Atletul Alexandru Ghinea, de la Clubul Sportiv Universitatea Reşiţa, a devenit vicecampion balcanic la 3.000 m obstacole (8'37"21/100), în prima zi a celei de-a 64-a ediţii a Campionatelor balcanice de atletism de la Sliven (Bulgaria).
România a cucerit 2 medalii de aur, prin Cătălin Câmpeanu, la 100 m, în 10"43/100, şi Cristina Vasiloiu, la 3.000 m, în 9'27"67/100, 5 medalii de argint şi 6 medalii de bronz.
Medalii de argint au mai obţinut Cristina Bujin, la triplusalt (14,13 m), Larisa Arcip, la 1.500 m (4'14"89/100), Maria Negoiţă, la suliţă (55,72 m) şi Mihai Donisan, la înălţime (2,20 m), în timp ce medalii de bronz au fost adjudecate de Andreea Ionescu (400 m garduri), Cosmin Sorescu (ciocan), Attila Nagy (400 m garduri), Adrian Trifan (5.000 m) şi ştafetele de 4x100 m.
sâmbătă, 2 iulie 2011
România / Fermierii se orientează spre oi şi capre, renunţă la porci şi vaci
Potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol 2010, numărul exploataţiilor agricole din România a fost de 3.856 mii, din care 3.825 mii de exploataţii fără personalitate juridică, cu 14,3 % mai mic faţă de anul 2002 şi 31 mii de exploataţii cu personalitate juridică, mai mare cu 34,8% faţă de anul 2002. Reducerea numărului exploataţiilor agricole s-a datorat, în principal, comasării unor exploataţii agricole fără personalitate juridică.
Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2010, pe o exploataţie agricolă a fost de 3,45 ha, comparativ cu 3,11 ha în anul 2002.
Pe categorii de exploataţii agricole:
- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 1,95 ha, comparativ cu 1,73 ha în anul 2002;
- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 190,84 ha, comparativ cu 274,43 ha în anul 2002.
Pe principalele categorii de folosinţă a suprafeţei agricole utilizate au revenit în medie pe o exploataţie agricolă:
- 2,15 ha de teren arabil, faţă de 1,96 ha în anul 2002;
- 1,17 ha de păsuni şi fâneţe, comparativ cu 1,04 ha în anul 2002.
Efectivele de animale pe principalele specii, la 1 decembrie 2010, care au revenit în medie:
*la 100 de exploataţii agricole
- 51 capete bovine, comparativ cu 64 capete bovine în anul 2002;
- 140 capete porcine, comparativ cu 184 capete porcine în anul 2002;
- 250 capete ovine şi caprine, comparativ cu 178 capete ovine şi caprine în anul 2002;
- 2.045 păsări, comparativ cu 1.837 păsări în anul 2002.
*la 100 de hectare de teren
- 16 capete bovine, comparativ cu 21 capete bovine în anul 2002;
- 75 capete ovine şi caprine, comparativ cu 59 capete ovine şi caprine în anul 2002;
- 65 capete porcine, comparativ cu 94 capete porcine în anul 2002.
În anul 2010, volumul de muncă desfăşurat în cadrul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică, exprimat în unităţi de muncă anuale (UAM), a fost de 1.608 mii, cu 38,2 % mai mic faţă de cel înregistrat la Recensământul General Agricol 2002.
Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2010, pe o exploataţie agricolă a fost de 3,45 ha, comparativ cu 3,11 ha în anul 2002.
Pe categorii de exploataţii agricole:
- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 1,95 ha, comparativ cu 1,73 ha în anul 2002;
- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 190,84 ha, comparativ cu 274,43 ha în anul 2002.
Pe principalele categorii de folosinţă a suprafeţei agricole utilizate au revenit în medie pe o exploataţie agricolă:
- 2,15 ha de teren arabil, faţă de 1,96 ha în anul 2002;
- 1,17 ha de păsuni şi fâneţe, comparativ cu 1,04 ha în anul 2002.
Efectivele de animale pe principalele specii, la 1 decembrie 2010, care au revenit în medie:
*la 100 de exploataţii agricole
- 51 capete bovine, comparativ cu 64 capete bovine în anul 2002;
- 140 capete porcine, comparativ cu 184 capete porcine în anul 2002;
- 250 capete ovine şi caprine, comparativ cu 178 capete ovine şi caprine în anul 2002;
- 2.045 păsări, comparativ cu 1.837 păsări în anul 2002.
*la 100 de hectare de teren
- 16 capete bovine, comparativ cu 21 capete bovine în anul 2002;
- 75 capete ovine şi caprine, comparativ cu 59 capete ovine şi caprine în anul 2002;
- 65 capete porcine, comparativ cu 94 capete porcine în anul 2002.
În anul 2010, volumul de muncă desfăşurat în cadrul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică, exprimat în unităţi de muncă anuale (UAM), a fost de 1.608 mii, cu 38,2 % mai mic faţă de cel înregistrat la Recensământul General Agricol 2002.
Lugoj / Bani europeni pentru ca fosta bază hipică să ajungă centru SPA
Primăria Municipiului Lugoj a finalizat elaborarea unui nou proiect de colaborare transfrontalieră având ca partener municipalitatea din Vârşeţ, Serbia, oraş înfrăţit cu Lugojul, obiectivul specific este dezvoltarea turismului în Lugoj şi Vârşeţ şi creşterea atractivităţii turistice a celor două localităţi prin investiţii în obiective turistice: înfiinţarea unui Centru SPA în Lugoj în zona fostei Baze Hipice şi, de cealaltă parte a frontierei, reabilitarea Parcului Central din Vârşeţ.
Proiectul a început să prindă contur în decembrie 2010, când a fost dezvoltat planul unui proiect integrat de dezvoltare turistică care prevede crearea unui zone de agrement, turism şi sport în partea de nord-est a oraşului, în apropierea şoselei de centură care ocoleşte Lugojul, parte a DN 6 şi E70 care leagă Timişoara de Bucureşti. Aici se găseşte fosta Bază Hipică a oraşului, aflată într-o avansată stare de degradare. Proiectul integrat prevede o nouă destinaţie şi o nouă viaţă pentru fosta Bază Hipică, aceasta urmând să fie reabilitată, modernizată şi extinsă, astfel încât să pună la dispoziţia turiştilor, vizitatorilor şi lugojenilor un modern complex de agrement, turism şi sport. Pe o suprafaţă de 89.293 mp, din care 3.213,2 mp de construcţii, vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi următoarele facilităţi: un centru Spa (suprafaţă construită 1909,32 mp); o baltă cu ponton şi mini-bar acvatic; un centru sportiv cu bar aferent: patru terenuri de tenis (cu balon pentru iarnă), două terenuri de baschet, două terenuri de volei, trei terenuri de fotbal (cu posibilitatea amenajării balon pentru iarnă), un teren de fotbal cu gradene, mese pentru tenis de masă, turn de escaladă, bar cu zonă de vestiare; un labirint viu cu turn belvedere; parcări, piste de bicilişti, alei de promenadă, zonă de joacă pentru copii; spaţii verzi.
Bugetul total al proiectului este de 2.341.442,20 Euro, din care 1.898.036,40 Euro este bugetul alocat Municipiului Lugoj şi 443.405,80 Euro oraşului Vârşeţ. Pentru Municipiul Lugoj finanţarea nerambursabilă este de 1.860.075,68 Euro (98%), iar cofinanţarea locală este de 37.960,72 (2%).
Proiectul a început să prindă contur în decembrie 2010, când a fost dezvoltat planul unui proiect integrat de dezvoltare turistică care prevede crearea unui zone de agrement, turism şi sport în partea de nord-est a oraşului, în apropierea şoselei de centură care ocoleşte Lugojul, parte a DN 6 şi E70 care leagă Timişoara de Bucureşti. Aici se găseşte fosta Bază Hipică a oraşului, aflată într-o avansată stare de degradare. Proiectul integrat prevede o nouă destinaţie şi o nouă viaţă pentru fosta Bază Hipică, aceasta urmând să fie reabilitată, modernizată şi extinsă, astfel încât să pună la dispoziţia turiştilor, vizitatorilor şi lugojenilor un modern complex de agrement, turism şi sport. Pe o suprafaţă de 89.293 mp, din care 3.213,2 mp de construcţii, vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi următoarele facilităţi: un centru Spa (suprafaţă construită 1909,32 mp); o baltă cu ponton şi mini-bar acvatic; un centru sportiv cu bar aferent: patru terenuri de tenis (cu balon pentru iarnă), două terenuri de baschet, două terenuri de volei, trei terenuri de fotbal (cu posibilitatea amenajării balon pentru iarnă), un teren de fotbal cu gradene, mese pentru tenis de masă, turn de escaladă, bar cu zonă de vestiare; un labirint viu cu turn belvedere; parcări, piste de bicilişti, alei de promenadă, zonă de joacă pentru copii; spaţii verzi.
Bugetul total al proiectului este de 2.341.442,20 Euro, din care 1.898.036,40 Euro este bugetul alocat Municipiului Lugoj şi 443.405,80 Euro oraşului Vârşeţ. Pentru Municipiul Lugoj finanţarea nerambursabilă este de 1.860.075,68 Euro (98%), iar cofinanţarea locală este de 37.960,72 (2%).
Timişoara / Caravana ONGFest, înscrieri până la 31 iulie
S-a dat startul la inscrieri pentru editia 2011 a ONGFest. Anul acesta, Festivalul national al organizatiilor neguvernamentale din Romania se transforma in caravana. Astfel, in perioada 9 septembrie - 16 octombrie, vor avea loc 10 evenimente, in 10 orase din tara. Economia sociala, voluntariatul si spiritul civic sunt principalele teme care vor fi abordate in cadrul festivalului. In perioada 29 iunie - 31 iulie, organizatiile sunt invitate sa se inscrie la eveniment. Festivalul va avea loc in Bucuresti, Iasi, Bacau, Miercurea-Ciuc, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Timisoara, Craiova si Constanta. Pentru organizatiile care participa la minim doua evenimente se acorda o reducere de 20% din taxa de participare. Aceasta se poate cumula cu reducerea de 30% acordata organizatiilor care se inscriu la ONGFest pana la data de 11 iulie 2011.
La Timisoara, caravana va fi prezentă în zilele de 8 - 9 octombrie.
Toate organizatiile care doresc sa participe la eveniment sunt invitate sa se inscrie in perioada 29 iunie - 31 iulie. Formularul de inscriere poate fi descarcat de la adresa http://www.stiriong.ro/library/formular%20de%20inregistrare%20ONGFest%202011_distributed.pdf.
Pentru eficientizarea organizarii si incurajarea schimbului de expertiza, au fost selectati 9 parteneri locali, pentru fiecare oras in care va ajunge Caravana ONGFest, la Timisoara fiind Institutul Roman de Educatie a Adultilor.
Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul www.ongfest.ro.
La Timisoara, caravana va fi prezentă în zilele de 8 - 9 octombrie.
Toate organizatiile care doresc sa participe la eveniment sunt invitate sa se inscrie in perioada 29 iunie - 31 iulie. Formularul de inscriere poate fi descarcat de la adresa http://www.stiriong.ro/library/formular%20de%20inregistrare%20ONGFest%202011_distributed.pdf.
Pentru eficientizarea organizarii si incurajarea schimbului de expertiza, au fost selectati 9 parteneri locali, pentru fiecare oras in care va ajunge Caravana ONGFest, la Timisoara fiind Institutul Roman de Educatie a Adultilor.
Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul www.ongfest.ro.
vineri, 1 iulie 2011
Timişoara / 507 locuri de muncă disponibile în judeţul Timiş
Potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 11.020 locuri de muncă, în săptămâna 1-7 iulie 2011.
Situaţia locurilor de muncă vacante, în fiecare judeţ:
Municipiul Bucureşti- 1.749; Cluj - 1.082; Hunedoara- 574; Iaşi- 552; Timiş- 507; Sibiu- 469; Constanţa- 431; Arad- 429; Bihor- 371; Vâlcea- 343; Harghita- 335; Călăraşi- 324; Tulcea- 316; Ilfov- 254; Maramureş- 227; Braşov- 197; Vaslui- 191; Bacău-184; Argeş- 183; Satu Mare- 170; Bistriţa-Năsăud- 167; Gorj- 169; Brăila- 159; Mureş- 156; Dâmboviţa- 154; Teleorman- 135; Neamţ- 131; Sălaj- 119; Vrancea- 102; Dolj- 99; Olt- 99; Alba- 84; Galaţi- 83; Buzău- 80; Botoşani- 74; Suceava- 73; Prahova- 69; Ialomiţa- 63; Giurgiu- 45; Covasna- 41; Caraş-Severin- 23; Mehedinţi- 7.
