***
Anca Boagiu: Au, deja, pe primul tronson, autorizația de construire, vestea bună în zonă e că și Nădlac-Arad are autorizația de construire, deci practic sunt două tronsoane pe care putem începe lucrările sau, mai precis, colegii mei deja au început să lucreze, doar că n-am venit noi oficial să marcăm momentul, sunt organizările de șantier deja făcute. Și mai important este faptul că la nivelul Comisiei Europene au fost deja semnate contractele de finanțare, sunt 724 de milioane de euro care deja au fost contractați cu Comisia Europeană, urmând ca alți circa 500 să fie contractați până la sfârșitul acestui an. Deci sunt bani care vor intra în execuție în România. Practic, discutăm astăzi despre 183 de km de autostradă care vor completa Coridorul IV Paneuropean și putem spune că, excluzând tronsonul Sibiu-Pitești, care va fi executat în regim de parteneriat public-privat sau concesiune, Coridorul IV va fi finalizat în 2013.
***
1. Politica bugetară – alocarea în continuare de resurse consistente pentru infrastructură în cadrul bugetului.
2. Susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă un motor vital al activității economice. Modalitățile prin care putem susține IMM-urile sunt, în esență, următoarele: în primul rând, menținerea în continuare a cotei unice de 16% de impozitare. În al doilea rând oferirea de sprijin prin Fondul de garantare și contra-garantare a IMM-urilor. Vreau să știți că această măsură a salvat și generat în 2009 - 2011 peste 200 de mii de locuri de muncă, le-am salvat sau le-am ajutat să se creeze. Și coroborată cu măsura șomajului tehnic, din 2009 și 2010, poate fi una din explicațiile pentru care România are o cotă cu 2 procente mai mică decât media UE la șomaj. Deci acordarea de garanții guvernamentale pentru întreprinderi, pentru noi locuri de muncă, este o soluție.
3. Ajutoarele de minimis pe care Ministerul de Finanțe le pune la dispoziție pentru micro-întreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, pentru dezvoltarea afacerilor, potrivit prevederilor legale.
4. Noul program cardul Kogălniceanu, cu garanții de stat și sprijin de creditare, tot pentru IMM-uri, după un model european.
5. Programele noi pentru tineri, debutanți în afaceri, sau Programul Start, pentru cei care sunt în primii doi ani de activitate, sprijin concret pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea IMM-urilor. Menționez de asemenea programele Ministerului Muncii pentru sprijinirea celor care angajează șomeri – toți cei care angajează șomeri peste 45 de ani sau persoane care au 3 ani până la pensionare sau tineri absolvenți, în funcție de nivelul studiilor, beneficiază de o subvenție lunară timp de cel puțin 1 an de zile pentru locul de muncă nou creat, adică prin angajarea unei asemenea persoane. Avem resurse financiare în cadrul bugetului pentru plata unor asemenea firme care angajează șomeri sau absolvenți sau ucenici.
Nu în ultimul rând am vorbit de Codul fiscal. Am dat în permanență atenție la modificarea Codului fiscal pentru a ajuta mediul fiscal în această perioadă de criză. Am adoptat măsura prin care am permis reeșalonarea datoriilor firmelor afectate de criză, am mai luat o decizie începând cu octombrie – ca firmele care-și achită până la finalul lunii decembrie principalul și dobânda să fie scutite de plata penalităților de întârziere, ca o măsură pentru a fi sprijinite firmele afectate de criză sau reducerea cu 50% a penalităților dacă se plătește până în 2012, în luna iunie – un proces, iarăși, pentru a sprijini firmele.
Am luat, de asemenea, decizia de a continua procesul de informatizare. Din luna ianuarie în loc de 5 declarații se completează o declarație unică , în format electronic, și acre contribuie la debirocratizare. E un pas important ce trebuie continuat și va fi continuat de miniștrii Cabinetului.
Nu în ultimul rând, fac mențiunea cu privire la modificarea Codului muncii, care a permis flexibilizarea relațiilor de muncă astfel încât criteriul performanței să fie principalul criteriu în cadrul contractului de muncă și să poată repună relațiile de muncă pe o bază cu adevărat capitalistă, de producere de prosperitate, de competitivitate și productivitate. Coroborată această măsură cu înăsprirea sancțiunilor pentru munca la negru, în perioada 1 mai – 28 septembrie s-au înregistrat în România peste 1.100.000 de noi contracte de muncă, 1.105.000, din care astăzi sunt active 786.230. Unele au încetat pe parcursul acestei perioade. Deci iată cei care vorbeau de sclavagismul Codului muncii, atât de sclavagist este că a adus peste 1 milion de noi locuri de muncă. Pentru că atunci vrei să faci economie de piață trebuie să ai și reguli specifice economiei de piață. Nu poți să faci capitalism cu metode comuniste. trebuie să vorbești aceeași limbă și să aplici aceleași reguli. Și ca o dovadă în acest sens, numărul contractelor active în România este cu mult peste numărul maxim de contracte de muncă active în anul 2008 în orice perioadă. Pot să vă spun că la data de 28 septembrie 7.357.159 de contracte de muncă există active în România, cu mult peste 7.000.230, câte erau în 31 decembrie 2008.
***
Emil Boc: Un investitor care a realizat în România investiţii de peste 500 de milioane de euro şi are peste 10.000 de mii de locuri de muncă în ţara noastră, este un investitor care merită susţinerea, sprijinul şi parteneriatul Guvernului României. Prezenţa noastră astăzi, aici, este o dovadă, în primul rând, de recunoaştere pentru ceea ce a făcut şi face Continental pentru piaţa forţei de muncă, pentru investiţiile din România şi, în acelaşi timp, un semn sănătos pentru continuarea colaborării viitoare. Prin acest memorandum, practic, creăm cadrul pentru realizarea unor investiţii suplimentare de cel puţin 140 de milioane de euro şi crearea a încă 2.000 mii de locuri de muncă, în România, în diversele locaţii pe care Continental le are în ţara noastră. Obligaţiile noastre sunt foarte simple şi directe. În primul rând, de a acorda sprijinul legal, pentru dezvoltarea investiţiilor de o asemenea amploare în România şi, în al doilea rând, în calitate de prim-ministru ce coordonează şi departamentul de atragerea a investiţiilor străine şi de promovare a exportului, de a continua politica de mediere, în vederea obţinerii la timp a avizelor şi autorizaţiilor necesare dezvoltării investiţiilor, în raport cu autorităţile locale şi cu structurile guvernului central. Deci, practic acestea sunt angajamentele pe care Guvernul României şi le ia faţă de un investitor extrem de serios şi de pragmatic în ţara noastră: acordarea sprijinului legal pentru continuarea investiţiilor şi facilitarea obţinerii avizelor legale şi la termen în raport cu autorităţile centrale şi locale. De acest sprijin beneficiază orice investitor din această ţară, indiferent dacă este străin sau autohton.
