*STIRI*NEWS*PRESS*COMUNICATE DE PRESA*BANAT
joi, 10 martie 2011
TIMISOARA EXPRESS: Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - ...
TIMISOARA EXPRESS: Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - ...: "*Comparativ cu maximul înregistrat la mijlocul anului 2008, atunci când barilul de petrol costa peste 140 dolari, în decembrie 2010 preţul b..."
marți, 8 martie 2011
TIMIŞOARA / CAPITALA CULTURALĂ A EUROPEI
Cum va arăta Timişoara în 2020?
Cum vei arăta tu în 2020?
Cum va arăta organizaţia / instituţia / firma în 2020?
Timişoara este o capitală culturală mai mult ca oricare localitate din România. Dar asta o ştiu doar unii timişoreni. Pentru a deveni o capitală culturală a Europei este nevoie, însă, de mai mult. Este nevoie de o strategie, de o focalizare a tuturor eforturilor într-o singură direcţie. Nu numai instituţiile de cultură vor fi parte ale acestui program, nu numai instituţiile de stat, ci şi organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii oraşului de pe Bega. Până în 2020 sigur oraşul se va schimba. Până în 2020 sigur fiecare dintre noi se va schimba. NU este nici foarte departe, dar nici prea aproape. Un deceniu rămâne, totuşi, un deceniu. Timnews.ro vă propune o platformă a ideilor. Timişoara culturală a anului 2020 o construieşte, pînă la urmă, fiecare dintre noi.
Cum vei arăta tu în 2020?
Cum va arăta organizaţia / instituţia / firma în 2020?
Timişoara este o capitală culturală mai mult ca oricare localitate din România. Dar asta o ştiu doar unii timişoreni. Pentru a deveni o capitală culturală a Europei este nevoie, însă, de mai mult. Este nevoie de o strategie, de o focalizare a tuturor eforturilor într-o singură direcţie. Nu numai instituţiile de cultură vor fi parte ale acestui program, nu numai instituţiile de stat, ci şi organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii oraşului de pe Bega. Până în 2020 sigur oraşul se va schimba. Până în 2020 sigur fiecare dintre noi se va schimba. NU este nici foarte departe, dar nici prea aproape. Un deceniu rămâne, totuşi, un deceniu. Timnews.ro vă propune o platformă a ideilor. Timişoara culturală a anului 2020 o construieşte, pînă la urmă, fiecare dintre noi.
duminică, 6 martie 2011
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Rotativa informaţiilor
*România se află pe ultimul loc într-un clasament european în ceea ce priveşte ponderea contractelor cu durată determinată în totalul contractelor de muncă încheiate şi ocupă poziţia 114 din 139 ţări din perspectiva uşurinţei în găsirea unui loc de muncă, a afirmat premierul Emil Boc. Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Codului Muncii şi va trimite documentul la Parlament, în vederea angajării răspunderii.
*În Europa, România este din nou în capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, românii sunt cei mai pesimişti europeni, cu un procent de 35%. Media europeană este de 15%, iar vecinii noştri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6 %. România este şi una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea stării de bine” nu se află pe agenda guvernamentală. Ţări unde starea de bine reprezintă obiectul unor strategii naţionale şi programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia şi Slovacia. Pe nota de plată a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din această sumă – 99 miliarde de euro, e reprezentată de pierderi în productivitate. În unele ţări, costurile generate de problemele de sănătate mentală le depăşesc pe cele ale şomajului, cum e cazul Marii Britanii, care alocă anual 3,9 miliarde de euro în acest sens.
*România se află pe locul 37 în topul ţărilor în care sunt posibile astfel de manifestări, fiind lider în Uniunea Europeană. Pe primele locuri se află Kenya şi Camerun, urmate de Pakistan, Nigeria şi Indonezia, iar la polul opus, al ţărilor unde posibilitatea izbucnirii unor revolte este scăzută, se află Suedia, Austria, Canada, Danemarca şi Germania.
*Consilierul superior în cadrul Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut de procurorii naţionali anticorupţie, pentru că în decurs de patru ani a pretins mită de 1.800.000 de euro, în caz fiind ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.