Cele 507 locuri de muncă disponibile în judeţul Timiş sunt următoarele: Administrator baze de date-1, Administrator financiar (patrimoniu) studii medii-1, Agent vanzari-13, Alti arhitecti, ingineri si asimilati-11, Ambalator manual-5, Analist financiar-1, Asfaltator-6, Asistent medical generalist-2, Brutar-4, Bucatar-7, Coafor-3, Cofetar-3, Confectioner articole din piele si inlocuitori-20, Consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist in management-1, Controlor calitate-4, Croitor stantator piese incaltaminte-8, Cusator piese din piele si inlocuitori-5, Dulgher (exclusiv restaurator)-3, Dulgher restaurator-1, Ecariseur (hingher)-2, Electrician de intretinere si reparatii-2, Electronist depanator utilaje calcul-1, Femeie de serviciu-11, Fierar betonist-6, Finisor textile (vopsitor, imprimeur)-1, Ingrijitor cladiri-5, Instalator apa, canal-2, Instalator centrale termice-2, Instalator incalzire centrala si gaze-1, Lacatus mecanic-8,Lacatus montator-2, Lacatus SDV-3, Logistician gestiune flux-2, lucrator bucatarie (spalator vase mari)-14, Lucrator comercial-6, lucrator pentru drumuri si cai ferate-8, Maistru intret. si rep. masini unelte, utilitati, service, prototipuri-10, Manichiurist-1, Masinist la masini mobile pentru transporturi interioare-4, Masinist pod rulant-1, Mecanic auto-2, Munc.necal.la intret.drumuri,sosele,poduri,baraje-20, Muncitor necalificat in industria confectiilor-40, Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor-20, Operator chimist la prod.diverselor produse anorganice-1, Operator confect. ind. imbracaminte-tesaturi, tricot., mat. sintetice-110, Operator introducere, validare si prelucrare date-8, Operator masini unelte semiautomate si automate-10, Operator obtinere prod.din spume poliuretanice si latex-10, Operator prelucrare mase plastice-10, Ospatar (chelner)-3, Patiser-3, Pavator-6, Pedichiurist-1, Primitor-distribuitor materiale si scule-5,Programator-5, Retusier confectii-1, Sculer matriter-1, Sef birou si asimilati-4, Sef depozit-1, Sef formatie in industria de masini si echipamente-2, Sef formatie industria confectiilor imbracaminte-10, Sef oficiu, serviciu, sectie, redactie si asimilati-5, Sofer autobuz-1, Sofer de autoturisme si camionete-2, Sudor-4, Sudor autogen-1, Sudor electric-1, Sudor in mediu protector-3, Tehnician asigurarea calitatii-4, Tehnician determinari fizico-mecanice-1, Tehnician echipamente de calcul retele-1, Tehnician gestiunea productiei-3, Tehnician programare, lansare, urmarirea productiei-3, Tesator-1, Timplar universal-1, Verificator bani-4, Vinzator-5, Vulcanizator piese din cauciuc la prese-1, Zugrav, vopsitor-2.
Situaţia locurilor de muncă vacante, în fiecare judeţ:
Municipiul Bucureşti- 1.749; Cluj - 1.082; Hunedoara- 574; Iaşi- 552; Timiş- 507; Sibiu- 469; Constanţa- 431; Arad- 429; Bihor- 371; Vâlcea- 343; Harghita- 335; Călăraşi- 324; Tulcea- 316; Ilfov- 254; Maramureş- 227; Braşov- 197; Vaslui- 191; Bacău-184; Argeş- 183; Satu Mare- 170; Bistriţa-Năsăud- 167; Gorj- 169; Brăila- 159; Mureş- 156; Dâmboviţa- 154; Teleorman- 135; Neamţ- 131; Sălaj- 119; Vrancea- 102; Dolj- 99; Olt- 99; Alba- 84; Galaţi- 83; Buzău- 80; Botoşani- 74; Suceava- 73; Prahova- 69; Ialomiţa- 63; Giurgiu- 45; Covasna- 41; Caraş-Severin- 23; Mehedinţi- 7.
Cele 507 locuri de muncă disponibile în judeţul Timiş sunt următoarele: Administrator baze de date-1, Administrator financiar (patrimoniu) studii medii-1, Agent vanzari-13, Alti arhitecti, ingineri si asimilati-11, Ambalator manual-5, Analist financiar-1, Asfaltator-6, Asistent medical generalist-2, Brutar-4, Bucatar-7, Coafor-3, Cofetar-3, Confectioner articole din piele si inlocuitori-20, Consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist in management-1, Controlor calitate-4, Croitor stantator piese incaltaminte-8, Cusator piese din piele si inlocuitori-5, Dulgher (exclusiv restaurator)-3, Dulgher restaurator-1, Ecariseur (hingher)-2, Electrician de intretinere si reparatii-2, Electronist depanator utilaje calcul-1, Femeie de serviciu-11, Fierar betonist-6, Finisor textile (vopsitor, imprimeur)-1, Ingrijitor cladiri-5, Instalator apa, canal-2, Instalator centrale termice-2, Instalator incalzire centrala si gaze-1, Lacatus mecanic-8,Lacatus montator-2, Lacatus SDV-3, Logistician gestiune flux-2, lucrator bucatarie (spalator vase mari)-14, Lucrator comercial-6, lucrator pentru drumuri si cai ferate-8, Maistru intret. si rep. masini unelte, utilitati, service, prototipuri-10, Manichiurist-1, Masinist la masini mobile pentru transporturi interioare-4, Masinist pod rulant-1, Mecanic auto-2, Munc.necal.la intret.drumuri,sosele,poduri,baraje-20, Muncitor necalificat in industria confectiilor-40, Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor-20, Operator chimist la prod.diverselor produse anorganice-1, Operator confect. ind. imbracaminte-tesaturi, tricot., mat. sintetice-110, Operator introducere, validare si prelucrare date-8, Operator masini unelte semiautomate si automate-10, Operator obtinere prod.din spume poliuretanice si latex-10, Operator prelucrare mase plastice-10, Ospatar (chelner)-3, Patiser-3, Pavator-6, Pedichiurist-1, Primitor-distribuitor materiale si scule-5,Programator-5, Retusier confectii-1, Sculer matriter-1, Sef birou si asimilati-4, Sef depozit-1, Sef formatie in industria de masini si echipamente-2, Sef formatie industria confectiilor imbracaminte-10, Sef oficiu, serviciu, sectie, redactie si asimilati-5, Sofer autobuz-1, Sofer de autoturisme si camionete-2, Sudor-4, Sudor autogen-1, Sudor electric-1, Sudor in mediu protector-3, Tehnician asigurarea calitatii-4, Tehnician determinari fizico-mecanice-1, Tehnician echipamente de calcul retele-1, Tehnician gestiunea productiei-3, Tehnician programare, lansare, urmarirea productiei-3, Tesator-1, Timplar universal-1, Verificator bani-4, Vinzator-5, Vulcanizator piese din cauciuc la prese-1, Zugrav, vopsitor-2.
Timişoara / Concursul Internaţional de Interpretare Vocală
Filarmonica Banatul găzduieşte luni, 4 iulie 2011, de la ora 18, la Sala Capitol din Timişoara, GALA LAUREAŢILOR a Concursului Internaţional de Interpretare Vocală Sabin V. Drăgoi, ajuns la ediţia a VII- a.
Pe lângă recitalul mezosopranei AURA TWAROWSKA, solistă a operei de stat din Viena,
în program se află lucrări celebre din creaţia românească şi universală. Dirijor: RADU POPA.
Timişoara / 142 de ani de la primul oraş din sud-estul Europei cu tramvai tras de cai
Pregătirile pentru organizarea Zilei Transportului Public Timişorean au intrat pe ultima sută de metri. Ieri, Comisia de Circulaţie a decis închiderea zonei aflate în interiorul inelului I de circulaţie (zona Cetate, conform hărţii anexate) pentru circulaţia maşinilor, în ziua de 8 iulie, de la ora 6 – 22. Întreaga zonă este destinată concursurilor şi plimbărilor pe bicicletă sau cu rolele.
În 1869 la 8 iulie, Timişoara înregistra o nouă premieră: se deschidea circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai, care unea Cetatea (Piaţa Sf. Gheorghe) de cartierul Fabric. La acea dată, Timişoara devenea primul oraş din Europa sud-estică cu tramvai tras de cai.
În 2011, Consiliul Local Timişoara hotăra ca ziua de 8 iulie să devină Ziua Transportului Public Timişorean pentru a marca acest moment important din istoria oraşului nostru.
Pentru a încuraja folosirea mijloacelor de transport în comun, în data de 8 iulie, toţi timişorenii vor putea circula gratuit pe mijloacele de transport în comun, indiferent de vârstă sau de distanţa traseului, sau de mijloacele de transport în comun folosite.
În 1869 la 8 iulie, Timişoara înregistra o nouă premieră: se deschidea circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai, care unea Cetatea (Piaţa Sf. Gheorghe) de cartierul Fabric. La acea dată, Timişoara devenea primul oraş din Europa sud-estică cu tramvai tras de cai.
În 2011, Consiliul Local Timişoara hotăra ca ziua de 8 iulie să devină Ziua Transportului Public Timişorean pentru a marca acest moment important din istoria oraşului nostru.
Pentru a încuraja folosirea mijloacelor de transport în comun, în data de 8 iulie, toţi timişorenii vor putea circula gratuit pe mijloacele de transport în comun, indiferent de vârstă sau de distanţa traseului, sau de mijloacele de transport în comun folosite.
Timişoara / Iniţiere în dezvoltarea afacerii
CCIAT va invita luni, 4 iulie 2011, ora 9, in sala Tisa a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT, din B-dul Eroilor de la Tisa, nr. 22 la deschiderea cursurilor de dezvoltare a abilitătilor antreprenoriale, din cadrul Proiectului “Initiere în dezvoltarea afacerii”, co-finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Proiectul are ca obiectiv principal dezvoltarea abilitătilor antreprenoriale prin programe de formare si servicii inovatoare de coaching pentru un număr de 1200 de manageri din micro-întreprinderi şi IMM-uri, de la toate nivelurile manageriale, din 5 regiuni de dezvoltare ale României. Din partea unei firme pot participa mai multe persoane. Fiecare persoană înscrisă poate participa la maximum 4 cursuri. Durata unui curs este de 40 ore, din care 2 zile de curs în sală, completat cu ore de curs pe platforma on-line. La final, cursantii vor sustine un examen în urma căruia vor primi certificate de absolvire. Cursurile sunt autorizate de Consiliul National pentru Formarea Profesională a Adultilor si avizate de Ministerul Muncii si de Ministerul Educatiei.
România / Vestul, la coada regiunilor producătoare de lapte
Producţia totală de lapte de vacă în anul 2010 a fost de 42.585.000 hectolitri (inclusiv consumul viţeilor), cu 7.681 mii hectolitri (-15,3%) sub nivelul anului precedent.
În toate regiunile de dezvoltare s-au înregistrat scăderi, astfel: Nord-Vest (-7,9%), Centru (-8,0%), Vest (-10,4%), Sud-Est (-13,1%), Nord-Est (-15,6%), Sud-Vest Oltenia (-19,2%), Sud Muntenia (-29,0%) şi Bucureşti-Ilfov (-31,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, la producţia de lapte de vacă în anul 2010, a avut întâietate Nord-Est, adică partea de sus a Moldovei, cu 10.000 de hectolitri de lapte produşi, după care urmează Nord-Vestul, cu 8000 hl, dar şi Centru - 7000 hl.
Topul este continuat de Sud-Muntenia, cu 6000 hl, apoi zona de Sud-Est - peste 4000 hl, şi nu în cele din urmă Sud-Vest Oltenia, cu 4000 hl.
Regiunea de Vest abia dacă a produs 3000 de hectolitri de lapte.
Cât despre Bucureşti-Ilfov, acolo s-a produs lapte doar atât cât să mai fie băgaţi în seamă de statistică.
În toate regiunile de dezvoltare s-au înregistrat scăderi, astfel: Nord-Vest (-7,9%), Centru (-8,0%), Vest (-10,4%), Sud-Est (-13,1%), Nord-Est (-15,6%), Sud-Vest Oltenia (-19,2%), Sud Muntenia (-29,0%) şi Bucureşti-Ilfov (-31,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, la producţia de lapte de vacă în anul 2010, a avut întâietate Nord-Est, adică partea de sus a Moldovei, cu 10.000 de hectolitri de lapte produşi, după care urmează Nord-Vestul, cu 8000 hl, dar şi Centru - 7000 hl.
Topul este continuat de Sud-Muntenia, cu 6000 hl, apoi zona de Sud-Est - peste 4000 hl, şi nu în cele din urmă Sud-Vest Oltenia, cu 4000 hl.
Regiunea de Vest abia dacă a produs 3000 de hectolitri de lapte.
Cât despre Bucureşti-Ilfov, acolo s-a produs lapte doar atât cât să mai fie băgaţi în seamă de statistică.
joi, 30 iunie 2011
România / Război total: Timişoara nu va juca nici în liga a doua
Astăzi, 30 iunie a.c., s-a încheiat procesul de bază pentru acordarea licenţei cluburilor în vederea participării în campionatul naţional Liga a 2-a, ediţia 2011-2012.
Au solicitat licenţa pentru Liga a 2-a un număr de 29 de cluburi, dintre care două care au activat în Liga I în sezonul 2010-2011 şi nu au obţinut licenţă pentru Liga I. Este vorba despre Fotbal Club U Craiova SA şi Asociaţia Clubul Sportiv Victoria Brăneşti.
De asemenea, printre cluburile care au solicitat licenţă de Liga a 2-a s-au aflat cele şase cluburi câştigătoare ale seriilor din Liga a 3-a în sezonul 2010-2011. Cluburile promovate în Liga a 2-a sunt: Clubul Sportiv Fotbal Club Callatis Mangalia, Clubul Sportiv Maramureş Universitar Baia Mare, Clubul Sportiv Luceafărul Oradea, Clubul Sportiv Municipal Slatina, Fotbal Club Municipal Bacău şi Fotbal Club Chindia Târgovişte.
Fotbal Club Timişoara SA, Asociaţia Club Fotbal Gloria 1922 Bistriţa şi Clubul Sportiv Unirea Urziceni SA nu au solicitat acordarea licenţei pentru Liga a 2-a. Menţionăm că Unirea Urziceni nu a solicitat licenţă nici pentru Liga I.
