Steaua Bucureşti a câştigat Cupa României-Timişoreana la fotbal, după ce a învins în finală pe Dinamo Bucureşti cu scorul de 2-1 (1-1), pe Stadionul Tineretului din Braşov.
Nicolae Dică (24) a deschis scorul pentru Steaua, din lovitură liberă, dinamoviştii au egalat prin Gabriel Torje (33), tot din lovitură liberă, golul victoriei Stelei fiind de fapt un autogol al lui Ştefan Bărboianu (50).
CUPA ROMÂNIEI LA FOTBAL - câştigătoarele
miercuri, 25 mai 2011
Timişoara / Doar 32 de persoane vor primi Casă Verde cu pompă de căldură
Timişorenii care au depus proiecte, de-a lungul anului 2010, în cadrul Programului „Casa Verde” pentru a obţine fonduri nerambursabile destinate instalării de panouri solare şi altor sisteme de încălzire care utilizează surse regenerabile, au fost vreo 518. Dintre aceştia, cum spune prefectul Mircea Băcală, doar 400 de cereri au fost aprobate.
Din datele consemnate la Agenţia regională pentru protecţia mediului, valoarea totală a proiectelor aprobate, la nivelul judeţului Timiş, însumează 2.464.000 lei.
Astfel, 340 cereri pe persoane fizice vor primi până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare.
Până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv aparate de aer condiţionat, vor beneficia doar 32 de timişeni, iar până la 6.000 lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe baza de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice au fost trecuţi de furcile caudine doar 28 de dosare.
Din datele consemnate la Agenţia regională pentru protecţia mediului, valoarea totală a proiectelor aprobate, la nivelul judeţului Timiş, însumează 2.464.000 lei.
Astfel, 340 cereri pe persoane fizice vor primi până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare.
Până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv aparate de aer condiţionat, vor beneficia doar 32 de timişeni, iar până la 6.000 lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe baza de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice au fost trecuţi de furcile caudine doar 28 de dosare.
Timişoara / Deta transfrontalieră vrea parc industrial
Primăria oraşului Deta a promovat miercuri, 25 mai, la Prefectura Tmiş, prin prezenţa primarului Petru Roman, proiectul cu finanţare europeană "Centre suport de dezvoltare a IMM-urilor în localităţile Plandiste (Serbia) şi Deta (România)", finanţare care permite realizarea unui incubator de afaceri la Plandiste şi realizarea unui studiu tehnic pentru înfiinţarea unui parc industrial la Deta.
Valoarea proiectului este de 350 740 euro, dintre care 140.740 euro reprezintă bugetul alocat oraşului Deta, durata proiectului fiind de 12 luni.
Principalele obiective sunt îmbunătăţirea şi creşterea nivelului activităţilor economice în regiunile Plandiste şi Deta, creşterea competitvităţii întreprinderilor şi crearea de condiţii pentru o dezvoltare economică sustenabilă a mediului rural.
În prezent, oraşul Deta beneficiază de 7 proiecte europene transfrontaliere în derulare, care vizează în primul rând cei 80 000 de locuitori din zona Deta.
Valoarea proiectului este de 350 740 euro, dintre care 140.740 euro reprezintă bugetul alocat oraşului Deta, durata proiectului fiind de 12 luni.
Principalele obiective sunt îmbunătăţirea şi creşterea nivelului activităţilor economice în regiunile Plandiste şi Deta, creşterea competitvităţii întreprinderilor şi crearea de condiţii pentru o dezvoltare economică sustenabilă a mediului rural.
În prezent, oraşul Deta beneficiază de 7 proiecte europene transfrontaliere în derulare, care vizează în primul rând cei 80 000 de locuitori din zona Deta.
Timişoara / Consolidarea capacităţii instituţionale a Consorţiului Regional Vest
Universitatea „Politehnica” din Timişoara implementează proiectul „Consolidarea capacităţii instituţionale a Consorţiului Regional Vest” cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene şi a Guvernului României, prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.3 “Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă”, în parteneriat cu Universitatea din Limoges, Franţa şi departamentul pentru Educaţie al Regiunii Toscana, Italia. Proiectul a avut ca scop consolidarea capacităţii instituţionale a Consorţiului Regional Vest în vederea îmbunătăţirii corelării ofertei educaţionale a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi a Învăţământului superior cu cererea pieţei muncii în scopul creşterii gradului de ocupare şi a asigurării coeziunii economice si sociale. În 26 mai a.c., se va desfăşura Conferinţa finală a proiectului, începând cu ora 10, în Sala Senatului Universităţii „Politehnica” din Timişoara, situată în Piaţa Victoriei, nr. 2, et. 1.
Scopul acestei conferinţe este de a prezenta rezultatele proiectului desfăşurat în perioada octombie 2009 - mai 2011. Aşadar, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite şi atingerea indicatorilor proiectului a fost stabilit un set coerent de activităţi: au avut loc 6 conferinţe, s-au organizat vizite de studiu, schimburi de bune practici şi expertize, sesiuni de training/formare profesională pentru facilitarea transferului de competenţe în rândul partenerilor sociali, precum şi Workshop-uri. Tot în cadrul proiectului s-au parcurs şi etapele necesare obţinerii statutului juridic al Consorţiului Regional pentru Învăţământ şi Ocupare Vest (CRIO Vest), s-a redactat Ghidul de bune practici, membrii grupului ţintă realizând un portofoliu de sarcini individuale, şi s-a editat şi lucrarea „Oferta de formare profesională continuă în Regiunea Vest: mecanisme de corelare cu nevoile pieţei muncii pe termen scurt şi evaluarea datelor şi informaţiei relevante. Mecanisme şi abordări metodologice”.
În cadrul acestei conferinţe vor participa şi vor avea intervenţii reprezentanţi ai instituţiilor membre în CR, respectiv, Inspectorate Şcolare Judeţene, Consilii Judeţene, Consilii Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Universităţi, CNDIPT, precum şi membrii echipei de implementare a proiectului.
Scopul acestei conferinţe este de a prezenta rezultatele proiectului desfăşurat în perioada octombie 2009 - mai 2011. Aşadar, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite şi atingerea indicatorilor proiectului a fost stabilit un set coerent de activităţi: au avut loc 6 conferinţe, s-au organizat vizite de studiu, schimburi de bune practici şi expertize, sesiuni de training/formare profesională pentru facilitarea transferului de competenţe în rândul partenerilor sociali, precum şi Workshop-uri. Tot în cadrul proiectului s-au parcurs şi etapele necesare obţinerii statutului juridic al Consorţiului Regional pentru Învăţământ şi Ocupare Vest (CRIO Vest), s-a redactat Ghidul de bune practici, membrii grupului ţintă realizând un portofoliu de sarcini individuale, şi s-a editat şi lucrarea „Oferta de formare profesională continuă în Regiunea Vest: mecanisme de corelare cu nevoile pieţei muncii pe termen scurt şi evaluarea datelor şi informaţiei relevante. Mecanisme şi abordări metodologice”.
