sâmbătă, 16 aprilie 2011

Internaţional / Bani, putere şi ... nemurire, boala lumii moderne


Premierul italian Silvio Berlusconi a promis că nu va renunţa la cariera politică atât timp cât va fi nevoie de el, şi a susţinut că va trăi până la 120 de ani, cu ocazia unei adunări politice la Roma.
Liderul conservator în vârstă de 74 de ani a susţinut că doreşte să rămână la putere până la 120 de ani, la doar câteva zile după ce declara în faţa presei că l-a desemnat pe ministrul justiţiei drept urmaşul său politic. Silvio Berlusconi are un pacemaker instalat din 2006, după ce s-a prăbuşit în timpul unei apariţii publice şi susţine că a învins cancerul de prostată.
Premierul italian a atras uralele mulţimii când a declarat că nu va renunţa la lupta pentru putere. Alegerile legislative din Italia vor fi organizate în 2013.

Râsul lumii

Un concurs de măiestrie în medicină – care medic a făcut cele mai grele operaţii.
În finală ajung doi: unul român şi unul ungur.
Ungurul: – Eu am pus mamei mele un ochi de sticlă şi după câteva zile a început să vadă foarte bine cu el. (aplauze!! “Bravooo!!”)
Românul: – (scârbit, se uită la ungur şi zice) Eu am pus unui bărbat care-şi pierduse “instrumentul”, degetul mic de la picior, iar după 24 de ore a avut erecţie, a făcut sex şi a avut şi orgasm!!
Ungurul: – Du-te mă de-aici!! Cine-a mai văzut aşa ceva??
Românul: – Mă-ta, cu ochiul ei de sticlă!!

Femeia Zilei / Jennifer Lopez

Revista People Magazine a desemnat-o anul acesta drept cea mai frumoasă femeie din lume pe Jennifer Lopez, chiar dacă în această vară J.Lo va împlini 42 de ani.



Jennifer López este o actriță și cântăreață americană, născută pe 24 iulie 1969, în cartierul Bronx din New York.
Visa încă din copilărie să devină artistă, astfel că a început să cânte de la o vârstă fragedă. De-a lungul timpului, a jucat în multe filme. Dar succesul a fost de partea ei abia în anul 1997, când a jucat rolul binecunoscutei și regretatei Selena, în filmul cu același nume. A urmat apoi încă un succes cu filmul "Anaconda", și, în timp, a devenit una dintre cele mai căutate actrițe de la Hollywood.
Pe la sfârșitul anilor '90, și-a început cariera muzicală. Un debut cu succes, în care primul album al lui Jennifer s-a intitulat "On the 6" și conținea hituri precum "If you had my love" sau "Waiting for tonight". Pentru acest album, Jennifer a obținut discul de platină, datorită volumului de vânzări.
A urmat un duet cu Marc Anthony, "No me ames", care i-a adus o nominalizare la premiile Grammy și un premiu Billboard Latin Music Awards.
Au urmat albume de succese, precum "J.Lo" (cu hituri precum "Ain't it funny" sau "Love don't cost a thing"), "This is me... then" (cu hituri precum "Jenny from the block").
A făcut o pauză de câțiva ani pentru a se ocupa de cariera de actriță, iar în 2005 a revenit cu un nou album, "Rebirth", cu hituri ca "Get right" sau "Hold you down".

Rotativa cu informaţii / Săptămâna printre cifre

*Segmentul banking (tranzacţii, creditare) a scăzut în medie cu 40% în 2010, comparativ cu anul 2009, în România, în timp ce segmentul cardurilor a crescut cu 10%, a declarat directorul executiv Polul de Administrare Generală a Reţelei BRD Groupe Societe Generale, Dana Demetrian.
*Valoarea medie a tranzacţiilor efectuate cu cardul în România se ridică la 38 de euro (156 lei), valoare apropiată de media europeană de 52 euro. Potrivit datelor PWC, gradul de penetrare a cardurilor per capita este de 608 unităţi la mia de locuitori. Din cele 608 de carduri, 122 sunt carduri de credit, România ocupând la acest capitol ultimul loc în Europa Centrală şi de Est. Piaţa cardurilor este dominată, astfel, de cardurile de debit, folosite pentru plata salariilor.
*73% din totalul tranzacţiilor cu cardul sunt înregistrate la ATM-uri, iar numai 27% la POS-uri. Conform datelor Credit Europe Bank, tranzacţiile online la nivel naţional au crescut cu 38% în 2010, comparativ cu 2009, iar volumul lor a atins 128 milioane euro. În România funcţionează aproximativ 1.000 de magazine online înrolate la platforma de securitate 3D Security, însă plăţile cu cu carduri pe segmentul e-commerce reprezintă sub 10% din totalul plăţilor.
*Aproximativ 205 milioane de oameni se află în căutarea unui loc de muncă în întreaga lume, cu 30 de milioane mai mult decât în 2007, iar ritmul de creştere al economiei mondiale nu este suficient pentru a diminua semnificativ această cifră, se arată în primul capitol al Raportului Perspectivele economiei mondiale, publicat de Fondul Monetar Internaţional (FMI).
*PIB-ul mondial este prognozat să crească în 2011 cu 2,5% în economiile avansate şi cu 6,5% în cele emergente. Conform autorilor Raportului, creşterea economiei mondiale a devenit mai lentă în partea a doua a anului 2010, scăzând de la 5,25% la 3,75%.
*Volumul comerţului mondial a crescut de la 10,9% în 2009 la 12,4% în 2010, fiind prognozat să înregistreze o creştere de 7,4% şi 6,9% în 2011, respectiv 2012. În acelaşi interval, economia mondială a crescut de la -0,5% în 2009 la 5% în 2010, urmând să se situeze la 4,4% în 2011 şi 4,5% în 2012.
*În ultimii cinci ani, Brazilia, Columbia, India, Indonezia şi Turcia au înregistrat o creştere între 10%-20% a creditelor reale şi o dublare a creditului pe cap de locuitor. Alte semnale ale unui nou boom al creditelor constau în accelerarea inflaţiei şi creşterea preţurilor imobiliare.
*Preţurile anumitor produse au fost influenţate şi de utilizarea porumbului în calitate de combustibil biologic, subliniază autorii Raportului FMI.
*România deţine la ora actuală locul patru în Europa din punct de vedere al producţiei de miere, după Germania, Franţa şi Ungaria, cu circa 20.000 de tone anual, şi locul şapte la numărul de familii de albine, cu aproape 1,2 milioane, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea.
*În momentul de faţă sunt 1.100 de apicultori în România care produc în sistem certificat eco aproximativ 3.500 de tone de miere, de la circa 105.000 familii de albine. Potrivit datelor ACAR, în 2009 s-au produs circa 2.800 tone de miere certificată eco, din care s-a exportat pe piaţa germană circa 1.400 tone.
*Din datele MADR reiese că, în 2009, în România existau 1,1 milioane familii albine, producţia fiind de 21.500 tone, din care la export au plecat 10.654 tone, iar importurile au fost de numai 515 tone.
*Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat peste 1,75 de miliarde de lei de la băncile comerciale, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, plasată la licitaţie prin intermediul Băncii Naţionale a României. Titlurile de stat au scadenţa la un an, iar nivelul mediu al randamentului la care a fost adjudecată emisiunea este de 6,88%. Nivelul mediu ponderat al ratei discount-ului a fost de 6,43%.
*Valoarea totală a emisiunii a fost de un miliard de lei, iar cererea totală din partea celor 12 bănci care au participat la licitaţie a fost de 3,43 miliarde lei. *La licitaţie au depus oferte de cumpărare de titluri de stat 12 bănci - Alpha Bank România, BRD - Groupe Societe Generale, Banca Comercială Carpatica (BCC), Banca Comercială Română (BCR), Banca Transilvania, Bancpost, CEC Bank, Citibank România, ING, Raiffeisen Bank, RBS Bank România şi UniCredit Ţiriac Bank.
*În primul trimestru din 2011, volumul împrumuturilor de la bănci a fost de 15,16 miliarde lei, încadrându-se în programul anunţat de 15-17 miliarde lei. În 2010, MFP a împrumutat de pe piaţa internă peste 41 miliarde de lei, după ce, în 2009, a atras aproape 65 de miliarde de lei.
*Loteria Română a acordat, în primele trei luni ale anului, la toate jocurile automatizate pe care le organizează, peste 1,28 milioane de premii, în valoare totală de peste 42 milioane de euro, conform datelor centralizate.