A primit licenţa din partea Comisiei pentru acordarea licenţei doar Fotbal Club Chindia Târgovişte, celorlalte 28 de cluburi refuzându-li-se acordarea licenţei în prima instanţă.
Un număr de 27 de cluburi au contestat hotărârile Comisiei de licenţiere, declarând apel la Comisia de Apel a Sistemului naţional de licenţiere a cluburilor.
Clubul Sportiv ACU Arad nu a înaintat apel, hotărârea Comisiei de fond de refuzare a licenţei rămânând definitivă.
Comisia de Apel a pronunţat următoarele decizii:
* a acordat licenţa cluburilor:
Asociaţia Clubul Sportiv Victoria Brăneşti, Fotbal Club U Craiova SA, Fotbal Club Delta, Fotbal Club Municipal Dunărea Galaţi, Clubul Sportiv Otopeni, Asociaţia Fotbal Club Botoşani, FC Viitorul Constanţa SA, FC Snagov, Clubul de Fotbal Brăila SA, Clubul Sportiv Fotbal Club Oradea, Asociaţia Clubul Sportiv Aluminiu – ALRO Slatina, Clubul Sportiv Municipal Universitar Politehnica Iaşi, Clubul Sportiv Municipal Rm. Vâlcea, Fotbal Club UTA SA, Clubul Sportiv Fotbal Club Arieşul, Gaz Metan CFRCraiova, Fotbal Club Unirea 2006 SA, Fotbal Club Argeş SA, Clubul Sportiv Mureşul Deva, Clubul Sportiv Fotbal Club Callatis Mangalia, Clubul Sportiv Maramureş Universitar Baia Mare, Clubul Sportiv Luceafărul Oradea, Clubul Sportiv Municipal Slatina şi Fotbal Club Municipal Bacău;
* a refuzat acordarea licenţei cluburilor:
Fotbal Club Gloria Buzău, Club Sportiv Fotbal Club Farul Constanţa şi Asociaţia Sport Club Juventus Bucureşti.
Deciziile Comisiei de Apel sunt definitive şi executorii pe plan intern. Conform Hotărârii Comitetului Executiv al FRF din data de 20.06.2011, Decizia pronunţată de Comisia de Apel va putea fi atacată la Tribunalul Arbitral al Sportului de la Lausanne.
Au solicitat licenţa pentru Liga a 2-a un număr de 29 de cluburi, dintre care două care au activat în Liga I în sezonul 2010-2011 şi nu au obţinut licenţă pentru Liga I. Este vorba despre Fotbal Club U Craiova SA şi Asociaţia Clubul Sportiv Victoria Brăneşti.
De asemenea, printre cluburile care au solicitat licenţă de Liga a 2-a s-au aflat cele şase cluburi câştigătoare ale seriilor din Liga a 3-a în sezonul 2010-2011. Cluburile promovate în Liga a 2-a sunt: Clubul Sportiv Fotbal Club Callatis Mangalia, Clubul Sportiv Maramureş Universitar Baia Mare, Clubul Sportiv Luceafărul Oradea, Clubul Sportiv Municipal Slatina, Fotbal Club Municipal Bacău şi Fotbal Club Chindia Târgovişte.
Fotbal Club Timişoara SA, Asociaţia Club Fotbal Gloria 1922 Bistriţa şi Clubul Sportiv Unirea Urziceni SA nu au solicitat acordarea licenţei pentru Liga a 2-a. Menţionăm că Unirea Urziceni nu a solicitat licenţă nici pentru Liga I.
A primit licenţa din partea Comisiei pentru acordarea licenţei doar Fotbal Club Chindia Târgovişte, celorlalte 28 de cluburi refuzându-li-se acordarea licenţei în prima instanţă.
Un număr de 27 de cluburi au contestat hotărârile Comisiei de licenţiere, declarând apel la Comisia de Apel a Sistemului naţional de licenţiere a cluburilor.
Clubul Sportiv ACU Arad nu a înaintat apel, hotărârea Comisiei de fond de refuzare a licenţei rămânând definitivă.
Comisia de Apel a pronunţat următoarele decizii:
* a acordat licenţa cluburilor:
Asociaţia Clubul Sportiv Victoria Brăneşti, Fotbal Club U Craiova SA, Fotbal Club Delta, Fotbal Club Municipal Dunărea Galaţi, Clubul Sportiv Otopeni, Asociaţia Fotbal Club Botoşani, FC Viitorul Constanţa SA, FC Snagov, Clubul de Fotbal Brăila SA, Clubul Sportiv Fotbal Club Oradea, Asociaţia Clubul Sportiv Aluminiu – ALRO Slatina, Clubul Sportiv Municipal Universitar Politehnica Iaşi, Clubul Sportiv Municipal Rm. Vâlcea, Fotbal Club UTA SA, Clubul Sportiv Fotbal Club Arieşul, Gaz Metan CFRCraiova, Fotbal Club Unirea 2006 SA, Fotbal Club Argeş SA, Clubul Sportiv Mureşul Deva, Clubul Sportiv Fotbal Club Callatis Mangalia, Clubul Sportiv Maramureş Universitar Baia Mare, Clubul Sportiv Luceafărul Oradea, Clubul Sportiv Municipal Slatina şi Fotbal Club Municipal Bacău;
* a refuzat acordarea licenţei cluburilor:
Fotbal Club Gloria Buzău, Club Sportiv Fotbal Club Farul Constanţa şi Asociaţia Sport Club Juventus Bucureşti.
Deciziile Comisiei de Apel sunt definitive şi executorii pe plan intern. Conform Hotărârii Comitetului Executiv al FRF din data de 20.06.2011, Decizia pronunţată de Comisia de Apel va putea fi atacată la Tribunalul Arbitral al Sportului de la Lausanne.
Timişoara / Justiţia intră în vacanţă
Potrivit unui comunicat de presa al Tribunalului Timis, în perioada 1 iulie 2011- 31 august 2011, pe perioada vacanţei judecătoreşti, programul de lucru cu publicul al compartimentelor instanţei va fi următorul:
Registratura: de luni până vineri: 9-11
Arhiva: de luni până joi: 9-11
Arhiva de sindic: vineri: 9-11
Biroul de informare şi relaţii publice: de luni până vineri: 9-11
Biroul de aplicare a apostilei: marţi: 9-11 ( preluare cereri), marţi: 11-12 (eliberarea actelor apostilate).
Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate (conform prevederilor art. 100 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti).
Registratura: de luni până vineri: 9-11
Arhiva: de luni până joi: 9-11
Arhiva de sindic: vineri: 9-11
Biroul de informare şi relaţii publice: de luni până vineri: 9-11
Biroul de aplicare a apostilei: marţi: 9-11 ( preluare cereri), marţi: 11-12 (eliberarea actelor apostilate).
Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate (conform prevederilor art. 100 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti).
Timiş / Evaziune fiscală cu cereale la Cenad
Un administrator al unei societăţi comerciale a primit mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru că a efectuat tranzacţii cu cereale fără a avea documentele legale de provenienţă.
În urma activităţilor de cercetare penală desfăşurate de ofiţerii de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş, cu sprijinul Serviciului Judeţean de Informaţie şi Protecţie Internă şi cu avizul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de M. DOREL, de 49 de ani, din localitatea Cenad, pentru comiterea infracţiuni de evaziune fiscală.
Bărbatul în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a livrat în perioada noiembrie - decembrie 2010 către o altă societate cantitatea de 2.724.860 Kg. cereale în valoare de 1.944.205,71 de lei fără ca pentru aceste cereale să aibă o provenienţă legală.
Societatea administrată de suspect era o societate de tip fantomă deoarece aceasta nu a funcţionat niciodată la sediul social declarat, nu a condus evidenţa financiar-contabilă, nu a evidenţiat veniturile şi obligaţiile fiscale şi nu a depus declaraţii şi raportări la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, rolul său fiind doar de a furniza documente în calitate de furnizor pentru societatea către care livra cerealele.
Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este de peste 650.000 de lei reprezentând impozit pe profit şi TVA-ul de plată.
Persoana în cauză a fost prezentată Tribunalului Timiş cu propunere de arestare preventivă, instanţa dispunând arestarea preventivă a inculpatului pe o perioada de 29 de zile.
În urma activităţilor de cercetare penală desfăşurate de ofiţerii de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş, cu sprijinul Serviciului Judeţean de Informaţie şi Protecţie Internă şi cu avizul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de M. DOREL, de 49 de ani, din localitatea Cenad, pentru comiterea infracţiuni de evaziune fiscală.
Bărbatul în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a livrat în perioada noiembrie - decembrie 2010 către o altă societate cantitatea de 2.724.860 Kg. cereale în valoare de 1.944.205,71 de lei fără ca pentru aceste cereale să aibă o provenienţă legală.
Societatea administrată de suspect era o societate de tip fantomă deoarece aceasta nu a funcţionat niciodată la sediul social declarat, nu a condus evidenţa financiar-contabilă, nu a evidenţiat veniturile şi obligaţiile fiscale şi nu a depus declaraţii şi raportări la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, rolul său fiind doar de a furniza documente în calitate de furnizor pentru societatea către care livra cerealele.
Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este de peste 650.000 de lei reprezentând impozit pe profit şi TVA-ul de plată.
Persoana în cauză a fost prezentată Tribunalului Timiş cu propunere de arestare preventivă, instanţa dispunând arestarea preventivă a inculpatului pe o perioada de 29 de zile.
Timişoara / TIMIŞOREAN SUSPECT DE EVAZIUNE FISCALĂ CU PRODUSE PETROLIERE ÎN HUNEDOARA
Patru administratori de firme din Hunedoara sunt suspectaţi de poliţişti că au efectuat tranzacţii comerciale cu produse petroliere pe care nu le-au înregistrat în evidenţele contabile ale firmelor. Prejudiciul creat depăşeşte 9.000.000 de lei.
În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii de investigarea fraudelor hunedoreni îi suspectează pe B. I., de 25 ani, din Constanţa şi C. I., de 30 ani, din Deva, că, în calitate de administratori ai unei societăţi comerciale din Deva, în perioada 2007 - 2009, s-au aprovizionat cu produse petroliere de la diverşi furnizori din judeţele Constanţa şi Prahova, operaţiuni ce nu au fost înregistrate în evidenţele contabile. Astfel, aceştia s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor datorate statului în valoare de aproximativ 7.148.000 lei.
De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, în dosarul penal privindu-i pe B. G., de 43 de ani, din Haţeg şi B. R., de 44 ani, din Timişoara care, în calitate de administratori ai unei societăţi comerciale din Haţeg, în perioada 2008 - 2010, nu au înregistrat în evidenţele contabile ale firmei tranzacţiile comerciale cu produse petroliere, sustrăgându-se în acest mod de la plata taxelor şi impozitelor datorate statului în valoare de aproximativ 2.128.000 lei.
În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii de investigarea fraudelor hunedoreni îi suspectează pe B. I., de 25 ani, din Constanţa şi C. I., de 30 ani, din Deva, că, în calitate de administratori ai unei societăţi comerciale din Deva, în perioada 2007 - 2009, s-au aprovizionat cu produse petroliere de la diverşi furnizori din judeţele Constanţa şi Prahova, operaţiuni ce nu au fost înregistrate în evidenţele contabile. Astfel, aceştia s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor datorate statului în valoare de aproximativ 7.148.000 lei.
De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, în dosarul penal privindu-i pe B. G., de 43 de ani, din Haţeg şi B. R., de 44 ani, din Timişoara care, în calitate de administratori ai unei societăţi comerciale din Haţeg, în perioada 2008 - 2010, nu au înregistrat în evidenţele contabile ale firmei tranzacţiile comerciale cu produse petroliere, sustrăgându-se în acest mod de la plata taxelor şi impozitelor datorate statului în valoare de aproximativ 2.128.000 lei.
Timişoara / Incompatibilitate şi fals în declaraţii la Neghină Cristian, şef al Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice
Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către Neghină Cristian, şef al Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara, precum şi indicii referitoare la posibila săvârşire de către Neghină Cristian, şef al Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara, a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292 din Codul Penal al României.
Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerinţele Legii nr. 176/2010 în ceea ce priveşte informarea persoanelor evaluate, Neghină Cristian fiind informat, prin adresa nr. 90199/G/I.I./13.12.2010, despre declanşarea activităţii de evaluare, precum şi cu privire la drepturile sale de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Prin adresa nr. 55240/G/I.I./06.05.2011, Neghină Cristian a fost înştiinţat despre elementele care au fost identificate în urma evaluării.
În urma evaluărilor demarate la data de 17.11.2010, ca urmare a adresei Institutului Naţional de Expertize Criminalistice cu privire la posibila încălcare de către Neghină Cristian, şef al Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara, a dispoziţiilor legale privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, s-au constatat următoarele:
1. Neghină Cristian s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 13.12.2006 - 23.06.2009, deoarece a deţinut simultan calitatea de expert criminalist în cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara şi cea de administrator în cadrul S.C. EASY FLY S.R.L., încălcând, astfel, prevederile art. 94, alin. (1) şi alin. (2), lit. c) din Legea nr.161/2003.
În perioada 13.12.2006 - 01.10.2009, domnul Neghină Cristian a deţinut funcţia publică de expert criminalist, gradul III, şi, respectiv, gradul II, în cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara.
Începând cu data de 01.10.2009, Neghină Cristian deţine funcţia de şef al Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara.
În perioada 22.11.2006 - 23.06.2009, Neghină Cristian a deţinut calitatea de administrator în cadrul S.C. EASY FLY S.R.L.