În cadrul acestei conferinţe vor participa şi vor avea intervenţii reprezentanţi ai instituţiilor membre în CR, respectiv, Inspectorate Şcolare Judeţene, Consilii Judeţene, Consilii Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Universităţi, CNDIPT, precum şi membrii echipei de implementare a proiectului.
Timişoara / Poştaşii vor pistoale, dar primesc doar sprayuri
Ca urmare a evenimentului în care a fost implicat un factor poştal, directorul Centrului Regional Reţea Poştală Timişoara, Nelu Balaş, a convocat o şedinţă cu conducerile Poliţiei Timiş şi Poliţiei Locale Timişoara, cu poştaşi, diriginţi şi oficiali poştali.
Prima idee de reţinut este că suma care a fost însuşită de autorii jafului asupra poştăriţei din Timişoara va fi acoperită de Direcţia Regională de Poştă, asftel încât pensionarii să nu aibă de suferit. Cel puţin aşa a promis directorul Nelu Balaş.
O altă idee este că atâta vreme poştaşii o să umble cu sume mari de bani va exista şi riscul de a fi jefuit, mai ales că s-a mai întâmplat să fie atacat chiar şi un vânzător de pizza. Până nu se va trece la sistemul de transfer bancar al banilor, transportul va presupune şi un risc.
În principiu, există un protocol semnat între poliţişti şi poştaşi care impune o colaborare directă între poliţiştii de proximitate din Timişoara, în număr de 46, şi cei 120 de poştaşi care trebuie să străbată peste 90 de sectoare.
La întâlnirea poştaşilor, unii au cerut chiar şi dreptul de a purta arme. În cele din urmă, s-ar putea cât de curând să fie dotaţi cu sprayuri cu gaze iritante.
Prima idee de reţinut este că suma care a fost însuşită de autorii jafului asupra poştăriţei din Timişoara va fi acoperită de Direcţia Regională de Poştă, asftel încât pensionarii să nu aibă de suferit. Cel puţin aşa a promis directorul Nelu Balaş.
O altă idee este că atâta vreme poştaşii o să umble cu sume mari de bani va exista şi riscul de a fi jefuit, mai ales că s-a mai întâmplat să fie atacat chiar şi un vânzător de pizza. Până nu se va trece la sistemul de transfer bancar al banilor, transportul va presupune şi un risc.
În principiu, există un protocol semnat între poliţişti şi poştaşi care impune o colaborare directă între poliţiştii de proximitate din Timişoara, în număr de 46, şi cei 120 de poştaşi care trebuie să străbată peste 90 de sectoare.
La întâlnirea poştaşilor, unii au cerut chiar şi dreptul de a purta arme. În cele din urmă, s-ar putea cât de curând să fie dotaţi cu sprayuri cu gaze iritante.
Timişoara / Şedinţă la Consiliul Judeţean Timiş
Preşedintele CJT Constantin Ostaficiuc a emis dispoziţia privind convocarea Consiliului Judeţean Timiş în şedinţă ordinară, care va avea loc în 31 mai, de la ora 10, în Sala Consiliului din Palatul Administrativ. Ordinea de zi a şedinţei este următoarea:
1.Întrebări, interpelări
2.Proiect de hotărâre privind repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2011
3.Proiect de hotărâre privind aprobarea majorării alocaţiei zilnice de hrană pentru beneficiarii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş
4.Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş şi a bugetelor rectificate ale unor instituţii şi servicii publice pe anul 2011
5.Proiect de hotărâre privind însuşirea apartenenţei la domeniul public al judeţului Timiş a unor bunuri imobile
6.Proiect de hotărâre privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Timiş.
7.Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită a unor spaţii din Palatul Administrativ
8.Proiect de hotărâre privind completarea anexei nr. 1 la Hotărârea C.J.T nr. 65/2011
9.Proiect de hotărâre pentru modificarea Normativului privind dotarea cu autovehicule şi consumul lunar de carburanţi
10.Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă a unui autovehicul pentru organizarea transportului elevilor.
11.Proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri în legătură cu managementul Teatrului pentru Copii şi Tineret „Merlin” Timişoara
12.Proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri în legătură cu managementul Muzeului Satului Bănăţean
13.Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico – economici ai investiţiei „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”
14.Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului „BE NATUR – Îmbunătăţirea managementului Siturilor Natura 2000”
15.Proiect de hotărâre privind aprobarea variantei de traseu a căii majore rutiere, potrivit proiectului „Studiu de Prefezabilitate Cale majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe autostradă din nodul rutier km. 40 – 41 spre municipiul Timişoara prin DN 69”
16.Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii C.J. Timiş nr. 35/2006
17.Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Judeţului Timiş la constituirea Asociaţiei „Timiş – Torontal – Bârzava”
18.Proiect de hotărâre privind aprobarea încheierii Protocolului de colaborare cu Mitropolia Banatului – Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timişoarei
19.Proiect de hotărâre privind prelungirea Protocolului de colaborare cu SC Fotbal Club Timişoara SA
20.Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timiş pe anul 2011
21.Diverse.
1.Întrebări, interpelări
2.Proiect de hotărâre privind repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2011
3.Proiect de hotărâre privind aprobarea majorării alocaţiei zilnice de hrană pentru beneficiarii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş
4.Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş şi a bugetelor rectificate ale unor instituţii şi servicii publice pe anul 2011
5.Proiect de hotărâre privind însuşirea apartenenţei la domeniul public al judeţului Timiş a unor bunuri imobile
6.Proiect de hotărâre privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Timiş.
7.Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită a unor spaţii din Palatul Administrativ
8.Proiect de hotărâre privind completarea anexei nr. 1 la Hotărârea C.J.T nr. 65/2011
9.Proiect de hotărâre pentru modificarea Normativului privind dotarea cu autovehicule şi consumul lunar de carburanţi
10.Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă a unui autovehicul pentru organizarea transportului elevilor.
11.Proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri în legătură cu managementul Teatrului pentru Copii şi Tineret „Merlin” Timişoara
12.Proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri în legătură cu managementul Muzeului Satului Bănăţean
13.Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico – economici ai investiţiei „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”
14.Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului „BE NATUR – Îmbunătăţirea managementului Siturilor Natura 2000”
15.Proiect de hotărâre privind aprobarea variantei de traseu a căii majore rutiere, potrivit proiectului „Studiu de Prefezabilitate Cale majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe autostradă din nodul rutier km. 40 – 41 spre municipiul Timişoara prin DN 69”
16.Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii C.J. Timiş nr. 35/2006
17.Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Judeţului Timiş la constituirea Asociaţiei „Timiş – Torontal – Bârzava”
18.Proiect de hotărâre privind aprobarea încheierii Protocolului de colaborare cu Mitropolia Banatului – Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timişoarei
19.Proiect de hotărâre privind prelungirea Protocolului de colaborare cu SC Fotbal Club Timişoara SA
20.Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timiş pe anul 2011
21.Diverse.
Timişoara / Primăria invită şi bărbaţii la Ziua Trandafirului
Una din cele mai vechi scrieri despre trandafiri este din vremea regelui Sargon (2600 î. Chr.), descoperită în săpăturile de la Ur şi Akkad.
Nici o altă floare nu a fost atât de mediatizată ca şi trandafirul, fiind considerat pe bună dreptate Regina florilor.
