Cartea are 244 pagini, format 23x33 cm şi cuprinde hărţile tipărite ale metropolei bănăţene în perioada 1850–2010. Pe lângă planurile de oraş propriu-zise, detaliate, în carte sunt prezentate şi planuri ale oraşului sau ale cartierelor, care au apărut în diferite atlasuri, publicaţii periodice, prospecte turistice, flyere.
Au fost cuprinse şi planurile anexă din diferitele monografii ale oraşului. Sunt redate unele hărţi unicat, apărute în diferite cărţi, chiar dacă ele sunt simpliste. Multe hărţi militare, pe care se vede bine Timişoara (mai ales hărţile primelor ridicări topografice militare şi cele cu scara 1:75 000), sunt şi ele prezentate, deşi ele nu sunt planuri de oraş.
Dimensiunile hărţilor sunt exprimate în centimetri. La descrierea planurilor sunt trecute şi acele date care nu apar pe plan, dar se regăsesc în publicaţia în care a apărut respectiva hartă, sau date care apar în fişa de inventar (bibliotecă, arhivă, muzeu).
În acele cazuri, în care planul respectiv a apărut într-o carte, este reprodusă şi coperta sau foaia de titlu a cărţii respective.
La câteva hărţi, dacă spaţiul a permis şi dacă s-a considerat că este interesant şi merită, au fost redate şi câteva detalii (cartuş, stema oraşului, etc.).
Cele mai multe hărţi sunt reproduse după originale din colecţia proprie a autorului sau alte colecţii particulare. O serie de hărţi au fost reproduse după originalele lor păstrate la Biblioteca Naţională Ungară Budapesta, Secţia de hărţi a Muzeului Militar din Budapesta, Muzeul Banatului din Timişoara, Biblioteca Judeţeană Timiş, Arhivele Naţionale Române Sucursala Timiş.
În studiul introductiv, autorul trece în revistă primele planuri cunoscute ale oraşului, începând cu anul 1551, planuri în manuscris sau tipărituri, stampe de epocă.
În capitolul intitulat „Hărţi tipărite până la ridicarea topografică modernă”, găsim informaţii privind hărţile tipărite în secolul al XIX-lea. Este redat un plan dintr-o carte foarte rară, scrisă de Anton Hammer, despre ciuma care a bântuit Banatul, carte apărută la Timişoara în anul 1839. Sunt prezentate pe scurt şi tehnicile tipografice folosite la vremea respectivă.
Un întreg capitol relatează despre primele trei ridicări topografice militare, apoi este prezentată prima ridicare topografică după metodele cele mai moderne ale epocii respective, efectuată în perioada 1901–1903, ridicare care a stat la baza întocmirii hărţilor moderne ale oraşului. Capitole separate tratează hărţile apărute în perioada 1920–1989, apoi pe cele apărute după 1990.
Apariţia acestui volum este un adevărat eveniment editorial. El se adresează atât specialiştilor care cercetează istoria Timişoarei, celor care se interesează de evoluţia urbanistică a capitalei Banatului, arhivarilor, bibliotecarilor, cât şi tuturor celor care sunt interesaţi de istoria oraşului de pe Bega, timişorenilor care iubesc acest oraş.