De asemenea, în perioada 09.12.2004 - 19.11.2009, acesta a deţinut şi calitatea de asociat în cadrul S.C. EASY FLY S.R.L.
Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor, deoarece, conform art. 94, alin. (2), lit. c) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare: 'funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate ... în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale'.
2. Indicii referitoare la posibila săvârşire de către Neghină Cristian a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292 din Codul Penal al României, deoarece, din evaluarea declaraţiilor de interese, completate şi depuse de acesta, rezultă că domnul Neghină Cristian nu a menţionat, în declaraţia de avere, un autoturism marca BMW 316, dobândit la data de 13.06.2002, un autoturism marca JAWA, dobândit la data de 01.01.1995, respectiv, un autoturism Daewoo Tico, deţinut de soţia sa şi dobândit la data de 16.01.2006.
Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerinţele Legii nr. 176/2010 în ceea ce priveşte informarea persoanelor evaluate, Neghină Cristian fiind informat, prin adresa nr. 90199/G/I.I./13.12.2010, despre declanşarea activităţii de evaluare, precum şi cu privire la drepturile sale de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Prin adresa nr. 55240/G/I.I./06.05.2011, Neghină Cristian a fost înştiinţat despre elementele care au fost identificate în urma evaluării.
În urma evaluărilor demarate la data de 17.11.2010, ca urmare a adresei Institutului Naţional de Expertize Criminalistice cu privire la posibila încălcare de către Neghină Cristian, şef al Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara, a dispoziţiilor legale privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, s-au constatat următoarele:
1. Neghină Cristian s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 13.12.2006 - 23.06.2009, deoarece a deţinut simultan calitatea de expert criminalist în cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara şi cea de administrator în cadrul S.C. EASY FLY S.R.L., încălcând, astfel, prevederile art. 94, alin. (1) şi alin. (2), lit. c) din Legea nr.161/2003.
În perioada 13.12.2006 - 01.10.2009, domnul Neghină Cristian a deţinut funcţia publică de expert criminalist, gradul III, şi, respectiv, gradul II, în cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara.
Începând cu data de 01.10.2009, Neghină Cristian deţine funcţia de şef al Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara.
În perioada 22.11.2006 - 23.06.2009, Neghină Cristian a deţinut calitatea de administrator în cadrul S.C. EASY FLY S.R.L.
De asemenea, în perioada 09.12.2004 - 19.11.2009, acesta a deţinut şi calitatea de asociat în cadrul S.C. EASY FLY S.R.L.
Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor, deoarece, conform art. 94, alin. (2), lit. c) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare: 'funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate ... în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale'.
2. Indicii referitoare la posibila săvârşire de către Neghină Cristian a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292 din Codul Penal al României, deoarece, din evaluarea declaraţiilor de interese, completate şi depuse de acesta, rezultă că domnul Neghină Cristian nu a menţionat, în declaraţia de avere, un autoturism marca BMW 316, dobândit la data de 13.06.2002, un autoturism marca JAWA, dobândit la data de 01.01.1995, respectiv, un autoturism Daewoo Tico, deţinut de soţia sa şi dobândit la data de 16.01.2006.
miercuri, 29 iunie 2011
Timiş / Banca Mondială e cu ochii pe grajdurile de la Peciu Nou
Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă că, în cadrul Proiectului 'Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi', finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, a început livrarea de echipamente tehnice pentru colectarea şi gospodărirea gunoiului de grajd provenit din creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei în 11 localităţi, centre de demonstrare tehnică şi instruire. În total, în acest program, va fi oferit echipament tehnic pentru 86 de localităţi vulnerabile la nitraţi. Comunele zone vulnerabile la nitraţi, declarate centre de demonstrare tehnică şi instruire, vor fi dotate până în luna august a anului curent cu remorci, tractoare, încărcătoare frontale şi europubele. Au fost deja livrate remorcile în comunele Sălacea-Judeţul Bihor, Bonţida-Judeţul Cluj, Peciu Nou-Judeţul Timiş, Albeştii de Argeş-Judeţul Arges şi Mihăeşti-Judeţul Vâlcea.
Au fost achiziţionate şi distribuite 962 de europubele pentru separarea gunoiului menajer de gunoiul de grajd, pentru 8 comune: Albeştii de Argeş - judeţul Argeş, Balta Albă - jud Buzău, Bonţida -jud Cluj; Crăeşti-jud Mureş, Gherceşti-jud Dolj; Mihăeşti-jud Vâlcea; Peciu Nou - jud Timiş şi Sălacea - jud Bihor, urmând ca până la sfârşitul lunii august un număr suplimentar de 18 comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi să beneficieze de europubele.
Proiectul, demarat în 2008 cu sprijinul Băncii Mondiale, urmăreşte reducerea deversărilor de nitraţi în apă şi, în final, reducerea poluării cu nitraţi a Dunării şi Mării Negre, prin investiţii în 86 de localităţi din zone vulnerabile la acest tip de poluare.
Astfel, proiectul implică şi acordarea de sprijin comunelor aflate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, pentru plantarea de puieţi şi vegetaţie forestieră pe terenurile degradate, plantarea de perdele forestiere şi fâşii riverane tampon pentru protejarea corpurilor de apă.
Au fost achiziţionate şi distribuite 962 de europubele pentru separarea gunoiului menajer de gunoiul de grajd, pentru 8 comune: Albeştii de Argeş - judeţul Argeş, Balta Albă - jud Buzău, Bonţida -jud Cluj; Crăeşti-jud Mureş, Gherceşti-jud Dolj; Mihăeşti-jud Vâlcea; Peciu Nou - jud Timiş şi Sălacea - jud Bihor, urmând ca până la sfârşitul lunii august un număr suplimentar de 18 comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi să beneficieze de europubele.
Proiectul, demarat în 2008 cu sprijinul Băncii Mondiale, urmăreşte reducerea deversărilor de nitraţi în apă şi, în final, reducerea poluării cu nitraţi a Dunării şi Mării Negre, prin investiţii în 86 de localităţi din zone vulnerabile la acest tip de poluare.
Astfel, proiectul implică şi acordarea de sprijin comunelor aflate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, pentru plantarea de puieţi şi vegetaţie forestieră pe terenurile degradate, plantarea de perdele forestiere şi fâşii riverane tampon pentru protejarea corpurilor de apă.
Timişoara / Festivalul filmului de umor ... în aer liber
Institutul francez din Timişoara, în parteneriat cu Primăria Timişoara, organizează în luna iulie Festivalul filmului de umor - ciclul cinema în aer liber. Institutul francez vă propune trei proiecţii în diferite locuri din oraş pentru a regăsi această atmosferă de săbătoare.
Astfel, miercuri, 6 IULIE, de la ora 21,30, la Grădină de vară de la Capitol, va rula CAPRA / LA CHEVRE, film de Francis Veber, cu Pierre Richard şi subtitrare în limba română.
Marţi, 12 IULIE, de la ora 21,30, în Piaţa Traian, timişorenii pot urmări BRONZAŢII / LES BRONZES, de Patrice Leconte, cu Christian Clavier şi Thierry Lhermitte, subtitrare în limba română.
Şi miercuri, 20 IULIE, de la ora 21,30, Piaţa Unirii va găzdui filmul MAREA HOINĂREALĂ / LA GRANDE VADROUILLE, de Gerard Oury,
cu Louis de Funès şi Bourvil (subtitrare în limba engleză).
Astfel, miercuri, 6 IULIE, de la ora 21,30, la Grădină de vară de la Capitol, va rula CAPRA / LA CHEVRE, film de Francis Veber, cu Pierre Richard şi subtitrare în limba română.
Marţi, 12 IULIE, de la ora 21,30, în Piaţa Traian, timişorenii pot urmări BRONZAŢII / LES BRONZES, de Patrice Leconte, cu Christian Clavier şi Thierry Lhermitte, subtitrare în limba română.
Şi miercuri, 20 IULIE, de la ora 21,30, Piaţa Unirii va găzdui filmul MAREA HOINĂREALĂ / LA GRANDE VADROUILLE, de Gerard Oury,
cu Louis de Funès şi Bourvil (subtitrare în limba engleză).
Timişoara / Cea mai mare mâncare de ciolan afumat la Cupa Banatului de gătit în aer liber
În perioada 1 - 3 iulie, la stadionul Dan Păltinişanu din Timişoara se va desfăşura un eveniment inedit pentru zona de vest a ţării, şi anume Cupa Banatului în gastronomie, integrată în Campionatul internaţional de gătit în aer liber, la care şi-au anunţat participarea concurenţi din mai multe ţări.
Vor fi prezenţi, alături de Gissur Gudmundson - preşedintele al World Association of Chefs Societies, şi Alexandru Nagy, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Gastronomie de la Timişoara, dar şi câştigătorii premiului Best in class Golden BHalkan Team la cea de-a doua ediţie a Cupei balcanice de gastronomie (Serbia 11/13 aprilie 2011: Marioara Vîrtop, Nicolae Gustere şi Chergi Daniel).
Coordonatorul proiectului Campionatul Internaţional de Gătit în aer liber din acest weekend de la Timişoara este Radu Zărnescu, care a promis ca pe 2 iulie cea mai mare mâncare de ciolan afumat să fie distrbuită celor prezenţi la manifestare, adică vreo 1250 de porţii.
Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber este un eveniment tip competiţie şi este organizat la nivel internaţional. La fiecare etapă este liberă să concureze orice persoană care respectă cerinţele impuse de către regulament şi comisia de jurizare.
În fiecare zi, de la ora 10 până la ora 22, competiţia va fi "glazurată" cu muzică de calitate şi spectacole pentru cei prezenţi, specialiştii într-ale bucătăriei putând fi urmăriţi vineri - la Clasa Preparate Culinare Reci (Secţiunea A: Hrană Rece, Platouri Festive/ Secţiunea B: Dulciuri şi Patiserie/ Secţiunea C: Creaţie/Secţiunea D: Meniu Alternativ), iar sâmbătă - la Clasa Gătit în Aer Liber (Secţiunea E: Ceaun/Secţiunea F: Plită/Secţiunea G: Grătar/Secţiunea H: Creaţie).
Trofeul Campionatului se va decerna concurentului care va acumula cele mai multe puncte oferite de juriu conform criteriilor specificate în regulamentul competiţiei la toate etapele organizate într-un an. Trofeul va reprezenta un obiect confecţionat din metal. Trofeul va fi însoţit de către o diplomă, materiale sau produse de la sponsori în valoare de cel puţin 1.000 euro. Persoana fizică sau juridică care va obţine Trofeul Competiţiei va primi o tăbliţă din bronz (60cm x 40 cm x 1 cm) inscripţionată cu denumirea evenimentului şi cu distincţia: ”Cel mai bun bucătar al anului!” , pe care o va putea afişa sau monta oriunde va crede de cuviinţă, timp de un an. La ediţia din anul următor, câştigătorul trofeului din anul precedent, va preda tăbliţa de bronz câştigătorului care-i va lua locul .
Vor fi prezenţi, alături de Gissur Gudmundson - preşedintele al World Association of Chefs Societies, şi Alexandru Nagy, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Gastronomie de la Timişoara, dar şi câştigătorii premiului Best in class Golden BHalkan Team la cea de-a doua ediţie a Cupei balcanice de gastronomie (Serbia 11/13 aprilie 2011: Marioara Vîrtop, Nicolae Gustere şi Chergi Daniel).
Coordonatorul proiectului Campionatul Internaţional de Gătit în aer liber din acest weekend de la Timişoara este Radu Zărnescu, care a promis ca pe 2 iulie cea mai mare mâncare de ciolan afumat să fie distrbuită celor prezenţi la manifestare, adică vreo 1250 de porţii.
Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber este un eveniment tip competiţie şi este organizat la nivel internaţional. La fiecare etapă este liberă să concureze orice persoană care respectă cerinţele impuse de către regulament şi comisia de jurizare.
În fiecare zi, de la ora 10 până la ora 22, competiţia va fi "glazurată" cu muzică de calitate şi spectacole pentru cei prezenţi, specialiştii într-ale bucătăriei putând fi urmăriţi vineri - la Clasa Preparate Culinare Reci (Secţiunea A: Hrană Rece, Platouri Festive/ Secţiunea B: Dulciuri şi Patiserie/ Secţiunea C: Creaţie/Secţiunea D: Meniu Alternativ), iar sâmbătă - la Clasa Gătit în Aer Liber (Secţiunea E: Ceaun/Secţiunea F: Plită/Secţiunea G: Grătar/Secţiunea H: Creaţie).
Trofeul Campionatului se va decerna concurentului care va acumula cele mai multe puncte oferite de juriu conform criteriilor specificate în regulamentul competiţiei la toate etapele organizate într-un an. Trofeul va reprezenta un obiect confecţionat din metal. Trofeul va fi însoţit de către o diplomă, materiale sau produse de la sponsori în valoare de cel puţin 1.000 euro. Persoana fizică sau juridică care va obţine Trofeul Competiţiei va primi o tăbliţă din bronz (60cm x 40 cm x 1 cm) inscripţionată cu denumirea evenimentului şi cu distincţia: ”Cel mai bun bucătar al anului!” , pe care o va putea afişa sau monta oriunde va crede de cuviinţă, timp de un an. La ediţia din anul următor, câştigătorul trofeului din anul precedent, va preda tăbliţa de bronz câştigătorului care-i va lua locul .