Documentar / Iisus omul: Există dovezi istorice ale existenţei Lui?

Majoritatea istoricilor şi teologilor creştini şi de alte religii au argumente care să confirme faptul că Iisus a trăit într-adevăr, argumente care pornesc atât de la relatările din Evanghelii dar şi de la o serie de relicve prezentate drept dovezi fizice în mai multe biserici din Europa, conform unui material publicat de portalul LiveScience.com, privind dovezile empirice ale existenţei lui Iisus, scrie AGERPRES.
Majoritatea acestor dovezi însă nu rezistă în faţa unei evaluări ştiinţifice obiective, având în vedere în special comerţul medieval cu relicve sfinte fabricate - doar în ceea ce priveşte bucăţile şi aşchiile de lemn ce au fost vândute ca provenind din Sfânta Cruce, sunt atât de multe încât s-ar fi putut construi o corabie din ele, conform unei celebre remarci a teologului din secolul XVI John Calvin.
Într-un documentar denumit "The Nails of the Cross" (Piroanele de pe Cruce) ce urmează să aibă premiera la 20 aprilie pe postul de televiziune History Channel, documentaristul Simcha Jacobovici prezintă povestea a două piroane descoperite într-un mormând din Ierusalim vechi de 2.000 de ani şi o serie de dovezi circumstanţiale care indică faptul că aceste piroane au fost folosite la răstignirea lui Iisus.
Mormântul în care au fost descoperite cele două piroane se pare că îi aparţine marelui preot Caiafa, cel care a condus procesul în urma căruia Iisus a fost condamnat la moarte prin crucificare.
"Dacă priveşti întreaga poveste în ansamblul său, atât din punct de vedere istoric, contextual şi arheologic, toate datele par să conveargă spre concluzia că aceste piroane au fost folosite la crucificare", susţine Jacobovici în documentarul său. "Şi având în vedere faptul că marele preot Caiafa este asociat prin prisma dovezilor istorice doar cu răstignirea lui Iisus, concluzia logică este că acestea ar fi fost piroanele folosite", mai adaugă el.
Această opinie nu este însă împărtăşită de mulţi istorici şi arheologi care susţin că aceste dovezi sunt în cel mai bun caz doar circumstanţiale, iar documentarul nu ar fi decât un produs conceput să se vândă în perioada Paştelui.
De altfel, poziţia circumspectă a acestor oameni de ştiinţă este susţinută tocmai de comerţul cu relicve sfinte din Evul Mediu, despre care am amintit mai sus. În 1911 un teolog britanic, Herbert Thurston, a inventariat informaţiile despre toate piroanele venerate ca relicve sfinte în biserici şi catedrale din Europa. Deşi în procesul de crucificare erau folosite doar trei sau cel mult patru piroane, în bisericile de pe cuprinsul continentului european sunt venerate drept relicve sfinte nu mai puţin de 30 de astfel de piroane.
Într-un text publicat în Enciclopedia catolică, Thurston, el însuşi un iezuit, încearcă să explice această evidenţă: "Probabil că majoritatea acestor piroane au fost fabricate mai târziu drept copii ale originalelor, sau unele dintre ele chiar conţinând bucăţi din nişte piroane mai vechi care ar fi putut fi folosite la crucificarea lui Iisus. Fără ca cineva să-şi propună o fraudă sau o înşelătorie, este posibil ca de-a lungul anilor, în conştiinţa oamenilor, ele să fi trecut drept originale".
Această situaţie este similară cu cea descrisă de John Calvin cu privire la fragmentele din lemnul "Adevăratei Cruci" răspândite în Europa medievală. "Nu există nici măcar o abaţie, indiferent de cât de săracă ar fi, care să nu aibă o aşchie din lemnul Adevăratei Cruci. Iar în unele cazuri este vorba chiar de fragmente mari, aş cum sunt cele păstrate la Sfânta Capelă din Paris, la Poitiers şi la Roma unde din lemnul despre care se spune că ar fi provenit din cruce s-a făcut un crucifix de dimensiuni deloc de neglijat. Pe scurt, dacă toate bucăţile ar fi puse la un loc, ar fi suficiente să construieşti o corabie încăpătoare. Şi totuşi Evangheliile susţin că un om ar fi putut să-şi care singur crucea".
O altă relicvă, poate cea mai faimoasă dintre ele, celebrul Giulgiu din Torino, este considerat giulgiul în care a fost înfăşurat trupul lui Iisus după coborârea de pe cruce. Măsurând 4,2 metri lungime şi 1,2 metri lăţime, acest giulgiu poartă imprimată imaginea unui bărbat despre care se spune că este Iisus şi este venerat ca relicvă sfântă de milioane de creştini din întreaga lume. Părerile comunităţii ştiinţifice cu privire la acest giulgiu din in sunt împărţite. În urma datării cu carbon a unei mici bucăţi din material, prelevată de la marginea giulgiului, cu permisiunea Vaticanului, s-a constat că datează din secolul XIV. Concluzia logică a fost că este vorba de un fals. O nouă teorie însă explică faptul că în perioada miedevală, giulgiul s-a deteriorat pe margini, unde a început să se deşire, iar pentru a-l conserva a fost necesară o intervenţie de refacere a materialului, prin inserţia unor noi fire de ţăsătură, fire care evident că sunt mai noi decât cele originale păstrate în centrul giulgiului.
În prezent, Biserica Catolică nu susţine în mod oficial că Giulgiul din Torino este autentic, invocând faptul că este întru-totul o problemă de credinţă. Papa Benedict al XVI-lea a declarat însă că el, personal, crede în caracterul sacru al giulgiului.
O altă relicvă similară este Sudarium-ul din Oviedo, o ţesătură pătată de sânge despre care se spune că a fost înfăşurată în jurul capului lui Iisus în timpul crucificării sau imediat după coborârea de pe cruce. Sângele de pe Sudarium este din grupa AB, o grupă foarte răspândită în Orientul Mijlociu, dar rară în Europa, fapt ce oferă o nouă dovadă circumstanţială asupra originii sale. Totuşi, conform studiului lui Joe Nickell şi cărţii sale, "Relics of the Christ" (University Press of Kentucky, 2007) datarea cu carbon a acestei relicve atestă că ar fi un fals realizat în jurul anului 695 d.Hr., nu cu mult timp înainte de a fi prezentată drept relicvă sfântă la Oviedo.
Şaptezeci de tăbliţe din plumb, descoperite într-o peşteră din Iordania, sunt considerate a fi cele mai vechi documente creştine ce au fost create la doar câteva zeci de ani după răstignirea lui Iisus. Aceste "codice din plumb" sunt considerate de mulţi istorici drept cea mai importantă descoperire din istoria arheologiei.
"Nu a mai fost făcută niciodată vreo descoperire a unor relicve atât de importante din perioada paleocreştină, chiar în Iordania şi datând din chiar primii ani ai creştinismului", nota BBC despre aceste codice.
Creştinii au interpretat aceste codice drept dovezi ale existenţei lui Iisus, iar una dintre plăcuţe chiar prezintă o imagine a sa. În apropiere, un fragment de text se traduce prin "Voi merge în picioare", fragment ce a fost interpretat drept o dovadă a învierii lui Iisus. Conform unui nou material ştiinţific, şi acestea ar fi nişte falsuri realizate probabil în ultimii 50 de ani, folosind nişte înşiruiri de cuvinte şi fragmente de text în diferite limbi vechi, alăturate anacronic. "Imaginea despre care se spune că ar fi a lui Iisus este de fapt a zeului soare Helios, aşa cum se regăseşte şi pe o monedă descoperită în insula Rhodos", susţine arheologul Peter Thonemann de la Universitatea Oxford. "Mai sunt nişte inscripţii fără nicio noimă în ebraică şi greacă", mai adaugă el.
Astfel de false relicve sunt relativ comune, susţine şi Kimberly Bowes, arheolog specialist în perioada elenă şi cea romană de la Universitatea din Pennsylvania. "Oamenii moderni simt nevoia de a descoperi dovezi materiale din primele două secole de creştinism, iar această nevoie este mult mai puternică decât dovezile care chiar există din acea perioadă. Cauza acestui fapt este că numărul creştinilor din acea perioadă era incredibil de mic, probabil mai mic de 7.000 până în anul 100 d.Hr., iar aceştia nu se diferenţiau material de credincioşii evrei în mijlocul cărora trăiau", explică ea.
O altă descoperire arheologică extrem de importantă ce provine din perioada în care a trăit Iisus este cea a manuscriselor de la Marea Moartă. Aceste manuscrise au fost scrise între 150 î.d.Hr şi 70 d.Hr. şi conţin referinţe la un anume "învăţător al căii dreptăţii" care ar putea fi chiar Iisus. Scepticii susţin însă că acest învăţător ar fi putut fi oricine.
Altă relicvă celebră a creştinătăţii este coroana de spini care, conform Evangheliilor, a fost pusă pe capul lui Iisus, în bătaie de joc, de soldaţii romani, pentru a râde de "Regele iudeilor". Mulţi creştini cred că fragmente din această coroană s-au păstrat până în prezent, iar numeroase bucăţi din presupusa coroană sunt împrăştiate prin relicvariile europene. La catedrala Notre Dame din Paris se află o coroană aproape completă, ce este menţionată începând cu secolul V d.Hr, dar această coroană este complet lipsită de spini.
În cele din urmă, cea mai bună dovadă a existenţei lui Iisus rezidă în însăşi Cartea Sfântă. Evangheliile sinoptice după Matei, Marcu, Luca şi Ioan au fost scrise în primele decenii după răstignirea lui Iisus. Acestea nu sunt singurele evanghelii din acea perioadă, dar sunt singurele recunoscute oficial de Biserică. Prin studiul comparativ al diferitelor evanghelii, recepte sau nerecunoscute de cler, în pofida tuturor micilor diferenţe dintre ele, multe de ordin dogmatic, singura certitudine este că Iisus a existat ca personaj istoric, fiind menţionat de toate evangheliile descoperite.
Studiul acestor evanghelii a dus şi la crearea unui portret istoric al omului Iisus, "un portret mai puţin detaliat decât şi-ar imagina unii fervenţi creştini, dar mult mai plin de detalii decât şi-ar imagina unii sceptici", după cum susţine Marcus Borg, un proeminent savant care studiază Biblia, profesor de istorie a Religiilor la Oregon State University.
'Deşi au existat câteva voci care au susţinut că Iisus nu a existat niciodată, majoritatea istoricilor şi arheologilor, creştini sau de altă religie, sunt convinşi de existenţa sa prin prisma dovezilor examinate", mai adăugă el.
Următoarea descriere a lui Iisus omul, desprinsă din analiza comparativă a evangheliilor, atât cele recunoscute de Biserică, dar şi cele neoficiale, este recunoscută de majoritatea istoricilor:
Iisus s-a născut în jurul anului 4 î.d.Hr. şi a crescut la Nazaret, un mic sat din Galileea, într-o familie obişnuită, de ţărani. Tatăl lui Iisus a fost tâmplar, acelaşi meşteşug pe care avea să-l înveţe şi Iisus, mai ales după ce familia sa a pierdut posesiunea asupra pământului pe care-l cultiva. Iisus a fost crescut ca un evreu şi a rămas un practicant al religiei mozaice toată viaţa sa. El nu a intenţionat niciodată să creeze o nouă religie, ci a încercat să acţioneze din interiorul iudaismului.
El a părăsit Nazaretul ca adult şi s-a întâlnit cu profetul Ioan, care l-a botezat. În timpul botezului, Iisus a avut probabil o viziune divină. La scurt timp după aceea a început să predice în public transmiţând mesajul că lumea poate deveni "Împărăţia lui Dumnezeu". În scurt timp a devenit un învăţător şi profet recunoscut, ce avea şi capacităţi tămăduitoare - despre capacităţile tămăduitoare ale lui Iisus se spun mai multe legende decât despre orice alt personaj din tradiţia evreiască.
Iisus a fost executat de autoritatea imperială romană, iar discipolii săi au avut viziuni cu el după execuţie şi au împrăştiat mesajul că Iisus este Fiul lui Dumnezeu şi adevăratul Mesia, şi punând în acelaşi timp bazele creştinismului.