*La nivelul veniturilor, cei mai mari operatori mobili locali au înregistrat scăderi, ambii trecând sub pragul de un miliard de euro. Cosmote România a înregistrat o evoluţie a afacerilor de 7,2% în 2010 faţă de 2009, apropiindu-se de pragul de 500 milioane euro. Totodată, ARPU (venitul mediu pe utilizator) este în scădere în cazul principalilor doi operatori mobili, semn al intensificării competiţiei şi al reducerii continue a preţurilor de pe piaţa telecom. De partea cealaltă, Romtelecom a reuşit în 2010 să crească numărul total al abonaţilor, în ciuda reducerii bazei de clienţi pe segmentul de telefonie fixă, în timp ce UPC România şi-a redus numărul de abonamente în 2010, de la 1,67 milioane la 1,55 milioane.
*Grupul BCR a avut anul trecut un profit net după impozitare şi interesele minoritare de 465 milioane de lei, în scădere cu 46,7% faţă de 2009, cel mai redus câştig înregistrat după privatizarea băncii, şi a raportat pierderi de 29,5 milioane de lei în trimestrul al patrulea.
*La aproape un deceniu de la crahul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cei mai de încredere oameni ai miliardarului Sorin Ovidiu Vântu ar putea fi puşi să plătească datorii istorice, către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat, de peste 100 milioane euro, ca urmare a falimentului SOV Invest, firma care a administrat FNI.
*Membrii din conducerea sindicatelor afiliate Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR, care reprezintă 75% din salariaţii instituţiei, au pichetat sediul central al băncii, nemulţumiţi de intenţia administraţiei de a menţine suspendate unele drepturi din contractul colectiv de muncă.
*Volksbank România, unul dintre jucătorii din top 10 din sistemul bancar, pregăteşte relansarea operaţiunilor de creditare, după ce timp de aproape un an s-a ocupat de soluţionarea conflictelor apărute între bancă şi clienţii nemulţumiţi de clauzele privind comisionul de risc din vechile contracte.
*Franklin Templeton şi-a pus deja amprenta pe istoria pieţei de capital din România prin listarea Fondului Proprietatea - un fond de investiţii închis de 3.8 miliarde de euro. Deşi mulţi actori ai pieţei s-au declarat dezamăgiţi de evoluţia de după listare, Greg Konieczny, managerul FP, este optimist. România a fost pusă pe radarele investitorilor străini, iar premisele de creştere şi dezvoltare sunt tot mai clare.
*Romtelecom a semnat cu DTH Television Group, compania care deţine platforma de televiziune digitală prin satelit Boom TV, pentru preluarea activelor şi a bazei de clienţi. DTH Television Grup are datorii de circa 98 de milioane de euro şi este în insolvenţă din luna mai a anului trecut.
*Investiţiile în energia eoliană s-ar putea cifra la 1,1 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care vor fi instalaţi în jur de 700 MW, care se vor adăuga celor circa 460 MW deja existenţi. Moriştile de vânt vor continua să învârtă miliarde de euro în următorii ani, reţeaua naţională de transport al electricităţii putând prelua până la 4.000 MW.
*Analiştii Wood&Company au o viziune foarte optimistă asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Ei recomandă cumpărarea titlurilor BVB, cu un preţ-ţintă de aproape 50 lei, potrivit unui raport de analiză, în care mai invocă o serie de factori ce pot ajuta dezvoltarea unei „burse reale” în România.
*În Europa, România este din nou în capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, românii sunt cei mai pesimişti europeni, cu un procent de 35%. Media europeană este de 15%, iar vecinii noştri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6 %. România este şi una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea stării de bine” nu se află pe agenda guvernamentală. Ţări unde starea de bine reprezintă obiectul unor strategii naţionale şi programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia şi Slovacia. Pe nota de plată a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din această sumă – 99 miliarde de euro, e reprezentată de pierderi în productivitate. În unele ţări, costurile generate de problemele de sănătate mentală le depăşesc pe cele ale şomajului, cum e cazul Marii Britanii, care alocă anual 3,9 miliarde de euro în acest sens.