Timişoara / Restaurarea şi refuncţionalizarea Castelului Huniade
La data de 30 iunie 2011, ora 11, la Palatul Administrativ, Bv. Revoluţiei din 1989 nr. 17, etaj I - Sala Mare, va avea loc seminarul de lansare oficială a proiectului ,,Restaurarea şi refuncţionalizarea Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara”, cofinanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013.
Valoarea totală a proiectului - 52.487.881,70 lei, asistenţa financiară nerambursabilă - 33.694.083,37 lei, proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 48 de luni.
Obiectivul final este punerea în valoare a potenţialului turistic şi a patrimoniului cultural - istoric a Castelului Huniade al Muzeului Banatului din Timişoara prin restaurarea şi refuncţionalizarea acestuia.
Castelul Huniade este un monument istoric și cea mai veche clădire din Timișoara, construit între anii 1443 - 1447 de către Ioan de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din secolul al XIV-lea (construit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou). Astăzi adăpostește Muzeul Banatului.
Valoarea totală a proiectului - 52.487.881,70 lei, asistenţa financiară nerambursabilă - 33.694.083,37 lei, proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 48 de luni.
Obiectivul final este punerea în valoare a potenţialului turistic şi a patrimoniului cultural - istoric a Castelului Huniade al Muzeului Banatului din Timişoara prin restaurarea şi refuncţionalizarea acestuia.
Castelul Huniade Slideshow: Timisoara’s trip to Timisoara, Transylvania, Romania was created by TripAdvisor. See another Timisoara slideshow. Create your own stunning slideshow with our free photo slideshow maker.
Timişoara / Prelevare de rinichi, ficat, piele, oase şi tendoane de la un pacient de 40 de ani
Noaptea trecuta, la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara a avut loc cea de-a 16-a prelevre de organe din acest an. S-au prelevat rinichii, ficatul, pielea, oasele si tendoanele de la un pacient in varsta de 40 de ani, din judetul Timis.
Barbatul, internat in urma cu o saptamana a fost declarat in moarte cerebrala in urma unui accident vascular cerebral.
„Starea pacientului a fost foarte grava inca de la internare, fiind in coma de gradul IV. Dupa declararea mortii cerebrale, familia si-a dat acordul pentru prelevarea organelor”, spune Asist. Med. Dan Ilincariu, coordonator Transplant, SCJUT.
Prelevarea organelor a fost efectuata de echipe din Bucuresti, Cluj, precum si echipe de la Clinicile de Ortopedie – Traumatologie si Casa Austria din cadrul SCJUT.
Rinichii au fost prelevati si preluati de echipa din Cluj, iar ficatul, oasele si tendoanele de echipa de medici din Bucuresti.
Barbatul, internat in urma cu o saptamana a fost declarat in moarte cerebrala in urma unui accident vascular cerebral.
„Starea pacientului a fost foarte grava inca de la internare, fiind in coma de gradul IV. Dupa declararea mortii cerebrale, familia si-a dat acordul pentru prelevarea organelor”, spune Asist. Med. Dan Ilincariu, coordonator Transplant, SCJUT.
Prelevarea organelor a fost efectuata de echipe din Bucuresti, Cluj, precum si echipe de la Clinicile de Ortopedie – Traumatologie si Casa Austria din cadrul SCJUT.
Rinichii au fost prelevati si preluati de echipa din Cluj, iar ficatul, oasele si tendoanele de echipa de medici din Bucuresti.
Timişoara / Arhiepiscopia vrea cartuşe de toner
ARHIEPISCOPIA TIMIŞOAREI, în calitate de achizitor, cu sediul în Timişoara, Bulevardul C.D. Loga, Nr. 7, jud. Timiş, având CIF 4483587, organizează la sediu, în data de 4 iulie 2011, ora 12, procedura de cercetare a pieţei – studiu al pieţei desfăşurată conform Instrucţiunii Amposdru nr.26/2010, în vederea atribuirii contractului de achiziţie având ca obiect Furnizare cartuse de toner în cadrul proiectului “Reţea interregională de centre educaţionale”.
Bugetul maxim alocat acestui contract este de 10395 lei, fără TVA.
Bugetul maxim alocat acestui contract este de 10395 lei, fără TVA.
marți, 28 iunie 2011
Timişoara / Singurii candidaţi de 10 sunt două eleve din Făget şi Buziaş
Comisia judeţeană de admitere a făcut publică situaţia pe tranşe de medii a candidaţilor din judeţul Timiş la admiterea în clasa a IX -a de liceu pentru anul şcolar 2011 - 2012, ca de altfel şi ierarhia candidaţilor.
Sub media de admitere 5 s-au înregistrat un număr de 223 de candidaţi.
Cu o medie între 5 şi 5,99 - 862 elevi, între 6 şi 6,99 - 1504, între 7 şi 7,99 - 1663, între 8 şi 8,99 - 1292, între 9 şi 9,99 - 716.
Din totalul de 6262 de candidaţi doar doi au obţinut punctajul maxim de 10.
Şi, paradoxal, nu sunt din Timişoara. Este vorba de Chirali V. Ana Elena de la Liceul Teoretic Traian Vuia din Făget şi Marinescu I. Mădălina de la Liceul Teoretic din Buziaş.
Sub media de admitere 5 s-au înregistrat un număr de 223 de candidaţi.
Cu o medie între 5 şi 5,99 - 862 elevi, între 6 şi 6,99 - 1504, între 7 şi 7,99 - 1663, între 8 şi 8,99 - 1292, între 9 şi 9,99 - 716.
Din totalul de 6262 de candidaţi doar doi au obţinut punctajul maxim de 10.
Şi, paradoxal, nu sunt din Timişoara. Este vorba de Chirali V. Ana Elena de la Liceul Teoretic Traian Vuia din Făget şi Marinescu I. Mădălina de la Liceul Teoretic din Buziaş.
România / 135.052 de Petru, 34.372 de Petronela
Dintre cei 455.625 de români aniversaţi de Sfinţii Petru şi Pavel, 380.401 sunt bărbaţi, iar 75.224 sunt femei.
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, respectiv 135.052, poartă numele de Petru, alţi 76.876 Paul, iar 71.433 Petre.
De asemenea, alte 36.245 de persoane se numesc Petrică, 32.696 - Pavel, 17.279 - Petrişor şi 1.751 - Pătru.
Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 34.372 poartă numele de Petronela, alte 23.329 - Petruţa şi 16.101 - Paulina.
Alte 323 de femei poartă numele de Petriţa şi 314 numele de Pavelina.
Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date arată că 66 de persoane se numesc Pătra şi 12 Pauliana.
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, respectiv 135.052, poartă numele de Petru, alţi 76.876 Paul, iar 71.433 Petre.
De asemenea, alte 36.245 de persoane se numesc Petrică, 32.696 - Pavel, 17.279 - Petrişor şi 1.751 - Pătru.
Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 34.372 poartă numele de Petronela, alte 23.329 - Petruţa şi 16.101 - Paulina.
Alte 323 de femei poartă numele de Petriţa şi 314 numele de Pavelina.
Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date arată că 66 de persoane se numesc Pătra şi 12 Pauliana.
România / E lege: De la 1 noiembrie, obligatoriu cauciucuri de iarnă
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 153 de voturi favorabile, 123 împotrivă şi o abţinere Ordonanţa Guvernului prin care se impune obligativitatea echipării autoturismelor cu anvelope de iarnă în sezonul rece.
Proiectul prevede sancţionarea conducerii autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără anvelope de iarnă cu reţinerea talonului auto şi amendă de până la 4.000 de lei.
Textul de lege privind adoptarea Ordonanţei Guvernului 5/2011 stabileşte că neechiparea cu anvelope de iarnă, precum şi cu lanţuri în cazul vehiculelor de transport de marfă de peste 3,5 tone şi a celor de transport de persoane cu peste nouă locuri, atrage reţinerea talonului auto şi a unei amenzi cuprinse între 2.500 şi 4.000 de lei.
Sancţiunile cuprind amendă, la care se adaugă o sumă dedicată reparării drumurilor şi despăgubirilor pentru pagubele produse în urma accidentelor ca urmare a nedotării corespunzătoare a maşinilor.
De asemenea, conform definiţiei prevăzute de reglementare, cauciucurile all-seasons sunt acceptate ca fiind anvelope de iarnă.
Ordonanţa permite utilizarea lanţurilor antiderapante, însă numai pe drumurile acoperite de zăpadă, iar pe alte suprafeţe se aplică sancţiuni şi în acest caz, pentru deteriorarea carosabilului.
Actul normativ stipulează aplicarea de către Registrul Auto Român a sancţiunilor referitoare la starea tehnică a autovehiculelor comerciale în cazul controalelor tehnice efectuate de către RAR împreună cu Poliţia Română.
În acelaşi timp, vizează creşterea fondurilor încasate de către CNADNR, de fonduri destinate remedierii stării tehnice a drumurilor şi a pagubelor provocate de accidente care se produc pe drumurile naţionale şi autostrăzi.
Obligativitatea echipării autovehiculelor cu anvelope de iarnă se impune începând cu data de 1 noiembrie a fiecărui an până la 1 martie.
Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui act normativ, aprobat de Senat pe 26 aprilie.
Proiectul prevede sancţionarea conducerii autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără anvelope de iarnă cu reţinerea talonului auto şi amendă de până la 4.000 de lei.
Textul de lege privind adoptarea Ordonanţei Guvernului 5/2011 stabileşte că neechiparea cu anvelope de iarnă, precum şi cu lanţuri în cazul vehiculelor de transport de marfă de peste 3,5 tone şi a celor de transport de persoane cu peste nouă locuri, atrage reţinerea talonului auto şi a unei amenzi cuprinse între 2.500 şi 4.000 de lei.
Sancţiunile cuprind amendă, la care se adaugă o sumă dedicată reparării drumurilor şi despăgubirilor pentru pagubele produse în urma accidentelor ca urmare a nedotării corespunzătoare a maşinilor.
De asemenea, conform definiţiei prevăzute de reglementare, cauciucurile all-seasons sunt acceptate ca fiind anvelope de iarnă.
Ordonanţa permite utilizarea lanţurilor antiderapante, însă numai pe drumurile acoperite de zăpadă, iar pe alte suprafeţe se aplică sancţiuni şi în acest caz, pentru deteriorarea carosabilului.
Actul normativ stipulează aplicarea de către Registrul Auto Român a sancţiunilor referitoare la starea tehnică a autovehiculelor comerciale în cazul controalelor tehnice efectuate de către RAR împreună cu Poliţia Română.
În acelaşi timp, vizează creşterea fondurilor încasate de către CNADNR, de fonduri destinate remedierii stării tehnice a drumurilor şi a pagubelor provocate de accidente care se produc pe drumurile naţionale şi autostrăzi.
Obligativitatea echipării autovehiculelor cu anvelope de iarnă se impune începând cu data de 1 noiembrie a fiecărui an până la 1 martie.
Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui act normativ, aprobat de Senat pe 26 aprilie.
Timişoara / Cetăţean de Onoare - WILHELM FRIEDL
Wilhelm Friedl, cel căruia i-a fost înmânat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Timişoara, ieri, 28 iunie, s-a născut în Timişoara, la 17 septembrie 1952, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind medic la Policlinica Văcărescu din Timişoara.
A urmat cursurile şcolilor primare, gimnaziale şi universitare în Timişoara.
În timpul anilor de liceu şi de studenţie a reprezentat cu cinste oraşul Timişoara în cadrul competiţiilor sportive naţionale şi balcanice, fiind campion naţional la canotaj în anul 1969.
În anul 1977 obţine titlul de doctor medic cu “magna cum laudae”, la Universitatea de Medicină din Heidelberg.
Între anii 1988-1992 este Şef Adjunct la Departamentul de Chirurgie Ortopedică şi Traumatologie al Universităţii de Medicină din Heidelberg.
În anul 1992 devine profesor asistent la Universitatea de Medicină din Heidelberg, iar între anii 1992-1994 este consultant-şef la Departamentul de Ortopedie, Traumatologie şi Reconstrucţia Mâinii la Universitatea de Medicină din Heidelberg.
Din anul 1994 şi până în prezent este coordonatorul Departamentului de Ortopedie, Traumatologie şi Reconstrucţia Mâinii la Clinica Aschaffenburg al Spitalului Universitar Wuerzburg. De asemenea, este membru în Corpul Profesoral al Universităţii de Medicină din Heidelberg şi Corpul Profesoral al Universităţii de Medicină din Wuerzburg.
După anul 2004 devine membru în Comisia Naţională de Examinare şi Competenţe în Chirurgia Ortopedică şi Traumatologică din Germania.
Cercetător stiinţific, membru al mai multor societăţi ştiinţifice medicale germane (German Trauma Society, German Surgical Society, Bavarian Surgical Sopcietz, AAOS , Kuntscher Kreis- Osteosynthesis International, Cancer German Society), este autorul a unui număr de peste 250 articole de specialitate, 3 monografii şi peste 600 de lucrări ştiinţifice.
Este un recunoscut specialist în chirurgia reconstructivă a tumorilor osoase, în transplantul meniscal, în artroplastiile de şold, genunchi, umăr, cot şi în chirurgia mâinii.
A urmat cursurile şcolilor primare, gimnaziale şi universitare în Timişoara.
În timpul anilor de liceu şi de studenţie a reprezentat cu cinste oraşul Timişoara în cadrul competiţiilor sportive naţionale şi balcanice, fiind campion naţional la canotaj în anul 1969.
În anul 1977 obţine titlul de doctor medic cu “magna cum laudae”, la Universitatea de Medicină din Heidelberg.
Între anii 1988-1992 este Şef Adjunct la Departamentul de Chirurgie Ortopedică şi Traumatologie al Universităţii de Medicină din Heidelberg.