vineri, 15 aprilie 2011

Femeia Zilei / Julia Jianu




Julia Jianu s-a intors de curind din Spania, unde s-a intilnit cu romanii de acolo, pentru prima data in ipostaza de prezentatoare a emisiunii “Asculta-ti muzica de acasa”, in fiecare duminica, de la ora 18, la ProTv International. Vedeta a prezentat evenimentul “Intalnirea interculturala din Elche” ,organizat de Carmen Botoaga impreuna cu Asociatiile romanesti din provincia Alicante si Primaria din Elche. Spectacolul, la care ProTv International a participat in calitate de partener media, a adunat un numar mare de romani din oras si din imprejurimi si a continut mai multe evenimente artistice printre care formatia Craii Muntilor din Calpe (dansatori de folclor autentic romanesc), un grup de dansatori de flamenco, un recital de poezie romaneasca sustinut de un grup de studenti spanioli de la Universitatea din Alicante.

Timişoara / Spor natural negativ, căsătorii mai puţine, divorţuri mai multe în judeţul Timiş

Efectivul salariaţilor în judeţul Timiş era de 205788 de persoane în februarie 2010, în vreme ce un an mai târziu, februarie 2011, s-au înregistrat 194837 de persoane. În vreme ce numărul şomerilor, în aceleaşi perioade de timp, erau de 15545, respectiv 9735. Dacă câştigul salarial mediu brut era de 1944 lei, tot în a doua lună a anului trecut, un an mai târziu a ajuns la 1963 lei, salariile medii nete evoluând de la 1414 lei la 1437 lei. Tot Institutul Naţional de Statistică spune că în judeţul Timiş numărul mediu al pensionarilor la finele anului 2009 era de 145878 persoane, pentru ca după 12 luni să se majoreze la 148025 de persoane. Pensionari care trăiau în 2009 cu o pensie medie de 749 de lei, iar un an mai târziu aceasta crescuse cu ... 10 lei, la 759 lei. Şi dacă te gândeşti că asta-i media, întrebarea vine cu ce au trăit cei care au avut pensia mai mică decât media. Mişcarea naturală a populaţiei a consemnat 490 de născuţi-vii în februarie 2010 şi 498 de născuţi-vii în februarie 2011, în timp ce numărul decedaţilor a fost de 648 la 587, ceea ce înseamnă un spor natural la nivelul judeţului Timiş de -158 la -89. Dacă în acest domerniu parcă se stă o idee mai bine, la căsătorii de la 209 s-a ajuns la 187, în vreme ce la divorţuri de la 62 a crescut la 65. E grea economia de piaţă...

