Imediat după comunicarea deciziei, Timoşenko a cerut să nu-i fie puse cătuşe în sala de tribunal. Ea a fost totuşi încătuşată după ce a fost evacuată de poliţişti din sala de judecată, în timp ce susţinători ai ei strigau: 'Ruşine, ruşine!'.
Iulia Timoşenko, cel mai înverşunat rival al actualului preşedinte Viktor Ianukovici, poate fi condamnată la aproape 10 ani de închisoare pentru abuz de putere în cursul încheierii acordurilor de comercializare a gazelor cu Rusia în 2009, când exercita funcţia de prim-ministru. Ea este acuzată, în această speţă, că şi-a încălcat atribuţiile de premier autorizând, fără aprobarea guvernului, semnarea unor contracte privind importul de gaz din Rusia la un preţ prea ridicat şi deci dezavantajos pentru Kiev.
Ea este fiica Ludmilei Nikolaevna Telegina și a lui Vladimir Abramovich Grigean. Tatăl ei a părăsit familia atunci cand Iulia avea doar trei ani.
În 1979 ea s-a măritat cu Oleksandr Timoșenko, fiul unui birocrat din cadrul partidului comunist. Cei doi au o fată Evghenia. Iulia a început să progreseze urcând treptele evoluției în cadrul organizației de tineret a partidului comunist, organizație denumită Komsomol. A absolvit Universitatea de stat din Dnipropetrovsk fiind licențiată în economie.
Înainte de a deveni prima femeie Prim-ministru, din Ucraina, a fost, alături de Viktor Iușcenko, unul din liderii importanți ai Revoluției Portocalii. În această perioadă unele dintre publicațiile din Occident au denumit-o Ioana D'Arc a acestei Revoluții.
Înainte de a face carieră în politică, Iulia Timoșenko a fost o femeie de afaceri de succes - dar controversată -, în domeniul industriei gazelor naturale, femeie care a devenit bogată. Revista Forbes o plasa, la 28 iulie 2005, pe locul al treilea în clasamentul celor mai puternice femei din lume, după secretarul de stat Condoleezza Rice și vicepremierul chinez Wu Yi.
Între decembrie 2004 și 8 septembrie 2005 a fost Prim-ministru al Ucrainei. A fost demisă de președintele Iușcenko, sub pretextul problemelor de corupție. În urma alegerilor parlamentare din 2007, blocul condus de Timoșenko și blocul Ucraina Noastră, susținut de președintele Viktor Iușcenko a câștigat majoritatea în legislativul ucrainean, iar Iulia Timoșenko a devenit din nou Prim-ministru al Ucrainei.