Istoria şi evoluţia trandafirilor moderni de grădină se caracterizează prin acumularea de material genetic ceea ce a dus, în final, la crearea de mii de soiuri.
Timişoara este cunoscută ca Oraşul florilor, Oraşul trandafirilor, Oraşul Rozelor. Inima municipiului este marcată de Parcul Rozelor, amplasat foarte aproape de punctul de reper al kilometrului zero. Parcul Rozelor are o istorie incredibilă şi doar eforturile unor oameni deosebiţi, eforturi depuse mai bine de un secol. Parcul Rozelor a fost realizat în anul 1918. Intenţii de amenajare existau încă de pe la 1900, deoarece s-a păstrat o hartă din acel timp. Parcul Rozelor avea să fie inaugurat abia în anul 1934. În continuare, farmecul este dat de mulţimea de roze, dar şi de alte specii valoroase, precum şi de unele amenajări deosebite realizate aici de-a lungul anilor.
Statisticile vremii consemnează că la finele deceniului al treilea al secolului XX, se cultivau în municipiul Timişoara aproximativ 500.000 exemplare aparţinând la circa 2.000 de varietăţi. Din necesitatea de a prezenta publicului această imensă colecţie în anul 1928 a fost amenajat, prin strădania neobosită a familiei col. I. Sâmbăteanu, Parcul Rozelor – cel mai mare rozariu din România. Preparativele de organizare ale rozariului le-a condus cel mai de seamă rozerist al ţării la acea vreme Arpad Muhle, împreună cu directorul Horticulturii Mihai Demetrovici, ajutaţi de horticultorii bănăţeni.
Acţiunea de repopulare a locului cu trandafiri a pornit, cu poticniri, încă din 1953, când s-au plantat în zona 43 de varietăţi de roze. După mai bine de un deceniu, în 1965, se realizează o inventariere şi un catalog cu varietăţile prezente în parc. Sunt înregistrate peste 1200, deci putem vorbi de o nouă epocă de glorie a Parcului Rozelor.
Producţia Horticulturii era de 75.000 de fire de trandafiri în 1965, zeci de mii de exemplare fiind destinate Parcului Rozelor, dar au fost plantate şi pe străzile din oraş, necesarul fiind atunci de 130.000 de exemplare.
În prezent, colecţia de trandafiri este formată din 300 de soiuri, aleile sunt deteriorate, mobilierul (pergole, bănci şi coşuri de gunoi) este necesar a se schimba.
Având în vedere necesitatea modernizării Parcului Rozelor, Primăria Municipiului Timişoara a atras fonduri europene, în 7 mai 2011 semnându-se contractul de finanţare, în valoare de 5.634.131,55 lei (inclusiv T.V.A).
Trandafirul este sărbătorit în fiecare an, începând cu anul 2009, în ultima joi a lunii mai, prin organizarea mai multor activităţi specifice: altoiri de trandafiri tufă şi cu trunchi, tăierea sălbatecului etc.
Pentru anul 2011, Primăria Municipiului Timişoara – Direcţia de Mediu prin Serviciul Spaţii Verzi, organizează "Ziua Trandafirului" în 26 mai 2011.
Evenimentul implică participarea elevilor, studenţilor, cadrelor didactice universitare şi preuniversitare, dar şi a tuturor cetăţenilor iubitori de trandafiri.
Obiectivul principal al acestui eveniment este conştientizarea cetăţenilor despre valoarea istorică şi ştiinţifică a Parcului Rozelor şi însemnătatea trandafirilor în viaţa noastră.
Nici o altă floare nu a fost atât de mediatizată ca şi trandafirul, fiind considerat pe bună dreptate Regina florilor.
Istoria şi evoluţia trandafirilor moderni de grădină se caracterizează prin acumularea de material genetic ceea ce a dus, în final, la crearea de mii de soiuri.
Timişoara este cunoscută ca Oraşul florilor, Oraşul trandafirilor, Oraşul Rozelor. Inima municipiului este marcată de Parcul Rozelor, amplasat foarte aproape de punctul de reper al kilometrului zero. Parcul Rozelor are o istorie incredibilă şi doar eforturile unor oameni deosebiţi, eforturi depuse mai bine de un secol. Parcul Rozelor a fost realizat în anul 1918. Intenţii de amenajare existau încă de pe la 1900, deoarece s-a păstrat o hartă din acel timp. Parcul Rozelor avea să fie inaugurat abia în anul 1934. În continuare, farmecul este dat de mulţimea de roze, dar şi de alte specii valoroase, precum şi de unele amenajări deosebite realizate aici de-a lungul anilor.
Statisticile vremii consemnează că la finele deceniului al treilea al secolului XX, se cultivau în municipiul Timişoara aproximativ 500.000 exemplare aparţinând la circa 2.000 de varietăţi. Din necesitatea de a prezenta publicului această imensă colecţie în anul 1928 a fost amenajat, prin strădania neobosită a familiei col. I. Sâmbăteanu, Parcul Rozelor – cel mai mare rozariu din România. Preparativele de organizare ale rozariului le-a condus cel mai de seamă rozerist al ţării la acea vreme Arpad Muhle, împreună cu directorul Horticulturii Mihai Demetrovici, ajutaţi de horticultorii bănăţeni.
Acţiunea de repopulare a locului cu trandafiri a pornit, cu poticniri, încă din 1953, când s-au plantat în zona 43 de varietăţi de roze. După mai bine de un deceniu, în 1965, se realizează o inventariere şi un catalog cu varietăţile prezente în parc. Sunt înregistrate peste 1200, deci putem vorbi de o nouă epocă de glorie a Parcului Rozelor.
Producţia Horticulturii era de 75.000 de fire de trandafiri în 1965, zeci de mii de exemplare fiind destinate Parcului Rozelor, dar au fost plantate şi pe străzile din oraş, necesarul fiind atunci de 130.000 de exemplare.
În prezent, colecţia de trandafiri este formată din 300 de soiuri, aleile sunt deteriorate, mobilierul (pergole, bănci şi coşuri de gunoi) este necesar a se schimba.
Având în vedere necesitatea modernizării Parcului Rozelor, Primăria Municipiului Timişoara a atras fonduri europene, în 7 mai 2011 semnându-se contractul de finanţare, în valoare de 5.634.131,55 lei (inclusiv T.V.A).
Trandafirul este sărbătorit în fiecare an, începând cu anul 2009, în ultima joi a lunii mai, prin organizarea mai multor activităţi specifice: altoiri de trandafiri tufă şi cu trunchi, tăierea sălbatecului etc.
Pentru anul 2011, Primăria Municipiului Timişoara – Direcţia de Mediu prin Serviciul Spaţii Verzi, organizează "Ziua Trandafirului" în 26 mai 2011.
Evenimentul implică participarea elevilor, studenţilor, cadrelor didactice universitare şi preuniversitare, dar şi a tuturor cetăţenilor iubitori de trandafiri.