Timişoara / Bursa Generală a intermediat 1.036 de locuri de muncă în judeţul Timiş

Prin Bursa generală a locurilor de muncă, organizată de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), pe 15 aprilie 2011, în cele 96 agenţii judeţene şi locale pentru ocuparea forţei de muncă, au fost selectate în vederea încadrării 24.384 persoane. De asemenea, 1.939 persoane au fost încadrate pe loc, dintre care 77 persoane cu studii superioare.
Numărul de locuri de muncă oferite de cei 2.508 agenţi economici participanţi a fost de 29.800, iar numărul persoanelor participante a fost de 51.825.
Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în Bucureşti- 5.055, Iaşi- 1.787, Braşov- 1.210, Constanţa- 1.131, Prahova- 1.094 şi Timiş- 1.036.
Cele mai multe persoane participante s-au înregistrat în Bucureşti- 3.060, Iaşi- 3.021, Cluj- 2.700, Prahova- 2.615 şi Timiş- 2.096.
Principalele ramuri de activitate în care au fost încadrate pe loc cele mai multe persoane, sunt: construcţii de clădiri; agricultură, vânătoare şi servicii anexe; industria alimentară; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; fabricarea de mobilă; comerţ cu amănuntul; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule.
Principalele meserii aferente locurilor de muncă ocupate sunt: muncitor necalificat, mecanic, zidar, dulgher, cameristă, şofer, consilier financiar, agent asigurări, vânzător, asistent medical, inginer, agent turism.
Dintre cele 24.384 persoane selectate în vederea încadrării, cele mai multe au fost în Iaşi- 2.408, Bucureşti- 1.955, Cluj- 1.561 şi Bihor- 1.312.
De asemenea, dintre cele 1.939 persoane încadrate în muncă pe loc, cele mai multe au fost în Constanţa- 385, Hunedoara- 209, Teleorman- 154, Botoşani- 116.

Timişoara / Va desfiinţa Consiliul Local 203 posturi de la R.A.T.T.?



Consiliul Local al Municipiului Timişoara se va întruni în ŞEDINŢĂ ORDINARĂ, în data de 19.04.2011, ora 15, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara din B-dul C.D. Loga nr. 1. Ordinea de zi cuprinde următoarele:
*Aprobarea Procesului –Verbal al Şedinţei extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Timişoara din data de 29.03.2011.
*Interpelările consilierilor municipali.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a criteriilor şi obiectivelor de performanţă pentru anul 2011 ale Regiei Autonome de Transport Timişoara.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului de reorganizare şi restructurare al Regiei Autonome de Transport Timişoara, Regulamentului de organizare şi funcţionare al Regiei Autonome de Transport Timişoara, Organigramei şi Statului de funcţii precum şi desfiinţarea efectivă a unui număr de 203 posturi din cadrul regiei.
*Proiect de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor de comerţ stradal pe raza Municipiului Timişoara.
*Proiect de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului.
*Proiect de hotărâre privind concesionarea unui număr de 38 de locaţii prin licitaţie publică în vederea amplasării de cabinete tehnice stradale de telecomunicaţii.
*Proiect de hotărâre privind punerea la dispoziţia Comisiei municipale de fond funciar Timişoara a suprafeţei de 33,0059 ha teren agricol situată în parcelele cu numerele cadastrale A 672, A671, A(Ps) 679 şi A 666, din păşunea , care se află în proprietatea privată a Municipiului Timişoara şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara.
*Proiect de hotărâre privind atribuirea imobilului din Timişoara, str. Aluniş nr. 36 către Mitropolia Banatului, Arhiepiscopia Timişoarei cu destinaţia de unităţi de învăţământ pentru ciclu primar şcolar.
*Proiect de hotărâre privind dezlipirea imobilului cu nr. cad. 400470 înscris în C.F. nr. 400470 Timişoara (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 123039, nr. topo. vechi 26224/2/1/1/1/1/1/1/1), str. Teiului nr. 7.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea cheltuielilor suplimentare şi neprevăzute conexe proiectului „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş”, Timişoara.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului complex de investiţii „Reabilitare linii de tramvai şi modernizare trame stradale pe str. Ştefan cel Mare din Municipiul Timişoara, a documentaţiei tehnico-economice şi a Analizei cost-beneficiu, precum şi a cheltuielilor legate de proiect ce revin Municipiului Timişoara, în vederea accesării fondurilor nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 1. – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: „ Poli de creştere”.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea rezultatului final al evaluării managementului instituţiilor publice de cultură din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara: Teatrul German de Stat, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, Filarmonica „Banatul” şi Casa de Cultură a Municipiului Timişoara.
*Proiect de hotărâre privind acordarea scutirii de la plata impozitului pe clădiri aferent clădirii situate în Timişoara str. Gheorghe Lazăr nr. 10-12 datorat bugetului local al Municipiului Timişoara pentru anul fiscal 2011, Uniunii Adam Muller Guttenbrunn.
*Proiect de hotărâre privind acordarea scutirii de la plata impozitului pe clădiri aferent clădirii situate în Timişoara Calea Bogdăneştilor nr.4, datorat bugetului local pentru anul fiscal 2011, Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Timişoara – CARP.
*Proiect de hotărâre privind acordarea scutirii de la plata impozitului pe clădiri aferent clădirii situate în Timişoara str. Iosif Nemoianu nr. 3, datorat bugetului local al Municipiului Timişoara pentru anul fiscal 2011, Fundaţiei pentru Copii Ronald McDonald.
*Proiect de hotărâre privind contribuţia Municipiului Timişoara pentru anul 2011, în cadrul contractului de asociere cu Clubul Sportiv Şcolar Bega Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 169/2010 şi modificarea şi completarea acestuia.
*Proiect de hotărâre privind contribuţia Municipiului Timişoara pentru anul 2011, în cadrul contractului de asociere cu Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 168/2010 şi modificarea şi completarea acestuia.
*Proiect de hotărâre privind contribuţia Municipiului Timişoara pentru anul 2011, în cadrul contractului de asociere cu Clubul Sportiv Universitatea Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 114/2007 şi modificarea şi completarea acestuia.
*Proiect de hotărâre privind contribuţia Municipiului Timişoara pentru anul 2011, în cadrul contractului de asociere cu Clubul Sportiv Universitatea Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 113/2007 şi modificarea şi completarea acestuia.
*Proiect de hotărâre privind contribuţia Municipiului Timişoara pentru anul 2011, în cadrul contractului de asociere cu Clubul Sportiv Rugby Club Municipal Universitatea de Vest Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 117/2007 şi modificarea şi completarea acestuia.
*Proiect de hotărâre privind contribuţia Municipiului Timişoara pentru anul 2011, în cadrul contractului de asociere cu Clubul Sportiv Baschet Club Danzio Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 167/2010 şi modificarea şi completarea acestuia.
*Proiect de hotărâre privind contribuţia Municipiului Timişoara pentru anul 2011, în cadrul contractului de asociere cu Clubul Sportiv Municipal Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 170/2010 şi modificarea şi completarea acestuia.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea contractului de asociere dintre Municipiul Timişoara şi Clubul Sportiv AEM-LUXTEN Timişoara.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea contractului de asociere dintre Municipiul Timişoara şi Liceul cu Program Sportiv – C.S.S. „Banatul „ Timişoara.
*Proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii dintre Municipiul Timişoara şi structuri sportive şi acordarea contribuţiei financiare pentru susţinerea activităţii sportive pe anul 2011.
*Adresele nr. SC2011 – 006587/01.04.2011 a S.C. CAFE MODE UNIRII S.R.L. şi nr. SC2011 – 006698/04.04.2011 a S.C. ILLINOIS COM S.R.L. privind plângerea prealabilă formulată împotriva Hotărârii Consiliului Local nr. 43/01.03.2011 privind aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor de comerţ stradal – terase sezoniere pe raza Municipiului Timişoara.
*Adresa nr.2011 - 000468/25.03.2011 a d-lui Mirovici Dorel privind solicitarea de revocare integrală a Hotărârilor Consiliului Local nr. 371/2007 şi 206/2009 – privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe teritoriul Municipiului Timişoara.