*România se află pe locul 37 în topul ţărilor în care sunt posibile astfel de manifestări, fiind lider în Uniunea Europeană. Pe primele locuri se află Kenya şi Camerun, urmate de Pakistan, Nigeria şi Indonezia, iar la polul opus, al ţărilor unde posibilitatea izbucnirii unor revolte este scăzută, se află Suedia, Austria, Canada, Danemarca şi Germania.
*Consilierul superior în cadrul Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut de procurorii naţionali anticorupţie, pentru că în decurs de patru ani a pretins mită de 1.800.000 de euro, în caz fiind ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.
*La nivelul veniturilor, cei mai mari operatori mobili locali au înregistrat scăderi, ambii trecând sub pragul de un miliard de euro. Cosmote România a înregistrat o evoluţie a afacerilor de 7,2% în 2010 faţă de 2009, apropiindu-se de pragul de 500 milioane euro. Totodată, ARPU (venitul mediu pe utilizator) este în scădere în cazul principalilor doi operatori mobili, semn al intensificării competiţiei şi al reducerii continue a preţurilor de pe piaţa telecom. De partea cealaltă, Romtelecom a reuşit în 2010 să crească numărul total al abonaţilor, în ciuda reducerii bazei de clienţi pe segmentul de telefonie fixă, în timp ce UPC România şi-a redus numărul de abonamente în 2010, de la 1,67 milioane la 1,55 milioane.
*Grupul BCR a avut anul trecut un profit net după impozitare şi interesele minoritare de 465 milioane de lei, în scădere cu 46,7% faţă de 2009, cel mai redus câştig înregistrat după privatizarea băncii, şi a raportat pierderi de 29,5 milioane de lei în trimestrul al patrulea.
*La aproape un deceniu de la crahul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cei mai de încredere oameni ai miliardarului Sorin Ovidiu Vântu ar putea fi puşi să plătească datorii istorice, către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat, de peste 100 milioane euro, ca urmare a falimentului SOV Invest, firma care a administrat FNI.
*Membrii din conducerea sindicatelor afiliate Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR, care reprezintă 75% din salariaţii instituţiei, au pichetat sediul central al băncii, nemulţumiţi de intenţia administraţiei de a menţine suspendate unele drepturi din contractul colectiv de muncă.
*Volksbank România, unul dintre jucătorii din top 10 din sistemul bancar, pregăteşte relansarea operaţiunilor de creditare, după ce timp de aproape un an s-a ocupat de soluţionarea conflictelor apărute între bancă şi clienţii nemulţumiţi de clauzele privind comisionul de risc din vechile contracte.
*Franklin Templeton şi-a pus deja amprenta pe istoria pieţei de capital din România prin listarea Fondului Proprietatea - un fond de investiţii închis de 3.8 miliarde de euro. Deşi mulţi actori ai pieţei s-au declarat dezamăgiţi de evoluţia de după listare, Greg Konieczny, managerul FP, este optimist. România a fost pusă pe radarele investitorilor străini, iar premisele de creştere şi dezvoltare sunt tot mai clare.
*Romtelecom a semnat cu DTH Television Group, compania care deţine platforma de televiziune digitală prin satelit Boom TV, pentru preluarea activelor şi a bazei de clienţi. DTH Television Grup are datorii de circa 98 de milioane de euro şi este în insolvenţă din luna mai a anului trecut.
*Investiţiile în energia eoliană s-ar putea cifra la 1,1 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care vor fi instalaţi în jur de 700 MW, care se vor adăuga celor circa 460 MW deja existenţi. Moriştile de vânt vor continua să învârtă miliarde de euro în următorii ani, reţeaua naţională de transport al electricităţii putând prelua până la 4.000 MW.
*Analiştii Wood&Company au o viziune foarte optimistă asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Ei recomandă cumpărarea titlurilor BVB, cu un preţ-ţintă de aproape 50 lei, potrivit unui raport de analiză, în care mai invocă o serie de factori ce pot ajuta dezvoltarea unei „burse reale” în România.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)