În anul 1992 devine profesor asistent la Universitatea de Medicină din Heidelberg, iar între anii 1992-1994 este consultant-şef la Departamentul de Ortopedie, Traumatologie şi Reconstrucţia Mâinii la Universitatea de Medicină din Heidelberg.
Din anul 1994 şi până în prezent este coordonatorul Departamentului de Ortopedie, Traumatologie şi Reconstrucţia Mâinii la Clinica Aschaffenburg al Spitalului Universitar Wuerzburg. De asemenea, este membru în Corpul Profesoral al Universităţii de Medicină din Heidelberg şi Corpul Profesoral al Universităţii de Medicină din Wuerzburg.
După anul 2004 devine membru în Comisia Naţională de Examinare şi Competenţe în Chirurgia Ortopedică şi Traumatologică din Germania.
Cercetător stiinţific, membru al mai multor societăţi ştiinţifice medicale germane (German Trauma Society, German Surgical Society, Bavarian Surgical Sopcietz, AAOS , Kuntscher Kreis- Osteosynthesis International, Cancer German Society), este autorul a unui număr de peste 250 articole de specialitate, 3 monografii şi peste 600 de lucrări ştiinţifice.
Este un recunoscut specialist în chirurgia reconstructivă a tumorilor osoase, în transplantul meniscal, în artroplastiile de şold, genunchi, umăr, cot şi în chirurgia mâinii.
Timişoara / Licitaţie pentru construcţia de creşe şi grădiniţe în judeţul Timiş
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a lansat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia prin PNDI a 101 de creşe/grădiniţe în judeţele Hunedoara, Timiş, Arad, Bihor, Prahova, Giurgiu şi Ilfov.
Criteriul de atribuire a contractului este preţul cel mai scăzut.
Valoarea estimată maximă pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor este:
*pentru judeţele Hunedoara şi Timiş: 29.212.435 lei fără TVA
*pentru judeţele Arad şi Bihor: 27.899.038 lei fără TVA
*pentru judeţele Prahova, Giurgiu şi Ilfov: 44.325.981 lei fără TVA.
Valoarea estimată include costurile de proiectare şi execuţie, precum şi pe cele de finanţare.
Obiectivele de investiţii au fost stabilite în funcţie de propunerile înaintate de autorităţile publice locale şi în urma analizei Comisiei Tehnico-Economice a ministerului, în baza criteriilor de prioritizare prevăzute de legislaţia în vigoare.
Proiectele-tip utilizate pentru aceste obiective de investiţii sunt de trei categorii, respectiv pentru creşe/grădiniţe cu una, două sau trei grupe de copii, şi sunt puse la dispoziţie de MDRT.
Autorităţile publice locale beneficiare ale investiţiilor sunt cele care identifică terenul pe care vor fi amplasate construcţiile. De asemenea, tot ele vor realiza, la finalizarea investiţiei, dotările tehnico-edilitare.
Criteriul de atribuire a contractului este preţul cel mai scăzut.
Valoarea estimată maximă pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor este:
*pentru judeţele Hunedoara şi Timiş: 29.212.435 lei fără TVA
*pentru judeţele Arad şi Bihor: 27.899.038 lei fără TVA
*pentru judeţele Prahova, Giurgiu şi Ilfov: 44.325.981 lei fără TVA.
Valoarea estimată include costurile de proiectare şi execuţie, precum şi pe cele de finanţare.
Obiectivele de investiţii au fost stabilite în funcţie de propunerile înaintate de autorităţile publice locale şi în urma analizei Comisiei Tehnico-Economice a ministerului, în baza criteriilor de prioritizare prevăzute de legislaţia în vigoare.
Proiectele-tip utilizate pentru aceste obiective de investiţii sunt de trei categorii, respectiv pentru creşe/grădiniţe cu una, două sau trei grupe de copii, şi sunt puse la dispoziţie de MDRT.
Autorităţile publice locale beneficiare ale investiţiilor sunt cele care identifică terenul pe care vor fi amplasate construcţiile. De asemenea, tot ele vor realiza, la finalizarea investiţiei, dotările tehnico-edilitare.
Timişoara / Judeţul Timiş plăteşte dobânzile pentru obligaţiunile municipale
Judeţul Timiş anunţă plata dobânzii aferente primului cupon şi a plăţii primei rate de principal pentru obligaţiunile municipale emise de judeţul Timiş începând cu data de 27 iunie, conform prospectului de ofertă publică primară de vânzare de obligaţiuni autorizată de CNVM sub numărul 188 din 24 februarie 2011.
Pentru cuponul I, la valoarea nominală de 100 lei/ obligaţiune, dobânda este de 1,99 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 iunie - 8 iulie,judeţul Timiş va plăti prima rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei / obligaţiune. Rata dobânzii aferentă primului cupon este de 7,52 % pe an.
Pentru cuponul 2 aferent obligaţiunilor municipale emise de judeţul Timiş, rata anuală a dobânzii este de 6,82 %, la o valoare nominală de 98,53 lei/obligaţiune, dobânda fiind de 1,72 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 septembrie - 10 octombrie, judeţul Timiş va plăti şi cea de-a doua rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei/obligaţiune.
Pentru cuponul I, la valoarea nominală de 100 lei/ obligaţiune, dobânda este de 1,99 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 iunie - 8 iulie,judeţul Timiş va plăti prima rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei / obligaţiune. Rata dobânzii aferentă primului cupon este de 7,52 % pe an.
Pentru cuponul 2 aferent obligaţiunilor municipale emise de judeţul Timiş, rata anuală a dobânzii este de 6,82 %, la o valoare nominală de 98,53 lei/obligaţiune, dobânda fiind de 1,72 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 septembrie - 10 octombrie, judeţul Timiş va plăti şi cea de-a doua rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei/obligaţiune.
Timişoara / Oportunități de afaceri și condițiile existente în zona transfrontalieră Timiş - Csongrad
Miercuri, 29 iunie 2011, cu începere de la ora 11, la sediul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor, va avea loc lansarea Proiectului ”Să formăm noi antreprenori - Growing New Entrepreneurs”, finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013, derulat de Universitatea de Vest Timișoara în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, Universitatea de Științe Szeged și Camera de Comerț și Industrie a Județului Csongrad (Ungaria), .
Proiectul a început în data de 1 martie 2011 și are durata de implementare de 12 de luni.
Proiectul vizează în principal creșterea competitivității și a potențialului antreprenorial din zona transfrontalieră prin promovarea și încurajarea antreprenoriatului, îmbunătățirea resurselor umane, dezvoltarea de noi inițiative de afaceri transfrontaliere.
Județele vizate sunt Timiș și Csongrad unde nivelul șomajului în rândul tinerilor se află între mediu și ridicat, cu mari diferențe între localități.
Partenerii de proiect își propun să analizeze mediul antreprenorial din județele țintă și să ofere, prin intermediul unui studiu și al unui ghid, informații utile despre oportunitățile de afaceri și condițiile existente în zona transfrontalieră pentru înființarea unei afaceri.
Printr-un chestionar vor fi identificate nevoile principale ale grupului țintă pe baza cărora se vor elabora module de training susținute la Timișoara și la Szeged, ocazie cu care beneficiarii își vor dezvolta aptitudini, abilități practice și vor asimila cunștiințele necesare începerii unei cariere ca antreprenor.
Grupurile țintă pentru modulele de training sunt: femeile care doresc să-și înceapă propria afacere, tinerii cu studii superioare fără locuri de muncă (între 24 și 35 ani) și persoanele dezavantajate – emigranți, minorități etnice.
Totodată, proiectul se concentrează și pe colaboarea dintre universități și camerele de comerț din regiunile vizate.
Rezultatele proiectului vor consta în elaborarea unui website al proiectului cu informatii utile pentru cei care doresc să înceapă o afacere, organizarea unei conferințe internaționale despre antreprenoriat și tineri, într-o lume globalizată, elaborarea unui studiu despre oportunitățile de afaceri și harta antreprenorială din zona transfrontalieră România-Ungaria, elaborarea unui ghid practic referitor la pașii care trebuie urmați pentru înfiintarea unei firme în zona transfrontalieră România-Ungaria, module de training pentru grupul țintă (selectat în urma analizei chestionarelor completate de persoanele interesate).
Proiectul a început în data de 1 martie 2011 și are durata de implementare de 12 de luni.
Proiectul vizează în principal creșterea competitivității și a potențialului antreprenorial din zona transfrontalieră prin promovarea și încurajarea antreprenoriatului, îmbunătățirea resurselor umane, dezvoltarea de noi inițiative de afaceri transfrontaliere.
Județele vizate sunt Timiș și Csongrad unde nivelul șomajului în rândul tinerilor se află între mediu și ridicat, cu mari diferențe între localități.
Partenerii de proiect își propun să analizeze mediul antreprenorial din județele țintă și să ofere, prin intermediul unui studiu și al unui ghid, informații utile despre oportunitățile de afaceri și condițiile existente în zona transfrontalieră pentru înființarea unei afaceri.
Printr-un chestionar vor fi identificate nevoile principale ale grupului țintă pe baza cărora se vor elabora module de training susținute la Timișoara și la Szeged, ocazie cu care beneficiarii își vor dezvolta aptitudini, abilități practice și vor asimila cunștiințele necesare începerii unei cariere ca antreprenor.
Grupurile țintă pentru modulele de training sunt: femeile care doresc să-și înceapă propria afacere, tinerii cu studii superioare fără locuri de muncă (între 24 și 35 ani) și persoanele dezavantajate – emigranți, minorități etnice.
Totodată, proiectul se concentrează și pe colaboarea dintre universități și camerele de comerț din regiunile vizate.
Rezultatele proiectului vor consta în elaborarea unui website al proiectului cu informatii utile pentru cei care doresc să înceapă o afacere, organizarea unei conferințe internaționale despre antreprenoriat și tineri, într-o lume globalizată, elaborarea unui studiu despre oportunitățile de afaceri și harta antreprenorială din zona transfrontalieră România-Ungaria, elaborarea unui ghid practic referitor la pașii care trebuie urmați pentru înfiintarea unei firme în zona transfrontalieră România-Ungaria, module de training pentru grupul țintă (selectat în urma analizei chestionarelor completate de persoanele interesate).
România / Masonii de rit scoţian antic sărbătoresc solstiţiul de vară
În data de 2 iulie 2011, conform tradiţiei ancestrale, Lojile Simbolice şi iniţiaţii săi se vor reuni în Ţinuta Solstiţială de Vară pentru a celebra cea mai importantă sărbătoare a Masoneriei Universale. Ca în fiecare an, Marea Lojă Naţională Unită din România, fondată la 1880, şi Marea Lojă Feminină a României, fondată la 1922, se vor reuni în prezenţa unui Colegiu inter-obedenţial asistat de reprezentanţii Marilor Loji din alte ţări europene pentru a marca acest important moment în activitatea anuală a Masoneriei Simbolice.
Solstiţiul şi celebrarea sa îşi pierde urma în negura timpului, fiind un ceremonial prezent în toate culturile cunoscute ale Umanităţii. Ca o particularitate, ceremonialul masonic solstiţial este de sorginte scoţiană şi reuneşte elemente de caracter universal, având ca rezultat solemnitatea şi simbolistica ecumenismului pur ce permite echilibrarea sensibilităţilor umane şi configurează cu adevărat Centrul Uniunii spirituale şi umane. Plecând de la simbolurile ce sunt instrumente şi ajungând la recunoaşterea fidelităţii celor din jurul nostru care cred în principiile noastre fundamentale, această ceremonie reuneşte deopotrivă Masonii şi profanii din întreaga lume.
Solstiţiul şi celebrarea sa îşi pierde urma în negura timpului, fiind un ceremonial prezent în toate culturile cunoscute ale Umanităţii. Ca o particularitate, ceremonialul masonic solstiţial este de sorginte scoţiană şi reuneşte elemente de caracter universal, având ca rezultat solemnitatea şi simbolistica ecumenismului pur ce permite echilibrarea sensibilităţilor umane şi configurează cu adevărat Centrul Uniunii spirituale şi umane. Plecând de la simbolurile ce sunt instrumente şi ajungând la recunoaşterea fidelităţii celor din jurul nostru care cred în principiile noastre fundamentale, această ceremonie reuneşte deopotrivă Masonii şi profanii din întreaga lume.
luni, 27 iunie 2011
Timişoara / Schimbările demografice şi de structură din cadrul societăţii
În perioada 28-29 iunie, va avea loc la Timişoara o vizită de studiu în cadrul proiectului „People”, cofinanţat prin Programul de cooperare interregională INTERREG IV C.
Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc în 28 iunie, de la ora 9, în Sala Multifuncţională a Palatului Administrativ cu prezentări legate de avantajele sistemului medical integrat de infrastructură – IT ICMed; drepturile pacientului şi Directiva UE în acest domeniu, transpusă în practică regională; proiectele regionale şi euroregionale aflate în derulare; evaluarea sănătăţii copiilor; politica regională în cardiologie; sectorul medical în judeţul Timiş.
De la ora 13.30 vor avea loc prezentări privind două subproiecte derulate în judeţul Timiş: „Share IT” (în domeniul protecţiei copiilor lăsaţi în grija bunicilor/rudelor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate) şi „T-Cares” (în domeniul e-medicinii), prezentări realizate de directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Rodica Negrea. La ora 14.45 este programată o expunere privind Şcoala de vară în domeniul IT pentru adolescenţi.
La ora 16, tot în Sala multifuncţională va avea loc o declaraţie de presă pe tema proiectului „People”, susţinută de managerul acestui proiect din partea Timişului, consilierul judeţean Cătălin Tiuch.