România / 8,8 milioane euro la loteria de Paşte




Premiul cel mare la Loto 6/49 a ajuns la peste 35,945 milioane lei (8,8 milioane euro), iar la jocul 'Noroc' reportul cumulat este de peste 446.800 euro, se arată într-un comunicat al Loteriei Române.
Un report de 95.605,44 lei (peste 23.300 de euro) se înregistrează la categoria I a jocului 5/40. Şi la cele mai noi jocuri ale Loteriei Române, Noroc Plus şi Super noroc se înregistrează reporturi. Astfel, jucătorii au la dispoziţie un report la categoria I, 121.726 lei la Noroc Plus şi 108.816,36 lei la Super Noroc.
Pentru cei care doresc să-şi încerce norocul la 'Loteria Sărbătorilor de Paşti' biletele de joc mai pot fi completate până la data de 19 aprilie pentru agenţiile din ţară şi până la data de 21 aprilie pentru agenţiile din Bucureşti. Pentru 'Loteria Sărbătorilor de Paşti' Loteria Română a pus în joc 746 de premii în valoare totală de 311.600 lei (peste 74.300 de euro).
Extragerile pentru desemnarea câştigătorilor vor avea loc în data de 24 aprilie, prima zi de Paşti.
În primele trei luni ale anului 2011, Loteria Română a acordat peste 1,280 milioane premii în valoare totală de peste 42 milioane de euro.

Timişoara / Consiliul Judeţean Timiş vrea să gestioneze aerul



În 21 aprilie, de la ora 10, va avea loc, în Sala Consiliului din Palatul Administrativ, şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, cu următoarea ordine de zi:
1. Întrebări, interpelări
2. Proiect de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor secţiunii de funcţionare şi a secţiunii de dezvoltare pentru bugetul propriu al judeţului Timiş pe trimestrul I 2011
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş şi a bugetelor rectificate ale unor instituţii şi servicii publice pe anul 2011
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea alipirii unor parcele de teren situate în municipiul Timişoara, Bastionul „Theresia”
5. Proiect de hotărâre privind retragerea folosinţei unor autovehicule de transport şcolar
6. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării unor spaţii, cu destinaţia de cabinete medicale
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii CJT nr. 121/2009 privind prelungirea dării în folosinţă gratuită a unor spaţii către Sindicatul Liber al Angajaţilor Consiliului Judeţean Timiş
8. Proiect de hotărâre pentru completarea Normativului privind dotarea cu autovehicule şi consumul lunar de carburanţi
9. Proiect de hotărâre pentru aprobarea prelungirii unui contract de închiriere
10. Proiect de hotărâre privind aprobarea prefinanţării proiectului „Elaborarea studiului de pre-fezabilitate pentru calea ferată Timişoara – Szeged”
11. Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Judeţului Timiş la constituirea Asociaţiei GLOBAL BITIMPLUS „Cluster Regional Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor – Regiunea Vest România”
12. Proiect de hotărâre privind constatarea încetării contractului de concesiune încheiat cu SC „Prospero” SRL Timişoara
13. Proiect de hotărâre privind înfiinţarea unui Incubator de Afaceri în cadrul Parcului Industrial şi Tehnologic Timişoara
14. Proiect de hotărâre privind aprobarea „Raportului privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Timişoara, Comuna Remetea Mare şi Comuna Şag din judeţul Timiş”
15. Proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri în legătură cu activitatea Comisiei pentru Protecţia Copilului Timiş
16. Proiect de hotărâre privind arondarea comunei Moşniţa Nouă la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Moşniţa Nouă
17. Proiect de hotărâre privind arondarea comunei Pesac la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Pesac
18. Proiect de hotărâre privind arondarea comunei Otelec la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Otelec
19. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentantului Consiliului Judeţean Timiş în Comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral Timiş
20. Raport Informativ privind activitatea desfăşurată în Bastionul „Theresia” de către SC Elaine SRL şi SC Sardeni SRL & SC Presedint SRL
21. Diverse.

joi, 14 aprilie 2011

Timişoara / Enigma valurilor de pământ




La vreo 20 de kilometri de Timisoara, langa satul Cornesti (fost Jadani), comuna Ortisoara, cu ajutorul programului Google Earth, s-au descoperit patru valuri de pamant care, in urma masuratorilor magnetometrice, s-au dovedit a fi facute de mana omului si care dateaza din epoca bronzului, adica de circa 3000 de ani. Singura explicatie plauzibila gasita pana in prezent este ca ar fi fost un soi de fortificatie, intr-o zona pe care localnicii o numesc Iarcuri. Existenţa a unei mari fortificaţii de pământ este o realitate cunoscută încă de la 1725, spun arheologii, când ea apare consemnată pe aşa numitele hărţi Mercy. De atunci, fortificaţia de la Corneşti este o prezenţă constantă pe hărţile militare şi cadastrale ale veacurilor XVIII-XIX1. I. Miloia va efectua în vara anului 1933 primele sondaje arheologice, intuind că aceste valuri de pământ nu corespund primului mileniu după Christos. Ulterior s-a dovedit existenţa unui al treilea val (Fl. Medeleţ, I. Bugilan), fapt confirmat de fotografiile aeriene publicate în 1989 de către M. Rada, N. Ciochină, D. Manea. Aceştia au identificat chiar şi un al patrulea val, stabilind suprafaţa fortificaţiei la aproximativ 1800 hectare, fapt încă nedovedit de cercetările de teren. Analizând toate informaţiile de la acea dată referitoare la fortificaţia de la Corneşti, Fl. Medeleţ considera că ea a fost ridicată în a doua jumătate a mileniului II a.Chr. Noile cercetări de suprafaţă întreprinse în mai multe rânduri de către D. Micle, L. Măruia, L. Dorogostaisky au dus la identificarea în perimetrul aşezării fortificate a trei aşezări aparţinând perioadei timpurii a epocii cuprului (cultura Tiszapolgár), bronzului mijlociu (grupul Corneşti-Crvenka al culturii Vatina) şi primei epoci a fierului (grupul Gornea-Kalakača). Cautand in dictionarul rxplicativ al limbii romane, am aflat ca “IARC” este un regionalism si inseamna “sant mare de hotar”. Cuvantul, dupa cate se pare, este de origine sarbeasca – JAPAK, adica IARAC…

subiect publicat la 03.02.2011

România / Pe 18 aprilie se lansează programul START pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor

Vineri, 8 aprilie 2011, a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 250 Partea I, Decizia Presedintelui Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii nr.70, prin care a fost aprobata procedura Programului pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare – START.
Prin implementarea acestui program, Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii sprijina si dezvolta infiintarea de noi IMM-uri.
Obiectivul Programului il constituie stimularea infiintarii de noi societati comerciale, imbunatatirea performantelor economice ale celor existente, cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale intreprinzatorilor in scopul implicarii acestora in structuri economice private.
Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2011 este de 10.000.000 lei gestionati de Agentie pentru organizarea si desfasurarea de workshopuri de pregatire antreprenoriala UNCTAD /EMPRETEC si acordarea de Alocatii Financiare Nerambursabile (AFN).
Beneficiari eligibili sunt persoanele fizice si juridice care, la data inscrierii on-line, indeplinesc cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:
Etapa I - persoanele fizice:
sunt cetateni romani;
nu au beneficiat de finantare in cadrul acestui Program nici ca persoana fizica si nici ca asociat, actionar, administrator intr-o societate comerciala care a beneficiat de ajutor financiar nerambursabil in cadrul acestui program in anii anteriori;
au studii medii sau superioare definitivate.
Etapa a II – societatile comerciale(microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii):
sunt organizate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare sau in baza Ordonantei de Urgenta nr. 6/2011;
sunt IMM;
au capital social integral privat si sunt persoane juridice romane;
nu au beneficiat de alocatie financiara nerambursabila in cadrul Programului si nu au asociati, actionari sau administratori care detin sau au detinut calitatea de asociati/actionari/administratori ai altor societati comerciale care au beneficiat de alocatie financiara nerambursabila in cadrul Programului – START in anii anteriori;
administratorul societatii are cel putin studii medii definitivate;
au cel mult 2 ani de la inregistrare la Registrul Comertului la data completarii online a formularului de preselectie la etapa a II-a si au ca obiect de activitate cel putin un cod CAEN eligibil in cadrul Programului pe care acceseaza;
nu au datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru.
Programul se va derula in 2 etape:
Etapa I – cursuri de pregatire antreprenoriala UNCTAD EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor in domenii de interes pentru dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale, in scopul dobandirii cunostintelor teoretice si cu aplicabilitate practica, necesare inceperii si dezvoltarii unei afaceri. Produsul de baza oferit participantilor la program este atelierul de lucru pentru dezvoltarea competentelor personale antreprenoriale dezvoltat de Universitatea Harvard impreuna cu Management Systems International si McBeer & Co care se va desfasura pe parcursul a 9 zile calendaristice.
In vederea implementarii primei etape a Programului, serviciile de instruire specifice Programului vor fi efectuate de traineri nationali certificati si in curs de certificare de catre UNCTAD Geneva.
Etapa a II a - se finanteaza implementarea celor mai bune Planuri de Afaceri in urmatoarele conditii:
Schema de finantare cu credit bancar:
Alocatie Financiara Nerambursabila – maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar;
Credit bancar – minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 50.000 lei/beneficiar - acordat de catre institutia de credit partenera.
Schema de finantare fara credit bancar:
Alocatie Financiara Nerambursabila – maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 Lei/beneficiar.
Contributie proprie – minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului.
Inscrierea in program se face on-line pe site-ul www.aippimm.ro, incepand cu data de 18 aprilie 2011, ora 10, pana in data de 22 aprilie 2011, ora 16.30.
Detalii suplimentare se pot obtine de la Oficiile Teritoriale si de la Agentia pentru Implementarea proiectelor si programelor pentru IMM-uri - Str. Poterasi nr. 11 sector 4, Bucuresti, tel:021-335.26.20; 335.26.32, fax. 021-336.18.43, www.aippimm.ro.