Obiectivul principal al acestui eveniment este conştientizarea cetăţenilor despre valoarea istorică şi ştiinţifică a Parcului Rozelor şi însemnătatea trandafirilor în viaţa noastră.
marți, 24 mai 2011
CEDO condamnă România în "dosarele Revoluţiei"
România a fost condamnată azi, 24 mai 2011, de judecătorii CEDO, în "dosarele Revoluţiei" din decembrie 89 pentru încălcarea articolului 2 (dreptul la viaţă) şi articolului 8 (dreptul la respectarea corespondenţei) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În legătură cu această decizie, Monica Macovei, europarlamentar şi vicepreşedinte PDL, a declarat:
"CEDO: uciderea oamenilor în timpul Revoluţiei din 1989 nu se prescrie. Procurorii şi judecătorii români trebuie să finalizeze aceste cazuri şi să-i pedepsească pe cei vinovaţi. Societatea românească trebuie să ştie adevărul despre evenimentele din 1989. Aceasta este decizia de astăzi, 24 mai 2011, a CEDO.
Dreptul la viaţă din articolul 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a fost încălcat prin lipsă de eficienţă şi imparţialitate a anchetelor. Nu s-au efectuat acte de cercetare în perioadele 1994-2001 si 2002-dec. 2004".
În legătură cu această decizie, Monica Macovei, europarlamentar şi vicepreşedinte PDL, a declarat:
"CEDO: uciderea oamenilor în timpul Revoluţiei din 1989 nu se prescrie. Procurorii şi judecătorii români trebuie să finalizeze aceste cazuri şi să-i pedepsească pe cei vinovaţi. Societatea românească trebuie să ştie adevărul despre evenimentele din 1989. Aceasta este decizia de astăzi, 24 mai 2011, a CEDO.
Dreptul la viaţă din articolul 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a fost încălcat prin lipsă de eficienţă şi imparţialitate a anchetelor. Nu s-au efectuat acte de cercetare în perioadele 1994-2001 si 2002-dec. 2004".
luni, 23 mai 2011
Timişoara / Maşinile diesel din Banat, mai ieftine cu 1500 de euro decât în Muntenia
Cei care doresc sa cumpere o masina diesel la mana a doua, vor gasi cele mai bune preturi in Banat, unde vor plati cu 1500 de euro mai putin decat in Muntenia, reiese din statisticile Bursei Auto Index.
Daca sunteti interesati de achizitionarea unui autoturism diesel, cel mai mult veti economisi daca il cumparati din Banat, unde pretul mediu este de 6328 de euro, cu 1500 de euro mai mic decat in Muntenia si cu 600 de euro mai ieftin decat in Moldova.
De asemenea, veti plati cu 1000 de euro mai putin decat in luna ianuarie a acestui an, ca urmare a deprecierii continue a masinilor diesel second hand din ultimele patru luni.
Acesta ieftinire nu este specifica doar Banatului ci este o tendinta care se poate observa in toata tara.
Potrivit serviciului Auto.ro, o masina diesel second hand s-a depreciat in medie cu 300 de euro in ultimele patru luni, pana la aproximativ 7000 de euro la sfarsitul lui aprilie.
Daca sunteti interesati de achizitionarea unui autoturism diesel, cel mai mult veti economisi daca il cumparati din Banat, unde pretul mediu este de 6328 de euro, cu 1500 de euro mai mic decat in Muntenia si cu 600 de euro mai ieftin decat in Moldova.
De asemenea, veti plati cu 1000 de euro mai putin decat in luna ianuarie a acestui an, ca urmare a deprecierii continue a masinilor diesel second hand din ultimele patru luni.
Acesta ieftinire nu este specifica doar Banatului ci este o tendinta care se poate observa in toata tara.
Potrivit serviciului Auto.ro, o masina diesel second hand s-a depreciat in medie cu 300 de euro in ultimele patru luni, pana la aproximativ 7000 de euro la sfarsitul lui aprilie.
Timişoara / Invitaţie la CONTRAREFORMĂ
Cum pot tinerii, elevii şi studenţii şi nu numai ei să influenţeze decizia politică? Cum pot ei trimite un om în Parlament sau în Consiliul Local? Cum pot cetăţeniisă schimbe deciziile politice? Care sunt drepturile lor cetăţeneşti şi cum pot să le exercite?
La toate aceste întrebări se va răspunde joi, 26 mai, la ora 12, în sala Timiş a Centrului Regional de Afaceri Timişoara, unde va avea loc o dezbatere publică pe tema cetăţeniei active. Proiectul civic “Contrareforma” este susţinut de deputatul PNL Adriana Săftoiu şi de Corina Dragomirescu, de la Academia de Advocacy.
"Obosită de atâta reformă am decis să încep o contrareformă. Să mă
opun acestui sistem nereformat, ale cărui eşecuri se cheamă «reformă», printr-o contrareformă. Dacă ceea ce susţin unii că fac e reformă, atunci combaterea metodelor de acum de a face politică nu poate fi contracarat decât printr-o contrareformă”, a explicat Adriana Săftoiu.
La toate aceste întrebări se va răspunde joi, 26 mai, la ora 12, în sala Timiş a Centrului Regional de Afaceri Timişoara, unde va avea loc o dezbatere publică pe tema cetăţeniei active. Proiectul civic “Contrareforma” este susţinut de deputatul PNL Adriana Săftoiu şi de Corina Dragomirescu, de la Academia de Advocacy.
"Obosită de atâta reformă am decis să încep o contrareformă. Să mă
opun acestui sistem nereformat, ale cărui eşecuri se cheamă «reformă», printr-o contrareformă. Dacă ceea ce susţin unii că fac e reformă, atunci combaterea metodelor de acum de a face politică nu poate fi contracarat decât printr-o contrareformă”, a explicat Adriana Săftoiu.
Timişoara / Poştaş jefuit ziua în amiaza mare de o geantă cu bani
În data de 23 mai, în jurul orei 9.30, poliţiştii din cadrul Secţiei 2 Poliţie au fost sesizaţi despre faptul că, în timp ce se deplasa pe o stradă din Timişoara, un factor poştal de 40 ani a fost deposedat de o geantă cu bani.
La faţa locului s-a deplasat de urgenţă o echipă operativă de cercetare, care, din primele verificări efectuate, a stabilit faptul că, în momentul în care a ieşit dintr-un imobil, factorul poştal a fost agresat de două persoane necunoscute care i-au smuls geanta cu o sumă de bani de pe umăr, după care au fugit.
Poliţiştii efectuează cercetări în vederea identificării suspecţilor şi recuperării prejudiciului cauzat.
La faţa locului s-a deplasat de urgenţă o echipă operativă de cercetare, care, din primele verificări efectuate, a stabilit faptul că, în momentul în care a ieşit dintr-un imobil, factorul poştal a fost agresat de două persoane necunoscute care i-au smuls geanta cu o sumă de bani de pe umăr, după care au fugit.
Poliţiştii efectuează cercetări în vederea identificării suspecţilor şi recuperării prejudiciului cauzat.
Femeia Zilei / Vika Jigulina, timişoreanca premiată la Billboard Music Awards
Vika Jigulina , pe numele real Victoria Corneva, s-a născut la 18 februarie 1983, în Cahul/ Republica Moldova).