Ziua de 29 iunie este dedicată unor şedinţe tehnice şi vizitării Incubatorului de Afaceri din Timişoara şi Centrului pentru bolnavii de alzheimer din Ciacova.
În 2007, Guvernul regiunii Andaluzia prin Ministerul pentru Egalitate şi Asistenţă Socială a depus o cerere de finanţare europeană pentru acest proiect, având ca parteneri următoarele regiuni europene: South East England (Marea Britanie), Veneţia (Italia), Noord-Brabant (Olanda), Malopolska (Polonia), Stockholm (Suedia) şi Timiş (România).
Contractul de finanţare a acestui proiect a fost semnat în 1 octombrie 2008. “People” vizează spijinirea eforturilor depuse la nivel regional pentru a răspunde la schimbările demografice şi de structură din cadrul societăţii, bugetul total pentru Timiş fiind de 120.000 de euro, din care 85% (respectiv 102.000 euro) sunt asiguraţi de FEDR, 13% reprezintă cofinanţarea asigurată la nivel naţional (Ministerul Dezvoltării), iar 2% cea a Consiliului Judeţean Timiş.
În procesul de implementare a proiectului sunt incluse activităţi de evaluare, de elaborare a unei strategii regionale, organizarea unor conferinţe internaţionale, schimburi de experienţă.
Proiectul vizează 6 teme/sub-obiective principale, şi anume: relaţionarea la locul de muncă şi viaţa privată, e-sănătatea si autonomia; impactul persoanelor de vârsta a treia asupra economiei: socialul şi e-incluziunea; antreprenoriatul social; întărirea autonomiei societăţii civile.
Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc în 28 iunie, de la ora 9, în Sala Multifuncţională a Palatului Administrativ cu prezentări legate de avantajele sistemului medical integrat de infrastructură – IT ICMed; drepturile pacientului şi Directiva UE în acest domeniu, transpusă în practică regională; proiectele regionale şi euroregionale aflate în derulare; evaluarea sănătăţii copiilor; politica regională în cardiologie; sectorul medical în judeţul Timiş.
De la ora 13.30 vor avea loc prezentări privind două subproiecte derulate în judeţul Timiş: „Share IT” (în domeniul protecţiei copiilor lăsaţi în grija bunicilor/rudelor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate) şi „T-Cares” (în domeniul e-medicinii), prezentări realizate de directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Rodica Negrea. La ora 14.45 este programată o expunere privind Şcoala de vară în domeniul IT pentru adolescenţi.
La ora 16, tot în Sala multifuncţională va avea loc o declaraţie de presă pe tema proiectului „People”, susţinută de managerul acestui proiect din partea Timişului, consilierul judeţean Cătălin Tiuch.
Ziua de 29 iunie este dedicată unor şedinţe tehnice şi vizitării Incubatorului de Afaceri din Timişoara şi Centrului pentru bolnavii de alzheimer din Ciacova.
În 2007, Guvernul regiunii Andaluzia prin Ministerul pentru Egalitate şi Asistenţă Socială a depus o cerere de finanţare europeană pentru acest proiect, având ca parteneri următoarele regiuni europene: South East England (Marea Britanie), Veneţia (Italia), Noord-Brabant (Olanda), Malopolska (Polonia), Stockholm (Suedia) şi Timiş (România).
Contractul de finanţare a acestui proiect a fost semnat în 1 octombrie 2008. “People” vizează spijinirea eforturilor depuse la nivel regional pentru a răspunde la schimbările demografice şi de structură din cadrul societăţii, bugetul total pentru Timiş fiind de 120.000 de euro, din care 85% (respectiv 102.000 euro) sunt asiguraţi de FEDR, 13% reprezintă cofinanţarea asigurată la nivel naţional (Ministerul Dezvoltării), iar 2% cea a Consiliului Judeţean Timiş.
În procesul de implementare a proiectului sunt incluse activităţi de evaluare, de elaborare a unei strategii regionale, organizarea unor conferinţe internaţionale, schimburi de experienţă.
Proiectul vizează 6 teme/sub-obiective principale, şi anume: relaţionarea la locul de muncă şi viaţa privată, e-sănătatea si autonomia; impactul persoanelor de vârsta a treia asupra economiei: socialul şi e-incluziunea; antreprenoriatul social; întărirea autonomiei societăţii civile.
Timişoara / Instituţiile publice au restanţe la apa caldă de 5.368.653 lei
Colterm are datorii către Ministerul de Finanţe de 60.712.894 lei, sumă înregistrată la data de 9 iunie 2011, dar în acelaşi timp are de încasat sume reprezentând creşterea neprevizionată a preţului la combustibil de la bugetul de stat, din perioada 2007 - 2011, în cuantum de 58.210.869 lei.
Conform balanţei de verificare încheiată la sfârşitul lunii aprilie, Colterm are creanţe de încasat în sumă de 183.047.917 lei, din care subvenţii de 90.848.238 lei.
Pe de altă parte, există un volum ridicat de facturi restante de la instituţii publice în valoare de 5.368.653 lei, dar şi de la agenţi economici în sumă de 1.213.504 lei, care dacă nu plătesc li se va întrerupe furnizarea apei calde la sfârşitul semestrului I.
Asociaţiile de locatari aveau de achitat 78.461.427 lei, dintre care 4.184.663 lei au depăşit termenul de scadenţă la 30 aprilie 2011.
Totalul obligaţiilor de plată la sfârşitul lunii aprilie era de 130.286.448 lei, din care obligaţiile scadente către Ministerul Finanţelor se cifra la 60.383.935 lei, obligaţiile de plată către furnizori - 66.877.082 lei, din care la furnizorii de combustibil - 59.398.137 lei.
Conform balanţei de verificare încheiată la sfârşitul lunii aprilie, Colterm are creanţe de încasat în sumă de 183.047.917 lei, din care subvenţii de 90.848.238 lei.
Pe de altă parte, există un volum ridicat de facturi restante de la instituţii publice în valoare de 5.368.653 lei, dar şi de la agenţi economici în sumă de 1.213.504 lei, care dacă nu plătesc li se va întrerupe furnizarea apei calde la sfârşitul semestrului I.
Asociaţiile de locatari aveau de achitat 78.461.427 lei, dintre care 4.184.663 lei au depăşit termenul de scadenţă la 30 aprilie 2011.
Totalul obligaţiilor de plată la sfârşitul lunii aprilie era de 130.286.448 lei, din care obligaţiile scadente către Ministerul Finanţelor se cifra la 60.383.935 lei, obligaţiile de plată către furnizori - 66.877.082 lei, din care la furnizorii de combustibil - 59.398.137 lei.
Timişoara / Colegiul prefectural
Mâine, 28 iunie, la ora 10, în Sala de Consiliu a Palatului Administrativ, va avea loc ședința Colegiului prefectural al judeţului Timiş cu următoarea ordine de zi:
1.Informare privind –programul și stadiul pregătirii taberelor școlare pentru sezonul estival – prezentată de către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș.
2.Programul de controale igienico-sanitare care se vor efectua în centrele de agrement pentru tineret, tabere școlare, ștranduri, pe parcursul sezonului estival – prezentat de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș.
3.Măsuri operative în timpul perioadei de caniculă – prezentate de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al Județului Timiș.
4.Raport asupra controalelor efectuate cu privire la transportul de animale vii, produse și subproduse de origine animală pe drumurile publice – prezentată de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș.
5.Informare referitoare la oportunități de finanțare prin intermediul fondurilor europene – prezentată de către Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Timișoara.
6.Diverse.
1.Informare privind –programul și stadiul pregătirii taberelor școlare pentru sezonul estival – prezentată de către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș.
2.Programul de controale igienico-sanitare care se vor efectua în centrele de agrement pentru tineret, tabere școlare, ștranduri, pe parcursul sezonului estival – prezentat de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș.
3.Măsuri operative în timpul perioadei de caniculă – prezentate de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al Județului Timiș.
4.Raport asupra controalelor efectuate cu privire la transportul de animale vii, produse și subproduse de origine animală pe drumurile publice – prezentată de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș.
5.Informare referitoare la oportunități de finanțare prin intermediul fondurilor europene – prezentată de către Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Timișoara.
6.Diverse.
Timişoara / Asocieri și parteneriate comerciale
KAS a lansat pe piață rețeaua națională de distribuție și consum RND|KAS - prima platformă comercială și de afaceri, realizată prin asocieri profesionale între firme și consumatori. Asocierea este destinată celor care doresc să se implice și să susțină în mod activ dezvoltarea rețelei și activitatea comercială a firmelor românești din grup, pentru a obține în permanență beneficii financiare - sub forma unei cote părți, din rulajele lor.
Detaliile afacerii și beneficiile financiare ale acestei afaceri se pot afla marți, 28 iunie 2011, între orele 19-20, la Centrul Regional de Afaceri Timișoara, sala Bega - la evenimentul cu tema "Asocieri și parteneriate comerciale - Soluții la îndemână pentru bugetul și afacerea ta", eveniment sprijinit de CCIAT, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, Club PARY, ANPCPPSR și Asocoiația Partenerilor KAS - APK, Asociația Școala Mamei Junior.
La întâlnire sunt așteptați persoane fizice și juridice care doresc sa-și crească veniturile prin deținerea unei cote parți din veniturile rețelei, administratori de societăți comerciale/ reprezentanții lor - care doresc să devină furnizori ai rețelei, membrii ai comunității și ai administratiei locale - care doresc sa sprijine mediul de afaceri autohton, persoanele care doresc să-și demareze o afacere independentă în franciză sau ca parteneri ai rețelei, absolvenții care sunt în căutarea unui loc de muncă, persoane dinamice care vor să câștige bani prin dezvoltarea unei activități independente în parteneriat cu firmele din grup.
Detaliile afacerii și beneficiile financiare ale acestei afaceri se pot afla marți, 28 iunie 2011, între orele 19-20, la Centrul Regional de Afaceri Timișoara, sala Bega - la evenimentul cu tema "Asocieri și parteneriate comerciale - Soluții la îndemână pentru bugetul și afacerea ta", eveniment sprijinit de CCIAT, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, Club PARY, ANPCPPSR și Asocoiația Partenerilor KAS - APK, Asociația Școala Mamei Junior.
La întâlnire sunt așteptați persoane fizice și juridice care doresc sa-și crească veniturile prin deținerea unei cote parți din veniturile rețelei, administratori de societăți comerciale/ reprezentanții lor - care doresc să devină furnizori ai rețelei, membrii ai comunității și ai administratiei locale - care doresc sa sprijine mediul de afaceri autohton, persoanele care doresc să-și demareze o afacere independentă în franciză sau ca parteneri ai rețelei, absolvenții care sunt în căutarea unui loc de muncă, persoane dinamice care vor să câștige bani prin dezvoltarea unei activități independente în parteneriat cu firmele din grup.
duminică, 26 iunie 2011
USL: România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană
Uniunea Social Liberală şi-a lansat programul privind agricultura și dezvoltarea satului. Dincolo de promisiunile făcute, programul prezintă şi câteva informaţii statistice despre ce înseamnă agricultura românească în prezent, unele raportate şi în funcţie de ceea ce există la nivelul Uniunii Europene.
*Suprafața agricolă a României este de 14,8 milioane de hectare, adică 8.2% din total UE
*România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia din acest punct de vedere
*Suprafața arabilă/cap de locuitor:
– România 0,41 ha
– Media Uniunii Europene 0,21 ha
*În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha, media europeană fiind de 750 euro/ha
*44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media de peste 50% din UE.
*România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din totalul fermelor din UE
*Exploataţiile de subzistență și semisubzistență reprezintă 93,7% din numărul total de ferme
*1 % din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață
*Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă 25.5% (2,4 mil. ha)
*22.4% din suprafețele ce primesc subvenții au sub 5 ha
*9,39 milioane ha primesc subvenții în România
*România are 1,7 mil. fermieri cu vârstă de peste 65 de ani, cei mai mulţi din UE.
*În 1990 existau peste 3 milioane ha amenajate pentru irigații
*Doar pentru 22% din suprafaţa agricolă a ţării există astăzi infrastructură pentru irigații
• 2009 s-a irigat 9,6 %
• 2010 s-a irigat 2,5 %
*România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile în 2009.
*Se pierd anual peste 3 miliarde euro în piața neagră din agricultură.
*Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia neagră.
*Suprafața agricolă a României este de 14,8 milioane de hectare, adică 8.2% din total UE
*România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia din acest punct de vedere
*Suprafața arabilă/cap de locuitor:
– România 0,41 ha
– Media Uniunii Europene 0,21 ha
*În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha, media europeană fiind de 750 euro/ha
*44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media de peste 50% din UE.
*România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din totalul fermelor din UE
*Exploataţiile de subzistență și semisubzistență reprezintă 93,7% din numărul total de ferme
*1 % din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață
*Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă 25.5% (2,4 mil. ha)
*22.4% din suprafețele ce primesc subvenții au sub 5 ha
*9,39 milioane ha primesc subvenții în România
*România are 1,7 mil. fermieri cu vârstă de peste 65 de ani, cei mai mulţi din UE.
*În 1990 existau peste 3 milioane ha amenajate pentru irigații
*Doar pentru 22% din suprafaţa agricolă a ţării există astăzi infrastructură pentru irigații
• 2009 s-a irigat 9,6 %
• 2010 s-a irigat 2,5 %
*România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile în 2009.
*Se pierd anual peste 3 miliarde euro în piața neagră din agricultură.
*Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia neagră.
România / Topul oraşelor universitare
In anul universitar 1991/1992, numarul total al studentilor din Romania era de 215.226. La începutul mileniului trei s-a ajuns la 533.152 studenti, pentru ca in 2007/2008 sa se inregistreze un maxim de 907.353, spune businessday.ro.
Incepand cu 2008, numarul studentilor a inceput sa scada, astfel incat, potrivit datelor INS, in anul universitar 2009/2010 au mai ramas doar 775.319 studenti, dintre care 322.337 (41,5%) invatau in universitati private. O parte din aceasta scadere a fost determinata insa de introducerea licentei de trei ani.
De remarcat faptul ca, intre 2008/2009 si 2009/2010, numarul studentilor din universitatile private a scazut cu 21% (de la 410.000 la 322.000), in timp universitatile de stat s-au confruntat cu o scadere de doar 6% (de la 481.000 la 453.000).
Pe primul loc se situeaza bineinteles Bucuresti, aici invatand aproape 300.000 de studenti, numar in scadere semnificativa fata de anul anterior, cand in universitatile din Capitala erau cuprinsi aproape 400.000 de studenti.
Urmeaza apoi Cluj, Brasov si Iasi cu 58-60.000 de studenti, urmate de Timisoara cu putin peste 42.000.
Daca discutam doar despre invatamantul privat, din numarul total de studenti, 57% invata in Bucuresti, 12% in Brasov si cate 4,4% in Constanta si Craiova. Cluj, Iasi si Timisoara au cumulat doar 5,4% din totalul studentilor cuprinsi in universitatile private.
Incepand cu 2008, numarul studentilor a inceput sa scada, astfel incat, potrivit datelor INS, in anul universitar 2009/2010 au mai ramas doar 775.319 studenti, dintre care 322.337 (41,5%) invatau in universitati private. O parte din aceasta scadere a fost determinata insa de introducerea licentei de trei ani.
De remarcat faptul ca, intre 2008/2009 si 2009/2010, numarul studentilor din universitatile private a scazut cu 21% (de la 410.000 la 322.000), in timp universitatile de stat s-au confruntat cu o scadere de doar 6% (de la 481.000 la 453.000).
Pe primul loc se situeaza bineinteles Bucuresti, aici invatand aproape 300.000 de studenti, numar in scadere semnificativa fata de anul anterior, cand in universitatile din Capitala erau cuprinsi aproape 400.000 de studenti.
Urmeaza apoi Cluj, Brasov si Iasi cu 58-60.000 de studenti, urmate de Timisoara cu putin peste 42.000.
Daca discutam doar despre invatamantul privat, din numarul total de studenti, 57% invata in Bucuresti, 12% in Brasov si cate 4,4% in Constanta si Craiova. Cluj, Iasi si Timisoara au cumulat doar 5,4% din totalul studentilor cuprinsi in universitatile private.
Timişoara / Proiect european de învăţat cum se mănâncă româneşte
Primăria Timişoara a fost contactată de către Universitatea Maribor – Slovenia, în calitate de coordonator şi lider de proiect, în vederea includerii municipiului Timişoara într-un proiect, „Traditional Food Culture and Lifestyles for Climate Change Adaptation in South East Europe" (TRAFLICCA), cu finanţare europeană prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei.
Proiectul se încadrează în contextul viitoarei dezvoltări a Grădinii Zoologice care va lua în considerare o mai atentă conturare a zonei KINDERZOO, prin includerea animalelor de fermă existente într-un concept mai amplu - a gospodăriei ţărăneşti, prin prezentarea animalelor, grădinii şi uneltelor specifice casei rurale.
Primăria municipiului Timişoara a demarat în acest sens acţiuni locale de atragere a micilor producători agricoli din Timişoara şi localităţile polului de creştere, în furnizarea pe piaţa locală a produselor agro-alimentare, organizarea unor întâlniri cu reprezentaţii societăţilor de desfacere a produselor, în vederea promovării produselor tradiţionale locale, a produselor de tip bio şi în general a hranei produse local, cunoscut fiind faptul că importurile de produse agroalimentare din zone îndepărtate geografic tind să fie preponderente pe piaţa locală.
Bugetul proiectului propus municipiului Timişoara este de 85.200 Euro, din care susţinerea prin contribuţie proprie de la bugetul local al municipiului Timişoara - 2 % (1.704 Euro), 98% - asistenţă financiară nerambursabilă.
Proiectul se încadrează în contextul viitoarei dezvoltări a Grădinii Zoologice care va lua în considerare o mai atentă conturare a zonei KINDERZOO, prin includerea animalelor de fermă existente într-un concept mai amplu - a gospodăriei ţărăneşti, prin prezentarea animalelor, grădinii şi uneltelor specifice casei rurale.
Primăria municipiului Timişoara a demarat în acest sens acţiuni locale de atragere a micilor producători agricoli din Timişoara şi localităţile polului de creştere, în furnizarea pe piaţa locală a produselor agro-alimentare, organizarea unor întâlniri cu reprezentaţii societăţilor de desfacere a produselor, în vederea promovării produselor tradiţionale locale, a produselor de tip bio şi în general a hranei produse local, cunoscut fiind faptul că importurile de produse agroalimentare din zone îndepărtate geografic tind să fie preponderente pe piaţa locală.
Bugetul proiectului propus municipiului Timişoara este de 85.200 Euro, din care susţinerea prin contribuţie proprie de la bugetul local al municipiului Timişoara - 2 % (1.704 Euro), 98% - asistenţă financiară nerambursabilă.
Timişoara / Consiliul Judeţean Timiş vrea diguri gonflabile
Consiliul Judeţean Timiş a aprobat săptămâna trecută promovarea proiectului "Management în comun pentru prevenirea riscurilor în situaţii de urgenţă în aria de cooperare transfrontalieră româno-sârbă", de care se va ocupa Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (ADIVEST).
Se urmăreşte elaborarea şi implementarea în comun a unor activităţi de conştientizare a opiniei publice, de pregătire profesională, de planificare strategică în domeniul pregătirii pentru situaţii de urgenţă, dar şi investiţii la scară redusă în infrastructura fizică comună legatăde pregătirea pentru situaţii de urgenţă.
Printre altele, se doreşte achiziţia unui sistem de dig modular format din panouri metalice înclinate sprjite pe un picior metalic, care se aşează în zonele ce trebuie protejate de viituri, precum şi a altor tipuri de echipamente, ca diguri gonflabile şi echipammente specifice intervenţiei în caz de cutremure.
Bugetul prevăzut pentru întregul proiect este de 2.300.000 de euro.
Se urmăreşte elaborarea şi implementarea în comun a unor activităţi de conştientizare a opiniei publice, de pregătire profesională, de planificare strategică în domeniul pregătirii pentru situaţii de urgenţă, dar şi investiţii la scară redusă în infrastructura fizică comună legatăde pregătirea pentru situaţii de urgenţă.
Printre altele, se doreşte achiziţia unui sistem de dig modular format din panouri metalice înclinate sprjite pe un picior metalic, care se aşează în zonele ce trebuie protejate de viituri, precum şi a altor tipuri de echipamente, ca diguri gonflabile şi echipammente specifice intervenţiei în caz de cutremure.
Bugetul prevăzut pentru întregul proiect este de 2.300.000 de euro.
Topul comercianţilor / Timişul este judeţul cu cele mai multe firme de comerţ
Numărul total de comercianţi activi din punct de vedere juridic la începutul lunii iunie, în România, era de 900.888, dintre care persoane fizice autorizate - 263.923, iar persoane juridice - 636.965.
Evident, partea leului aparţine municipiului Bucureşti cu 174.064 de comercianţi, 153.575 fiind persoane juridice, adică aproape un sfert dintre firmele de comerţ româneşti.
La nivelul judeţelor, primul loc îl ocupă Clujul, urmat de Timiş şi Constanţa. La polul opus, se situează Covasna, Giurgiu şi Ialomiţa, cu cei mai puţini comercianţi activi.
Interesant este că la persoane fizice autorizate Clujul este din în frunte cu 12047, dar este urmat de Iaşi, cu 11355, şi de Prahova, cu 9913, iar la persoane juridice judeţul Timiş trece pe locul întâi cu 29137, Clujul îl urmează cu 28968, după care vine Constanţa, cu 27034.
Iată cum arată Topul judeţelor la numărul total de comercianţi activi, în paranteze fiind trecute persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice:
1.Cluj 41015 (12047 / 28968)
2.Timiş 36671 (7534 / 29137)
3.Constanţa 35160 (8126 / 27034)
4.Iaşi 31486 (11355 / 20131)
5.Bihor 31115 (9573 / 21542)
6.Prahova 30448 (9913 / 20535)
7.Braşov 27715 (6467 / 21248)
8.Argeş 25025 (7565 / 17460)
9.Dolj 22687 (6617 / 16070)
10.Ilfov 22390 (2996 / 19394)
11.Mureş 21999 (7719 / 14280)
12.Bacău 21211 (7828 / 13383)
13.Arad 20690 (7958 / 12732)
14.Maramureş 19758 (7700 / 12058)
15.Suceava 19366 (7740 / 11626)
16.Galaţi 19070 (5827 / 13243)
17.Sibiu 17934 (6133 / 11801)
18.Hunedoara 17423 (5485 / 11938)
19.Neamţ 16372 (6167 / 10205)
20.Alba 16278 (6960 / 9318)
21.Harghita 16143 (7544 / 8599)
22.Buzău 16046 (4864 / 11182)
23.Dâmboviţa 16011 (7081 / 8930)
24.Satu Mare 13739 (5450 / 8289)
25.Vâlcea 13728 (5329 / 8399)
26.Bistriţa-Năsăud 12295 (5408 / 6887)
27.Olt 12127 (4429 / 7698)
28.Brăila 12108 (4141 / 7967)
29.Teleorman 11303 (4239 / 7064)
30.Botoşani 11245 (5357 / 5888)
31.Vrancea 10718 (4174 / 6544)
32.Gorj 10239 (3527 / 6712)
33.Caraş-Severin 10021 (3301 / 6720)
34.Vaslui 9914 (4377 / 5537)
35.Sălaj 9303 (4228 / 5075)
36.Tulcea 8594 (3461 / 5133)
37.Călăraşi 8445 (2941 / 5504)
38.Mehedinţi 8246 (3902 / 4344)
39.Covasna 7744 (3243 / 4501)
40.Giurgiu 7640 (1989 / 5651)
41.Ialomiţa 7402 (2739 / 4663)
Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului în perioada 1990-31 mai 2011, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolventă, etc.
Evident, partea leului aparţine municipiului Bucureşti cu 174.064 de comercianţi, 153.575 fiind persoane juridice, adică aproape un sfert dintre firmele de comerţ româneşti.
La nivelul judeţelor, primul loc îl ocupă Clujul, urmat de Timiş şi Constanţa. La polul opus, se situează Covasna, Giurgiu şi Ialomiţa, cu cei mai puţini comercianţi activi.
Interesant este că la persoane fizice autorizate Clujul este din în frunte cu 12047, dar este urmat de Iaşi, cu 11355, şi de Prahova, cu 9913, iar la persoane juridice judeţul Timiş trece pe locul întâi cu 29137, Clujul îl urmează cu 28968, după care vine Constanţa, cu 27034.
Iată cum arată Topul judeţelor la numărul total de comercianţi activi, în paranteze fiind trecute persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice:
1.Cluj 41015 (12047 / 28968)
2.Timiş 36671 (7534 / 29137)
3.Constanţa 35160 (8126 / 27034)
4.Iaşi 31486 (11355 / 20131)
5.Bihor 31115 (9573 / 21542)
6.Prahova 30448 (9913 / 20535)
7.Braşov 27715 (6467 / 21248)
8.Argeş 25025 (7565 / 17460)
9.Dolj 22687 (6617 / 16070)
10.Ilfov 22390 (2996 / 19394)
11.Mureş 21999 (7719 / 14280)
12.Bacău 21211 (7828 / 13383)
13.Arad 20690 (7958 / 12732)
14.Maramureş 19758 (7700 / 12058)
15.Suceava 19366 (7740 / 11626)
16.Galaţi 19070 (5827 / 13243)
17.Sibiu 17934 (6133 / 11801)
18.Hunedoara 17423 (5485 / 11938)
19.Neamţ 16372 (6167 / 10205)
20.Alba 16278 (6960 / 9318)
21.Harghita 16143 (7544 / 8599)
22.Buzău 16046 (4864 / 11182)
23.Dâmboviţa 16011 (7081 / 8930)
24.Satu Mare 13739 (5450 / 8289)
25.Vâlcea 13728 (5329 / 8399)
26.Bistriţa-Năsăud 12295 (5408 / 6887)
27.Olt 12127 (4429 / 7698)
28.Brăila 12108 (4141 / 7967)
29.Teleorman 11303 (4239 / 7064)
30.Botoşani 11245 (5357 / 5888)
31.Vrancea 10718 (4174 / 6544)
32.Gorj 10239 (3527 / 6712)
33.Caraş-Severin 10021 (3301 / 6720)
34.Vaslui 9914 (4377 / 5537)
35.Sălaj 9303 (4228 / 5075)
36.Tulcea 8594 (3461 / 5133)
37.Călăraşi 8445 (2941 / 5504)
38.Mehedinţi 8246 (3902 / 4344)
39.Covasna 7744 (3243 / 4501)
40.Giurgiu 7640 (1989 / 5651)
41.Ialomiţa 7402 (2739 / 4663)
Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului în perioada 1990-31 mai 2011, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolventă, etc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)