Timişoara / Campioana tarifelor la gigacalorie

miercuri, 13 aprilie 2011

Timișoara / Primul târg național de economie socială, la Casa Tineretului

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale organizează primul Târg național de economie socială și conferința Rolul parteneriatului în dezvoltarea economiei sociale, în cadrul proiectului Economia socială – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.
Târgul național de economie socială găzduiește 40 de expozanți – întreprinderi românești de economie socială: asociații, fundații, cooperative, instituții de micro-finanțare, furnizori de servicii sociale și altele - organizații active în producția și distribuția de produse sau servicii. Ce unifică aceste întreprinderi este faptul că desfășoară activități economice având ca scop final obținerea de beneficii sociale și de dezvoltare a comunității. La târg, aceste organizații au ocazia să își prezinte produsele atât profesioniștilor din domeniu cât și publicului larg, pot stabili parteneriate și au oportunitatea să descopere noi căi de extindere a activitățiilor.
Conferința Rolul parteneriatului în dezvoltarea economiei sociale reunește cca. 250 de reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, inițiatori și promotori de activități de economie socială.
La deschiderea lucrărilor au participat reprezentanți oficiali ai Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ai Prefecturii Judeţului Timiş, ai Primăriei Municipiului Timişoara, ai Universităţii de Vest din Timişoara, ai Arhiepiscopiei Timișoarei și ai Ambasadei Spaniei în România. Conferința are invitați din România și din străinătate, iar obiectivele acesteia sunt promovarea și sprijinirea dezvoltării economiei sociale în România. Prezentările cuprind informații despre stadiul acestui sector în România și în alte state europene, rolul economiei sociale în dezvoltarea comunității, formele sale de organizare, tipurile de parteneriate și importanța lor, precum și bune practici în domeniu.
În Europa, economia socială deţine o pondere de 10% din volumul total al economiilor naţionale și asigură 11 milioane de locuri de muncă (cca. 6% din totalul forţei de muncă la nivelul UE). Creșterea calității vieții presupune o dezvoltare a spiritului de inițiativă, a antreprenoriatului, inclusiv în rândul persoanelor excluse social, iar economia socială reprezintă tocmai trecerea acestui prag de la incluziunea prin politici de asistență socială la incluziunea activă. Și în România, economia socială este un domeniu care se extinde, tocmai pentru că se dovedește a fi soluția multor probleme sociale.
Târgul și conferința de economie socială fac parte din activitățile proiectului strategic Economia socială – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate. Proiectul este realizat de către opt parteneri naționali și internaționali, publici și privați și cuprinde o serie complexă de arii de intervenție: cercetarea economiei sociale în România și Europa, elaborarea cadrului legislativ specific; formarea a peste o mie de persoane (din rândul profesioniștilor din domeniu social și din rândul persoanelor vulnerabile, în special tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie, şomeri, persoane cu handicap și romi), organizarea primului program de master în economie socială în patru universități din România, crearea a patru centre de resurse pentru asistență în desfășurarea de activități de profil, informarea categoriilor special vizate, dar și a publicului larg, în legătură cu resursele și beneficiile multiple ale economiei sociale, precum și înființarea propriu-zisă de întreprinderi sociale.
Conferința și târgul de economie socială se desfășoară simultan între 13 și 15 aprilie 2011, la Timișoara, Casa Tineretului, str. Arieș nr. 19, între orele 10.00 și 18.00. Pentru mai multe informații vă rugăm să o contactați pe dna Iulia Buttu, coordonator comunicare, tel: 0745 093 776 sau e-mail: iulia.buttu@bbi.ro.
Ce puteți găsi la Târgul național de economie socială, 13-15 aprilie 2011, CasaTineretului, Timișoara: (selecție de produse) Sacoșe din bumbac organic, Vaze de sticlă pictate manual, Obiecte decorative, Accesorii, Gablonțuri, Genți damă din stofă, Articole de îmbrăcăminte, Produse de artă populară tradițională, Vase și alte obiecte de lut, Împletituri, Obiecte decorative ecologice, Icoane pe sticlă, Cărți de benzi desenate handmade, Produse de croitorie, Produse unicat: felicitări, pahare pictate și bijuterii, Artizanat din lemn, Decorațiuni din hârtie și materiale textile, Ambalaje pentru cadouri, Covoare, carpete, diverse cusături, Rame de tablouri și multe altele...

marți, 12 aprilie 2011

Timişoara / 51.650.114,49 lei pentru vaporaşe, piste şi staţii de închiriat biciclete pe malurile Begăi




Prin Hotărârea Consiliului Local 352/28.09.2010 a fost aprobat proiectul "Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega", a documentaţiei tehnico-economice şi a Analizei cost-beneficiu, precum şi a cheltuielilor legate de proiect ce revin Municipiului Timişoara, în vederea accesării fondurilor nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1. - "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere", Domeniul major de intervenţie 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbană", Sub-domeniul: Poli de creştere". De asemenea, a fost aprobată valoarea totală a proiectului: 51.650.114,49 lei (inclusiv T.V.A), alocarea în bugetul local a: sumei de 5.110.039,03 lei (fără T.V.A.), reprezentând contribuţia proprie a Municipiului Timişoara şi a sumei de 9.916.009,92 lei reprezentând T.V.A. pentru cheltuieli eligibile şi neeligibile. Taxa pe valoarea adăugată plătită va fi rambursată de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, conform legislaţiei în vigoare în condiţiile rambursării/decontărilor ulterioare, precum şi a sumei de 6.104.011 lei, reprezentând avansul necesar implementării optime a proiectului. Suma se va recupera, prin decont, la terminarea lucrărilor aferente proiectului.
SURSE DE FINANŢARE (cheltuieli eligibile): F.E.D.R.(80,35%): 30.027.996,60 lei, Buget de Stat (17,65%) 6.596.068,95 lei, Buget local (2%) 747.429,91 lei
OBIECTIVELE URMĂRITE
1. Căi de comunicaţii pietonale şi cicliste
- lucrări de reabilitare trotuare, alei pietonale, fântâni
- lucrări de construire piste de biciclete, staţii închirieri biciclete
2: Amenajare peisagistică a malurilor
- lucrări de reabilitare dotări tehnico-edilitare, amenajări peisagistice şi mobilier urban
- lucrări de construire reţele electrice
3: Transport pe apă
- lucrări de construire staţii vaporete, rampe pentru intervenţii de urgenţă, alte utilităţi.
DURATA DE REALIZARE a investiţiei: 3 ani
Date tehnice Suprafaţa totală construită a lucrărilor de intervenţii 167 928 mp, din care alei pietonale construite şi/sau reabilitate 22 979 mp , piste de biciclete nou create 19 080 mp, 9 staţii închirieri biciclete, cu o capacitate totală 140 biciclete, 6 fântâni, 9 puncte de acostare vaporetto inclusiv puncte de vânzare bilete, platforme de lemn în consolă, 40 de gradene, platforme/ terase belvedere şi punţi de acces, copertine, pergole, două rampe şi platforme pentru intervenţii de urgent, 422 de bănci, banchete lemn, 498 de coşuri gunoi, două mese şah, 70 de şezlonguri etc.
Staţii pentru vaporaşe:
STATIA 1 – mal nord, la stânga de podul Mihai Viteazul
STATIA 2 – mal nord, la dreapta de podul Dacilor
STATIA 3 – mal nord, la dreapta de podul Decebal
STATIA 4 – mal sud, la dreapta de podul Michelangelo
STATIA 5 – mal sud, la stânga de podul Mitropolit Şaguna
STATIA 6 – mal sud, la stânga de podul Traian
STATIA 7 – mal sud, la stânga de podul Ştefan cel Mare
STATIA 8 – mal sud, în dreptul Str. Vulturilor (la dreapta de vechiul port)
STATIA 9 – mal sud, la stânga de podul Modoş