În 2000, s-a mutat în Timișoara, România, unde și-a continuat studiile. A lucrat în mai multe cluburi din Timișoara. Jigulina a mixat cu Steve Murrano, ATB, Tomcraft, DJ DOX, Steve Angello, Sebastian Ingrosso și alți artiști români. Ea este vocalistul în hit-ul internațional „Stereo Love” al muzicianului și producătorului român Edward Maya.
Edward Maya şi Vika Jigulina au fost primii artişti români care au reuşit să urce până pe locul 16 în cel mai important top muzical, Billboard Hot 100, iar acum se numără printre câştigătorii celebrelor premii Billboard Music Awards.
Hitul lor Stereo Love a câştigat la categoria Top Dance Songs, categorie la care au mai fost nominalizaţi Lady GaGa (Bad Romance), Lady GaGa ft Beyonce (Telephone), La Roux (Bulletproof) şi Yolanda Be Cool & Dcup (We No Speak Americano).
Marele câştigător al premiilor Billboard Music Awards 2011 a fost Justin Bieber. Cântăreţul canadian, în vârstă de 17 ani, a plecat acasă cu şapte trofee.
Pe de altă parte, Eminem s-a ales cu şase trofee, chiar dacă a lipsit la ceremonie, în timp ce Lady GaGa, Rihanna şi Taylor Swift s-au mulţumit cu câte trei.
În 2000, s-a mutat în Timișoara, România, unde și-a continuat studiile. A lucrat în mai multe cluburi din Timișoara. Jigulina a mixat cu Steve Murrano, ATB, Tomcraft, DJ DOX, Steve Angello, Sebastian Ingrosso și alți artiști români. Ea este vocalistul în hit-ul internațional „Stereo Love” al muzicianului și producătorului român Edward Maya.
Edward Maya şi Vika Jigulina au fost primii artişti români care au reuşit să urce până pe locul 16 în cel mai important top muzical, Billboard Hot 100, iar acum se numără printre câştigătorii celebrelor premii Billboard Music Awards.
Hitul lor Stereo Love a câştigat la categoria Top Dance Songs, categorie la care au mai fost nominalizaţi Lady GaGa (Bad Romance), Lady GaGa ft Beyonce (Telephone), La Roux (Bulletproof) şi Yolanda Be Cool & Dcup (We No Speak Americano).
Marele câştigător al premiilor Billboard Music Awards 2011 a fost Justin Bieber. Cântăreţul canadian, în vârstă de 17 ani, a plecat acasă cu şapte trofee.
Pe de altă parte, Eminem s-a ales cu şase trofee, chiar dacă a lipsit la ceremonie, în timp ce Lady GaGa, Rihanna şi Taylor Swift s-au mulţumit cu câte trei.
Timişoara / Industriile creative în judeţul Timiş
În perioada 25-26 mai va avea loc la Timişoara seminarul intitulat „Industriile creative în judeţul Timiş”, organizat de Consiliul Judeţean în cadrul proiectului „Creative Growth – Dezvoltare prin Creaţie”. La eveniment vor lua parte reprezentantul partenerului suedez în proiect, Anna Jacobson, reprezentanţi ai CJ Timiş, ai instituţiilor de cultură şi referenţi culturali.
Creative Growth este un proiect iniţiat de Consiliul Regional al regiunii Ostsam din Suedia, vizează dezvoltarea sectorului creativ şi are o durată de 3 ani, pe perioada 2009-2011.
Parteneriatul cuprinde 11 instituţii/organizaţii/universităţi/administraţii publice din România, Suedia, Marea Britanie, Danemarca, Ungaria, Lituania, Italia, Bulgaria, Spania.
Scopul proiectului este de a contribui la creşterea competitivităţii europene şi de a accelera dezvoltarea economică regională prin dezvoltarea sectorului creativ ca un nou domeniu de afaceri şi influenţarea politicii de dezvoltare regională şi locală prin direcţionarea de noi cunoştinţe şi bune practici în procesul de definire a politicilor.
Proiectul are activităţi legate de dezvoltarea sectorului creativ ca motor al dezvoltării regionale şi anume studii şi cercetări, analize, schimburi de bune practici şi transfer de know-how.
Proiectul a fost aprobat în cadrul programului european de cooperare interregională INTERREG IV C şi are un buget total dedicat judeţului Timiş de 56.070 euro, din care 85% (47.659,5 euro) sunt asiguraţi de FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) şi 15% (8.410,5 euro) reprezintă cofinanţarea asigurată la nivel naţional.
Seminarul va începe miercuri, 25 mai, în Sala multifuncţională a Palatului Administrativ, iar joi, 26 mai, va continua la sediul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş - Str. E. Ungureanu nr.1.
Creative Growth este un proiect iniţiat de Consiliul Regional al regiunii Ostsam din Suedia, vizează dezvoltarea sectorului creativ şi are o durată de 3 ani, pe perioada 2009-2011.
Parteneriatul cuprinde 11 instituţii/organizaţii/universităţi/administraţii publice din România, Suedia, Marea Britanie, Danemarca, Ungaria, Lituania, Italia, Bulgaria, Spania.
Scopul proiectului este de a contribui la creşterea competitivităţii europene şi de a accelera dezvoltarea economică regională prin dezvoltarea sectorului creativ ca un nou domeniu de afaceri şi influenţarea politicii de dezvoltare regională şi locală prin direcţionarea de noi cunoştinţe şi bune practici în procesul de definire a politicilor.
Proiectul are activităţi legate de dezvoltarea sectorului creativ ca motor al dezvoltării regionale şi anume studii şi cercetări, analize, schimburi de bune practici şi transfer de know-how.
Proiectul a fost aprobat în cadrul programului european de cooperare interregională INTERREG IV C şi are un buget total dedicat judeţului Timiş de 56.070 euro, din care 85% (47.659,5 euro) sunt asiguraţi de FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) şi 15% (8.410,5 euro) reprezintă cofinanţarea asigurată la nivel naţional.
Seminarul va începe miercuri, 25 mai, în Sala multifuncţională a Palatului Administrativ, iar joi, 26 mai, va continua la sediul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş - Str. E. Ungureanu nr.1.
TIMIŞOARA / ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPIILOR DISPĂRUŢI - 25 MAI
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor Dispăruţi - 25 Mai, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş împreună cu organizaţia Salvaţi Copiii Timişoara organizează o acţiune de prevenire destinată reducerii numărului dispariţiilor de minori.
Analiza datelor statistice existente la nivelul IPJ Timiş - Serviciul de Investigaţii Criminale, relevă faptul că la nivelul judeţului Timiş în anul 2010 şi în primele 4 luni ale anului 2011, există o preponderenţă a cazurilor de plecări voluntare ale minorilor.
În urma analizei s-au desprins ca principale cauze ale plecărilor: existenţa unor tensiuni/conflicte în familie, lipsa unei comunicări eficiente între părinţi şi copii, lipsa ataşamentului, lipsa de supraveghere a copiilor, dar şi imaturitatea specifică vârstei, teribilismul şi spiritul aventurier.
Chiar dacă din punct de vedere statistic, la nivelul judeţului Timiş plecarea voluntară a minorilor nu reprezintă un fenomen, consecinţele din perspectiva victimizării ar putea fi grave pentru minorii care îşi părăsesc domiciliul.