luni, 11 aprilie 2011

Diaspora / Polonezii şi românii, spaima infracţiunilor în Marea Britanie




27.056 este totalul europenilor condamnaţi în Marea Britanie în 2010, spune cotidianul englez Daily Telegraph. Printre fruntaşi, după informaţiile date publicităţii de poliţie, se situează polonezii cu 6.777 de infracţiuni, urmaţi de români - cu 4.343. Nu departe de noi se află Lithuania - 4.176. Imediat în afara podiumului, se clasează Irlanda cu 2.423, fiind urmată la o cotă între 1000 şi 2000 de infracţiuni pe an, Letonia, Portugalia şi ... Franţa.
Europeni condamnaţi în Marea Britanie
Austria 58
Belgia 23
Bulgaria 296
Cypru 162
Cehia 783
Danemarca 61
Estonia 181
Finland 58
Franţa 1,032
Germania 360
Grecia 102
Ungaria 290
Irlanda 2,423
Italia 706
Letonia 1,938
Lithuania 4,176
Luxemburg 3
Malta 70
Olanda 516
Poland 6,777
Portugalia 1,842
Romania 4,343
Slovakia 361
Slovenia 24
Spania 267
Sweden 104
Total 27,056

Timişoara / Expoziţie pentru detailiştii din Banat

Piaţa Trade Expo la pavilionul EXPOVEST - Hotel Senator


Revista Piaţa organizează cea de-a VII-a ediţie a Piaţa Trade Expo la Timişoara, pe 12 aprilie, la Pavilionul EXPOVEST - Hotel Senator din oraşul de pe Bega. Piaţa Trade Expo este singura expoziţie dedicată comercianţilor tradiţionali, reţelelor locale de retail şi distribuitorilor locali, precum şi furnizorilor de produse şi servicii pentru industria bunurilor de larg consum.
Comercianţii tradiţionali, reţelele locale de retail şi distribuitorii din Banat se întâlnesc, marţi 12 aprilie, cu reprezentanţii unor mari companii furnizoare de bunuri de larg consum Piaţa Trade Expo Timişoara. Amenajată sub forma unui magazin de proximitate, Piatţ Trade Expo este o expoziţie de bunuri de larg consum care are ca scop îmbunătăţirea colaborării dintre producători, distribuitori şi comercianţii detailişti pentru creşterea profitului în comerţul cu bunuri de folosinţă zilnică.
Comercianţii şi distribuitorii vizitatori au ocazia să discute cu reprezentanţii expozanţilor despre toate aspectele colaborării cu furnizorii: probleme curente, condiţii comerciale, promoţii dedicate, despre produse noi şi oferte speciale pentru vizitatorii expoziţiei şi, nu în ultimul rând, despre soluţii de a atrage mai mulţi clienţi în magazin şi de a-i fideliza.

Timişoara / 94 de posturi vacante în spitalele din judeţul Timiş

Ministerul Sănătăţii a publicat, pe adresa de web www.ms.ro, lista locurilor care au rămas vacante în urma primei etape de redistribuire.
După cum se ştie, redistribuirea personalului din unităţile sanitare care se reprofilează se va face în 3 etape.
În zilele de 4 şi 5 aprilie 2011, direcţiile de sănătate publică au realizat redistribuirea personalului care a optat pentru unităţile din acelaşi judeţ. Astfel, joi, 7 aprilie, au fost încheiate decizii de redistribuire pentru 2630 angajaţi din cei 2824 angajaţi care au depus cerere de redistribuire.
Pentru cei care nu şi-au ales post sau nu au avut loc în acelaşi judeţ, în 14 şi 15 aprilie 2011, se va face redistribuirea în unităţile din judeţele limitrofe. Începând de mâine, 12 aprilie 2011, se pot depune cereri la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Procesul se va încheia în zilele de 28 şi 29 aprilie 2011, atunci când se va face redistribuirea la nivel naţional. La această redistribuire participă cei care au optat direct pentru această etapă (în principal medicii rezidenţi care au posibilitatea să găasească posturi mai aproape de casă) sau cei care nu au putut fi redistribuiţi în primele etape, din diverse motive.

CENTRALIZATOR POSTURI VACANTE JUDEŢUL TIMIŞ
Anestezie şi terapie intensivă 9
Boli infecţioase 2,5
Cardiologie 9,5
Dermatovenerologie 1
Gastroenterologie 1
Medicină de familie 2
Medicină de urgenţă 2
Medicină internă 0,5
Nefrologie 1,5
Neonatologie 4
Neurologie 1
Pediatrie 6
Pneumologie 1
Psihiatrie 11,5
Psihiatrie pediatrică 1,5
Recuperare, medicină fizică şi balneologie 2
Chirurgie cardiovasculară 1
Chirurgie generală 2
Chirurgie pediatrică 1
Chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă 3
Chirurgie toracică 1
Chirurgie vasculară 2
Neurochirurgie 2,5
Obstetrică-ginecologie 0,5
Oftalmologie 2
Ortopedie şi traumatologie 1
Otorinolaringologie 1,5
Urologie 0,5
Anatomie patologică 2
Epidemiologie 3
Medicină de laborator 2,5
Radiologie - imagistică medicală 3
Medicina generala 9,5
TOTAL 94