În acest sens, acţiunea are ca scop reducerea numărului de minori dispăruţi, cu accent pe cei care părăsesc voluntar domiciliul şi implicit reducerea riscului victimizării acestora, prin informarea copiilor, părinţilor şi profesorilor privind consecinţele 'fugii de acasă' şi modalităţile de preîntâmpinare a acesteia.
Analiza datelor statistice existente la nivelul IPJ Timiş - Serviciul de Investigaţii Criminale, relevă faptul că la nivelul judeţului Timiş în anul 2010 şi în primele 4 luni ale anului 2011, există o preponderenţă a cazurilor de plecări voluntare ale minorilor.
În urma analizei s-au desprins ca principale cauze ale plecărilor: existenţa unor tensiuni/conflicte în familie, lipsa unei comunicări eficiente între părinţi şi copii, lipsa ataşamentului, lipsa de supraveghere a copiilor, dar şi imaturitatea specifică vârstei, teribilismul şi spiritul aventurier.
Chiar dacă din punct de vedere statistic, la nivelul judeţului Timiş plecarea voluntară a minorilor nu reprezintă un fenomen, consecinţele din perspectiva victimizării ar putea fi grave pentru minorii care îşi părăsesc domiciliul.
În acest sens, acţiunea are ca scop reducerea numărului de minori dispăruţi, cu accent pe cei care părăsesc voluntar domiciliul şi implicit reducerea riscului victimizării acestora, prin informarea copiilor, părinţilor şi profesorilor privind consecinţele 'fugii de acasă' şi modalităţile de preîntâmpinare a acesteia.
Timişoara / Endurocross - Speed Racing pe podium şi la Râşnov
În acest weekend, la Râşnov, s-a desfăşurat etapa a IV a campionatului naţional de endurocross. La clasa Quad, echipa Speed Racing din Timişoara a ocupat din nou primele 3 trepte ale podiumului.
Cursa fiind descrisă ca una foarte reuşită, cu un traseu lung în care au alternat porţiunile de viteză cu cele tehnice, a pus la încercare îndemanarea şi priceperea sportivilor. Şi de această dată, ghinionul tehnic l-a însoţit pe multiplu campion naţional RĂZVAN IRIMESCU, clasa Quad, fiind nevoit să abandoneze din nou, chiar înainte de final. Astfel încât, podiumul a fost ocupat de către SEBASTIAN BODEA (locul I), COSMIN SORBAN (locul II) şi DIB LORINT (locul III), spune team-managerul dr. Ramona MARIŞ.
Cursa fiind descrisă ca una foarte reuşită, cu un traseu lung în care au alternat porţiunile de viteză cu cele tehnice, a pus la încercare îndemanarea şi priceperea sportivilor. Şi de această dată, ghinionul tehnic l-a însoţit pe multiplu campion naţional RĂZVAN IRIMESCU, clasa Quad, fiind nevoit să abandoneze din nou, chiar înainte de final. Astfel încât, podiumul a fost ocupat de către SEBASTIAN BODEA (locul I), COSMIN SORBAN (locul II) şi DIB LORINT (locul III), spune team-managerul dr. Ramona MARIŞ.
duminică, 22 mai 2011
România / Cum ne bagă pe gât Europa coridorul IV Paneuropean?
Este greu de înţeles de ce Coridorul IV Paneuropean a fost tratat de guvernele postdecembriste ale României exact ca şi prostituţia, adică toată lumea ştie, dar nimeni nu face nimic. România s-a angajat la construirea lui încă din 1993! Numai că din motive mai mult sau mai puţin vizibile, printre cele vizibile numărându-se Autostrada Transilvania, deşi facem parte din Uniunea Europeană, nimeni n-a mişcat niciun deget.
Coridorul IV Paneuropean, în lungime de 857 kilometri, care ţine de la Nădlac la Constanţa, are o valoare de execuţie de 8,588 miliarde euro, urmând să fie finalizat în 2020, doar 15 % din finanţare aparţinând statului român. Cel puţin aşa se ştie acum, când ungurii au ajuns cu capătul autostrăzii la buza României.
Şi, în sfârşit, presaţi de UE, care şi-a cam pierdut răbdarea faţă de români, ca în multe alte domenii, la finele săptămânii trecute s-a semnat acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind stabilirea conexiunii autostrăzii între Arad – Nădlac şi Csanádpalota – Makó - Szeged.
De ce nu are România încă o autostradă europeană între Nădlac şi Constanţa? O parte de răspuns se află chiar în povestea Autostrăzii Soarelui, o altă parte o veţi afla de-abia de acum, când lumea se grăbeşte să facă ultimele aranjamente pentru trecerea autostrăzii, pentru că finalizarea este prevăzută pentru 2020.
De ce a întârziat România construcţia unei autostrăzi aproape 20 de ani? Răspunsul este greu de dat în câteva cuvinte. Evident, ţine de interese şi de bani.
Coridorul IV Paneuropean, în lungime de 857 kilometri, care ţine de la Nădlac la Constanţa, are o valoare de execuţie de 8,588 miliarde euro, urmând să fie finalizat în 2020, doar 15 % din finanţare aparţinând statului român. Cel puţin aşa se ştie acum, când ungurii au ajuns cu capătul autostrăzii la buza României.
Şi, în sfârşit, presaţi de UE, care şi-a cam pierdut răbdarea faţă de români, ca în multe alte domenii, la finele săptămânii trecute s-a semnat acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind stabilirea conexiunii autostrăzii între Arad – Nădlac şi Csanádpalota – Makó - Szeged.
De ce nu are România încă o autostradă europeană între Nădlac şi Constanţa? O parte de răspuns se află chiar în povestea Autostrăzii Soarelui, o altă parte o veţi afla de-abia de acum, când lumea se grăbeşte să facă ultimele aranjamente pentru trecerea autostrăzii, pentru că finalizarea este prevăzută pentru 2020.
De ce a întârziat România construcţia unei autostrăzi aproape 20 de ani? Răspunsul este greu de dat în câteva cuvinte. Evident, ţine de interese şi de bani.
Timişoara / Târg de joburi la Casa Tineretului
Târgul va avea loc miercuri, 1 iunie, la Casa Tineretului din Timişoara şi se va desfăşura pe durata întregii zile, între orele 10 - 18.
"Iei parte, ai carte... de muncă" este deschis tuturor persoanelor interesate să îşi găsească un loc de muncă, adresându-se în mod special persoanelor inactive şi şomerilor de lungă durată. "Iei parte, ai carte... de muncă" este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013, "Investeşte în Oameni". Proiectul va fi implementat de către compania Know! în parteneriat cu Sales Consulting - lider al pieţei de consultanţî în domeniul resurselor umane din Transilvania, AIESEC şi Societatea Studenţilor Europenişti.
Prin evenimentele susţinute, proiectul urmăreşte dezvoltarea abilităţilor de pregătire şi susţinere a interviului de angajare, creşterea competenţelor de soft skills prin programe de formare, crearea oportunităţilor de angajare şi asistare directă în vederea angajării.
Aceste obiective se vor realiza prin patru mari categorii de evenimente: Workshopuri pe tematicile: redactarea CV-ului, redactarea scrisorii de intenţie, susţinerea interviului, căutarea activă pe piaţa muncii; Traininguri pe două categorii de competenţe "Competenţe Antreprenoriale" (Management: practici şi instrumente manageriale, Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor, Negocierea în practica managerială şi Managementul Schimbării) şi gruparea de competenţe "Comunicare, Leadership şi Muncă orientată către client"; Târguri de joburi; Asistare directă în vederea angajării: evaluări de personalitate şi consiliere directă.
"Iei parte, ai carte... de muncă" este deschis tuturor persoanelor interesate să îşi găsească un loc de muncă, adresându-se în mod special persoanelor inactive şi şomerilor de lungă durată. "Iei parte, ai carte... de muncă" este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013, "Investeşte în Oameni". Proiectul va fi implementat de către compania Know! în parteneriat cu Sales Consulting - lider al pieţei de consultanţî în domeniul resurselor umane din Transilvania, AIESEC şi Societatea Studenţilor Europenişti.
Prin evenimentele susţinute, proiectul urmăreşte dezvoltarea abilităţilor de pregătire şi susţinere a interviului de angajare, creşterea competenţelor de soft skills prin programe de formare, crearea oportunităţilor de angajare şi asistare directă în vederea angajării.
Aceste obiective se vor realiza prin patru mari categorii de evenimente: Workshopuri pe tematicile: redactarea CV-ului, redactarea scrisorii de intenţie, susţinerea interviului, căutarea activă pe piaţa muncii; Traininguri pe două categorii de competenţe "Competenţe Antreprenoriale" (Management: practici şi instrumente manageriale, Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor, Negocierea în practica managerială şi Managementul Schimbării) şi gruparea de competenţe "Comunicare, Leadership şi Muncă orientată către client"; Târguri de joburi; Asistare directă în vederea angajării: evaluări de personalitate şi consiliere directă.
Timișoara / Energia viitorului și bio-agricultura, expoziție și târg în colaborare cu ungurii
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş derulează ca partener coordonator două proiecte selectate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013:
“Energie regenerabilă - cooperarea în afaceri pentru un viitor mai bun” – prin care se organizează cea de-a 5-a ediţie a expoziţiei internaționale “ENERGIA VIITORULUI”, care va avea loc în perioada 9-11 iunie 2011, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT din Bd. Eroilor de la Tisa nr.22. Un număr de 10 companii maghiare vor expune sisteme și echipamente de valorificare a energiei solare, eoliene, geotermale și biomasei iar lectori maghiari vor susține prelegeri în cadrul programului conex expoziției;
"Bio-agricultura, păstrarea culturilor în comunitățile din zonele specializate în obținerea de produse agricole, zootehnie și pomicultură" prin care se organizează Salonul România-Ungaria din cadrul celei de-a 9-a ediții a Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM care se desfășoară în perioada 16-19 iunie 2011, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara. În cadrul programului conex, vor avea loc 6 seminarii tematice susținute de lectori români și maghiari.
“Energie regenerabilă - cooperarea în afaceri pentru un viitor mai bun” – prin care se organizează cea de-a 5-a ediţie a expoziţiei internaționale “ENERGIA VIITORULUI”, care va avea loc în perioada 9-11 iunie 2011, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT din Bd. Eroilor de la Tisa nr.22. Un număr de 10 companii maghiare vor expune sisteme și echipamente de valorificare a energiei solare, eoliene, geotermale și biomasei iar lectori maghiari vor susține prelegeri în cadrul programului conex expoziției;
"Bio-agricultura, păstrarea culturilor în comunitățile din zonele specializate în obținerea de produse agricole, zootehnie și pomicultură" prin care se organizează Salonul România-Ungaria din cadrul celei de-a 9-a ediții a Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM care se desfășoară în perioada 16-19 iunie 2011, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara. În cadrul programului conex, vor avea loc 6 seminarii tematice susținute de lectori români și maghiari.
Timișoara / Se caută parteneri la Vârșeț și Severin pentru fonduri europene
Secretariatul Tehnic Comun din cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara va organiza în cursul lunii mai două evenimente de tipul „Forum pentru Identificarea de Parteneri” (Partners Search Forum), în România la Drobeta Turnu Severin şi în Republica Serbia la Vârşeţ. Primul, pe 26 mai, Dr. Tr. Severin, jud. Mehedinţi: Motel Continental Porţile de Fier, adresă: Calea Timişoarei nr. 16 (E70). Cel de/al doilea. la 31 mai, în Serbia, la Vârșeț, Banatul de Sud: Hotel Srbija, adresă: Svetosavski trg 12.
În cadrul acestor evenimente, potențialii aplicanți din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi şi districtele Borski, Branicevski, Banatul de Nord, Banatul Central şi Banatul de Sud vor avea posibilitatea să participe la întâlniri și discuții pentru găsirea unor parteneri în vederea implementării proiectelor transfrontaliere româno-sârbe din cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte din cadrul Programului, lansat în data de 25 martie 2011.
Uniunea Europeană pune la dispoziția potențialilor aplicanți (autorităţi regionale şi locale, ONG-uri, asociaţii non-profit, universităţi, institute de cercetare, etc.) în cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte 15,3 milioane de euro din fonduri IPA, ceea ce reprezintă 85% din valoarea proiectelor, la care se adaugă un procent de 15% prin cofinanţare naţională. Termenul limită pentru depunerea proiectelor fiind în 27 iunie 2011.
Proiectele care vor fi depuse în cadrul acestui apel trebuie să se înscrie într-una dintre cele trei axe prioritare ale Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia:
1. Dezvoltarea economică şi socială;
2. Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă (apel tematic pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării);
3. Promovarea activităţilor „people to people”.
Cei interesaţi de acest program de cooperare transfrontalieră pot obţine amănunte contactând serviciul Help-Desk de la sediul BRCT Timişoara, str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, jud. Timiş, Tel:.0356-426360; Fax: 0356-426361; e-mail: ipacbc@brct-timisoara.ro.
În cadrul acestor evenimente, potențialii aplicanți din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi şi districtele Borski, Branicevski, Banatul de Nord, Banatul Central şi Banatul de Sud vor avea posibilitatea să participe la întâlniri și discuții pentru găsirea unor parteneri în vederea implementării proiectelor transfrontaliere româno-sârbe din cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte din cadrul Programului, lansat în data de 25 martie 2011.
Uniunea Europeană pune la dispoziția potențialilor aplicanți (autorităţi regionale şi locale, ONG-uri, asociaţii non-profit, universităţi, institute de cercetare, etc.) în cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte 15,3 milioane de euro din fonduri IPA, ceea ce reprezintă 85% din valoarea proiectelor, la care se adaugă un procent de 15% prin cofinanţare naţională. Termenul limită pentru depunerea proiectelor fiind în 27 iunie 2011.