România / Emisiune de timbre Fluturi pusă în circulaţie


Emisiunea de mărci poştale Fluturi pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie prezintă 7 specii spectaculoase întâlnite peste tot în lume. Insecte cu aripi membranoase acoperite cu solzi microscopici, fluturii fac parte din Ordinul Lepidopterelor. Începând cu ziua de marţi, 12 aprilie 2011, emisiunea de mărci poştale Fluturi va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
Fluturii, care constituie Ordinul Lepidopterelor, sunt insectele cu aripi membranoase acoperite cu solzi microscopici (lipid = solz; pteron = aripă), viu coloraţi. De la stadiul de larvă sau omidă se transformă în nimfă sau crisalidă, iar apoi în fluture. Durata lor de viaţă diferă de la o specie la alta, trăiesc fie o lună sau două, câteva ore sau chiar un an. După timpul când se hrănesc sunt diurni şi nocturni şi diferă atât prin modul lor de viaţă cât şi prin aspectul lor.
Emisiunea de mărci poştale Fluturi, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, prezintă speciile: Mahaonul, Coada rândunicii, Fluturele montan Apollo, Fluturele ochi de păun, Fluturele cap de cobră, Fluturele morpho albastru şi Fluturele transparent.
Fluturele montan Apollo (Parnassius apollo) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 0,50 lei. Este un fluture foarte frumos cu anvergura aripilor de 70-95 mm. Trăieşte în munţii înalţi până la altitudinea de 6000 m.
Mahaonul, Coada rândunicii şi Fluturele montan Apollo fac parte din Familia Papilionidae.
Fluturele transparent (Greta oto) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 0,60 lei. Denumirea a fost dată în onoarea marii actriţe americane de origine suedeză - Greta Garbo, de către primii entomologi care l-au descris. Fluturele are aripile transparente, micile vene de pe aripi făcându-l să apară precum sticla colorată. Aria sa de răspândire cuprinde Mexicul şi celelalte state ale Americii Centrale.
Fluturele morpho albastru (Morpho nestira) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei. Este un fluture de dimensiuni considerabile, deschiderea aripilor sale fiind de aproximativ de 180 mm. Adulţii se hrănesc ziua, cu sucul plantelor şi fructelor, în timp ce larvele se hrănesc cu plante şi doar pe timpul nopţii. Îl întâlnim mai ales în America Centrală şi de Sud.
Mahaonul (Papilio machaon) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei. Anvergura aripilor este de 70-90 mm. Îl întâlnim pe o arie largă de răspândire care porneşte din vestul Europei până în Japonia.
Fluturele cap de cobră (Attacus atlas) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Este considerat ca fiind cel mai mare fluture din Familia Saturnidae, având anvergura aripilor de 270-280 mm. Este întâlnit în Asia de Sud şi insulele Indoneziei.
Fluturele ochi de păun (Inachis io) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei şi face parte din Familia Nymphalidae. Este un fluture mare, de zi, cu desen „ochi de păun“ pe ambele aripi. Specialiştii îl consideră ca fiind cel mai frumos fluture din ţara noastră.
Coada rândunicii (Iphiclides podalirius) este ilustrat pe timbrul coliţei cu valoarea nominală de 8,10 lei. Are anvergura aripilor de 70-90 mm. Larvele acestui fluture trăiesc pe pomi fructiferi.

România / Învăţământul produce justiţiari şi afacerişti pe bandă rulantă

"Demografie, democraţie, dezvoltare" este titulatura ultimului colocviu organizat de Fundaţia Politehnica din Timişoara, invitatul întâlnirii fiind analistul economic dr. ing. Nicolae Ţăran, personalitate binecunoscută a lumii academice bănăţene şi nu numai. Unul dintre subiectele abordate şi care nu este elocvent nu numai pentru prezent, ci mai ales pentru viitorul României, este cel al evoluţiei învăţământului în perioada 1991 - 2009, sintetizat prin compararea unor statistici mai mult decât grăitoare. "Diminuarea numărului de elevi şi inadecvarea structural-calitativă a învăţământului românesc la cerinţele pieţei de muncă, spune dr. ing. Nicolae Ţăran, reprezintă consecinţe nefavorabile cu impact strategic determinate în mare măsură de procesul globalizării politice şi economice din ultimele două decenii. Astfel (...), în perioada 1991 - 2009, numărul de elevi din România a scăzut cu 32 %, numărul de studenţi a crescut de 4,6 ori, iar numărul de profesori din universităţi a crescut de 2,3 ori!" Iată ce spun şi cifrele statistice, concret. În învăţământul primar şi gimnazial, în 1991 erau 163.865 de profesori, pentru ca în 2009 numărul să ajungă la 138.560, în timp ce la elevi s-au înregistrat 2.730.306, pentru ca 18 ani mai târziu să fie doar 1.752.335. Adică de la 16,6 elevi pentru un profesor, acum sunt 12,6 elevi/profesor. La licee, raportul între anii 1991/2009 este de 51.731 / 60.647 profesori, iar la elevi 995.689 / 784.361. La un calcul simplu, de la 19,2 elevi pentru un profesor în 1991, la 12,9 elevi pentru un profesor în 2009. La universităţile private, lucrurile sunt şi mai simple, pentru că nu este luat la socoteală decât 2009, când s-au consemnat 410.859 de studenţi la 4884 de profesori, ceea ce înseamnă 84,1 de studenţi pentru un profesor. Impresionant număr, în condiţiile în care la totalurile învăţământului universitar, profesorii au trecut de la 13.927 la 31.937, iar studenţii de la 192.810 la 891.098, adică de la 13,8 în 1991 la 27,9 în 2009. Drum lung şi extrem de sugestiv pentru raportul dintre stat şi particular la numărul de elevi per profesor. Poate chiar halucinant. Şi mai interesant este cum au scăzut procentele studenţilor de la Politehnică de la 62,5 % la doar 21,2 %, iar la Medicină de la 10,5 % la 5,3 %. Şi când te gândeşti că mai şi pleacă medicii din ţară, situaţia chiar poate deveni alarmantă, dacă nu este deja. La categoria "alte specializări" se consemnează o oarecare creştere, de la 21 la 27,6 %. Orientarea generală a felului cum evoluează societatea românească o dau, însă, Dreptul şi Economia. Dacă la Drept s-a trecut de la 2 la 14,3 % (!), ceea ce nu este foarte surprinzător nici măcar pentru Playboy, la Economie s-a trecut de la doar 4 la 31,6 % ! Aşadar, învăţământul românesc produce pe bandă rulantă justiţiari şi afacerişti. Pardon, avocaţi şi economişti. O fi de bine, o fi de rău, timpul şi timpurile ne vor lămuri.

Diaspora / Numărul românilor "oficiali" în Spania a ajuns la 864.278

La 1 ianuarie 2011, cu domiciliul în Spania au fost înregistraţi 864.278 de români, precum arată statisticile preliminare ale registrului cu reședinţe, date ce au fost anunţate pe 4 aprilie de către Institutul Naţional de Statistică, spune publicaţia românească Noi în Spania. Lucrul acesta înseamnă că numărul românilor din Spania a crescut cu 33.043 de persoane.
Apoi urmează străinii care provin din Maroc – 769.920, Marea Britanie – 390.880, Ecuador – 359.076, Columbia – 271.773, Bolivia – 197.895, Germania – 195.842, Italia – 187.847, Bulgaria – 172.634, China – 166.223 etc.
Cel mai mult a crescut numărul românilor, cel al marocanilor (cu 15.840 de persoane), pakistanezilor (cu 12.964) și cel al chinezilor(cu 7.979).
A scăzut numărul ecuadorienilor (cu 40.510 persoane), columbienilor (cu 20.868 persoane) și bolivienilor (cu 15.274). Locuitorii din Spania sunt în total 47.150.819 de persoane, înregistrându-se o creștere de 0,3% (129.788 de persoane) în comparaţie cu anul trecut. Străinii sunt 5.730.667, reprezentând 12,2 % din populaţia ţării.

duminică, 10 aprilie 2011

Timişoara / International Wine Brokerage Event la VINVEST

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş prin Centrul Enterprise Europe Network organizează în data de 16 aprilie 2011 cu începere de la, ora 10, în Sala Europa a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT din B-dul Eroilor de la Tisa nr.22 prima ediție a International Wine Brokerage Event adresat celor care caută parteneri de afaceri din sectorul viticol. Vor fi prezenți producători, distribuitori de vin și echipamente, tehnologii și servicii conexe din Austria, Croația, Franța, Polonia, România și Ungaria. Evenimentul se desfășoară în cadrul celei de-a 8-a ediții a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara , găzduit de Centrul Regional de Afaceri al CCIAT în perioada 15-17 aprilie 2011. Salonul este organizat de VINVEST în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România și Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cu sprijinul Organizației Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole și Direcţiilor Agricole din judeţele Caraş Severin, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Sibiu și Timiș. Evenimentul urmăreşte promovarea producătorilor de vin, utilaje şi accesorii, cunoaşterea vinurilor romaneşt și internaţionale existente în piaţă şi este structurat pe două direcţii: informare şi degustare. VINVEST se adresează producătorilor, distribuitorilor şi importatorilor de vin, serviciilor conexe, firmelor de analiză şi consultanţă, agenţiilor de agroturism, organizaţiilor, asociaţiilor şi publicaţiilor de profil. Formularul de înregistrare, lista participanților și toate detaliile legate de parteneriatul de afaceri sunt disponibile pe site-ul . Accesul este gratuit.