Proiectele care vor fi depuse în cadrul acestui apel trebuie să se înscrie într-una dintre cele trei axe prioritare ale Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia:
1. Dezvoltarea economică şi socială;
2. Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă (apel tematic pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării);
3. Promovarea activităţilor „people to people”.
Cei interesaţi de acest program de cooperare transfrontalieră pot obţine amănunte contactând serviciul Help-Desk de la sediul BRCT Timişoara, str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, jud. Timiş, Tel:.0356-426360; Fax: 0356-426361; e-mail: ipacbc@brct-timisoara.ro.
EXCLUSIVITATE / TOPUL PUŞCĂRIILOR DIN ROMÂNIA
Administraţia Naţională a Penitenciarelor a publicat săptămâna trecută situaţia privind numărul paturIlor instalate în unităţile subordonate ANP şi efectivele acestora la data de 17 mai 2011.
Totalul general al celor deţinuţi se cifrează la 29371 , totalul de paturi fiind de 35218. Doar penitenciarul de la Bistriţa este ocupat peste capacitate.
Penitenciare cu regim de maximă siguranţă, închis şi secţii de arest preventiv şi cele cu regim semideschis şi deschis cuprind un efectiv total de 26608, minori - 119, la un total de paturi de 31063, dintre care în infirmerii - 426. Gradul de ocupare al sistemului penitenciar românesc este de 85,66 %.
Penitenciarele de Minori şi Tineri au 1756 de locatari la 2454 de paturi. Iar la spitalele-penitenciar din 1375 de paturi sunt ocupate 808.
În plus, mai există şi centrele de reeducare, cu 199 de minori la 326 de paturi. În centrele de reeducare se găsesc următoarele efective sancţionate cu măsura educativă a internării: Buziaş - 69 (toţi băieţi), Târgu Ocna - 53(toţi băieţi) şi Găeşti - 43 (27 băieţi şi 16 fete).
La categoria grea, cea a penitenciarelor cu regim de maximă siguranţă, închis şi secţii de arest preventiv, precum şi cele cu regim semideschis şi deschis, la numărul de ocupanţi se situează Jilava, urmată îndeaproape de Giurgiu.
În schimb la numărul de paturi existente, pe primul loc trece Poarta Albă, pe aproape fiind Rahova şi Giurgiu.
Topul penitenciarelor din România, la numărul de deţinuţi, raportat la numărul de paturi:
1.JILAVA 1555 /1679 paturi
2.GIURGIU 1517/1722
3.RAHOVA 1412/1725
4.POARTA ALBĂ 1332/1742
5.IAŞI 1288/1471
6.ARAD 1237/1510
7.CRAIOVA 1173/1292
8.TIMIŞOARA 1165/1303
9.BOTOŞANI 1145/1201
10.GHERLA 1118/1429
11.AIUD 1107/1178
12.TULCEA 1012/1426
13.MĂRGINENI 964/1178
14.GALAŢI 907/995
15.DEVA 806/1005
16.FOCŞANI 747/802
17.PLOIEŞTI 669/678
18.TÂRGŞOR 667/664
19.BRĂILA 663/685
20.VASLUI 631/657
21.TR SEVERIN 608/702
22.COLIBAŞI 604/1151
23.CODLEA 594/637
24.BISTRIŢA 572/556
25.SLOBOZIA 527/642
26.ORADEA 524/730
27.BAIA MARE 502/510
28.TG. JIU 473/565
29.SATU MARE 434/483
30.MIERCUREA CIUC 418/483
31.PELENDAVA 210/246
32.Ş.N.P.A.P. TG.OCNA 19/24
Penitenciare de minori şi tineri
1.BACĂU 725/1176
2.TG. MUREŞ 429/560
3.CRAIOVA 369/432
4.TICHILEŞTI 233/286
Spitale penitenciar
1.JILAVA 302/440
2.P. ALBĂ 131/160
3.COLIBAŞI 125/206
4.DEJ 99/161
5.TG.OCNA 86/300
6.RAHOVA 65/108
Centre de reeducare
1.BUZIAŞ 83/108
2.TG. OCNA 59/65
3.GĂEŞTI 57/153
Totalul general al celor deţinuţi se cifrează la 29371 , totalul de paturi fiind de 35218. Doar penitenciarul de la Bistriţa este ocupat peste capacitate.
Penitenciare cu regim de maximă siguranţă, închis şi secţii de arest preventiv şi cele cu regim semideschis şi deschis cuprind un efectiv total de 26608, minori - 119, la un total de paturi de 31063, dintre care în infirmerii - 426. Gradul de ocupare al sistemului penitenciar românesc este de 85,66 %.
Penitenciarele de Minori şi Tineri au 1756 de locatari la 2454 de paturi. Iar la spitalele-penitenciar din 1375 de paturi sunt ocupate 808.
În plus, mai există şi centrele de reeducare, cu 199 de minori la 326 de paturi. În centrele de reeducare se găsesc următoarele efective sancţionate cu măsura educativă a internării: Buziaş - 69 (toţi băieţi), Târgu Ocna - 53(toţi băieţi) şi Găeşti - 43 (27 băieţi şi 16 fete).
La categoria grea, cea a penitenciarelor cu regim de maximă siguranţă, închis şi secţii de arest preventiv, precum şi cele cu regim semideschis şi deschis, la numărul de ocupanţi se situează Jilava, urmată îndeaproape de Giurgiu.
În schimb la numărul de paturi existente, pe primul loc trece Poarta Albă, pe aproape fiind Rahova şi Giurgiu.
Topul penitenciarelor din România, la numărul de deţinuţi, raportat la numărul de paturi:
1.JILAVA 1555 /1679 paturi
2.GIURGIU 1517/1722
3.RAHOVA 1412/1725
4.POARTA ALBĂ 1332/1742
5.IAŞI 1288/1471
6.ARAD 1237/1510
7.CRAIOVA 1173/1292
8.TIMIŞOARA 1165/1303
9.BOTOŞANI 1145/1201
10.GHERLA 1118/1429
11.AIUD 1107/1178
12.TULCEA 1012/1426
13.MĂRGINENI 964/1178
14.GALAŢI 907/995
15.DEVA 806/1005
16.FOCŞANI 747/802
17.PLOIEŞTI 669/678
18.TÂRGŞOR 667/664
19.BRĂILA 663/685
20.VASLUI 631/657
21.TR SEVERIN 608/702
22.COLIBAŞI 604/1151
23.CODLEA 594/637
24.BISTRIŢA 572/556
25.SLOBOZIA 527/642
26.ORADEA 524/730
27.BAIA MARE 502/510
28.TG. JIU 473/565
29.SATU MARE 434/483
30.MIERCUREA CIUC 418/483
31.PELENDAVA 210/246
32.Ş.N.P.A.P. TG.OCNA 19/24
Penitenciare de minori şi tineri
1.BACĂU 725/1176
2.TG. MUREŞ 429/560
3.CRAIOVA 369/432
4.TICHILEŞTI 233/286
Spitale penitenciar
1.JILAVA 302/440
2.P. ALBĂ 131/160
3.COLIBAŞI 125/206
4.DEJ 99/161
5.TG.OCNA 86/300
6.RAHOVA 65/108
Centre de reeducare
1.BUZIAŞ 83/108
2.TG. OCNA 59/65
3.GĂEŞTI 57/153
Abonați-vă la:
Postări (Atom)