*În rândul statelor membre UE, cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în Olanda (4,3%), Luxemburg (4,5%) şi Austria (4,8%), la polul opus situându-se Spania (20,5%), Lituania (17,4% în trimestrul patru 2010) şi Letonia (17,3% în trimestrul patru 2010). România se situează sub media europeană, potrivit Eurostat, în trimestrul patru 2010 rata şomajului fiind de 7,4 la sută. *Comparativ cu situaţia din urmă cu un an, rata şomajului a scăzut în 13 state membre, a rămas stabilă în două state şi a crescut în 12 state. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (de la 20,1% la 17,3%), Estonia (de la 16,1% la 14,3%), iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Grecia (de la 10,2% la 14,1%) şi Bulgaria (de la 9,4% la 11,6%).
*Eurostat estimează că 23,051 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,747 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna februarie 2011. În perioada cuprinsă între luna februarie 2011 şi luna februarie 2010, numărul şomerilor a scăzut cu 31.000 în UE şi cu 77.000 în zona euro.
*În România, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 6,58% la finele lunii februarie 2011, cu 0,16% mai puţin decât în ianuarie şi cu 1,75 puncte procentuale (pp) sub nivelul din februarie 2010. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în februarie 2011 a fost de 600.308 persoane, cu 14.668 mai puţine decât în luna ianuarie.
*Numărul angajaţilor din zona euro (EA16) şi Uniunea Europeană (UE27) a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2010, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene erau angajaţi 221,7 milioane de bărbaţi şi femei în trimestrul patru din 2010, din care 144,8 milioane în zona euro.
*Un raport al Eurostat prezentat la conferinţa cu tema "Îmbătrânirea activă a populaţiei: De la provocări la beneficii", organizată de Fondul ONU pentru Populaţie şi subcomisia de specialitate din cadrul Senatului, arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu 4 milioane de locuitori faţă de 1990 şi cu 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de opt ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). Din cele 200 de milioane de gospodării private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa. În schimb, proporţia mamelor singure este cea mai redusă în Grecia şi Finlanda (1,5%), urmate de România, cu 1,7%, şi Malta cu 1,9%. În Estonia şi Marea Britanie acest indicator este de 7%, iar în Irlanda, Letonia şi Lituania de 6%. În cazul bărbaţilor singuri fără copii, proporţiile variază de la 5,2% în Cipru, 6,2% în Portugalia, 6,4% în Polonia, 6,6% în Malta şi 7,1% în România, la 16% în Olanda, 16,5% în Finlanda şi 17,5% în Germania.
*Aproape 18% dintre europeni, adică o persoană din şase, trăiau în 2009 într-o locuinţă suprapopulată, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.Importante diferenţe există între ţările UE în privinţa dotărilor sanitare ale locuinţelor. Procentul de persoane care locuiesc într-un spaţiu fără toalete în interior variază de la sub 1% în 15 state ale UE la 43% în România, 26% în Bulgaria şi 17% în Lituania şi Letonia. În 17 ţări ale UE, mai puţin de 1% din populaţie locuiesc în spaţii fără baie sau duş, la polul opus aflându-se România, cu 41%, Letonia - 18%, Lituania şi Bulgaria - 16%, arată datele Eurostat.
*Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia. Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009. Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
*Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
*În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).
*Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
*Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori. În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
*Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
*Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an precum şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit, la nivelul de 20% de la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2011, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
*Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în martie la 2,6%, faţă de un nivel de 2,4% înregistrat în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Producţia de cartofi obţinută în 2010 a fost de 3,304 milioane tone, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, când a totalizat 4 milioane de tone, principala cauza fiind scăderea randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate comparativ cu anul precedent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut anul trecut cu 8.000 de hectare, de la 255.000 hectare în 2009, la 247.000 hectare anul trecut.
*În ceea ce priveşte producţia de legume, aceasta a fost de 3,601 milioane tone în 2010, mai mică cu 7,7% comparativ cu 2009 (3,902 milioane tone), datorită diminuării suprafeţei cultivate cu 6,4 procente, până la 250.000 de hectare în 2010.
*Potrivit datelor INS, producţii mai mari au fost doar la pepeni verzi şi galbeni (+1,1%), respectiv 660.000 tone şi mai mici la ardei (-8,9%) - circa 224.000 tone, ceapă (-6,9%) - 352.000 tone, castraveţi (-6,8%) - 164.000 tone, varză (-4,6%) - 956.000 de tone, tomate (-2,4%) - 738.000 tone şi morcovi (-1,4%) - 212.000 tone. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
*De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut în 2010 cu 4,4%, până la 853.000 de tone, în principal datorită unui randament mai mare la hectar, deoarece suprafaţa cultivată s-a menţinut la aproape acelaşi nivel cu cel din 2009 (22.000 hectare).
*Investiţiile în acţiunile cele mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/ au înregistrat un randament mediu de 1,07% în ultimele 12 luni, măsurat de indicele BET, care arată dinamica cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni. Investiţiile în fondurile mutuale au avut un randament mediu pozitiv, de 6,72% în perioada analizată (indicele IFM), dar sub rata anualizată a inflaţiei de 7,6%.
*Cei care şi-au păstrat economiile în dolari, în ultimele 12 luni, au înregistrat la momentul actual o depreciere de 5,18%, iar cei care şi-au păstrat economiile în euro au înregistrat o apreciere de numai 0,56 procente, raportată la cursul de schimb al monedei naţionale.
*Investitorii care au plasat bani în acţiunile de pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat în ultimele 12 luni un randament mediu negativ de 33,29% (indicele RASDAQ-C).
*Luna februarie a fost a şaptea lună consecutivă în care România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de 7,6 la sută, în condiţiile în care în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei, în februarie, s-a menţinut la 2,8 la sută, iar în zona euro a crescut la 2,4 la sută, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).
*România produce, în prezent, energie electrică bazată pe cărbune în procent de 60% din total, iar ca să schimbăm această balanţă în favoarea energiilor nepoluante costă foarte mult.
*Populaţia Indiei a ajuns în 2011 la circa 1,21 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia globului, potrivit celui mai nou recensământ al populaţiei. Conform unor surse oficiale, rezultatele preliminare ale recensământului arată o creştere a numărului de locuitori cu 17,6 % faţă de anul 2001, însă indică faptul că rata de creştere are loc într-un ritm lent. Rata alfabetizării a crescut până la 74% la nivel naţional în rândul persoanelor cu vârste peste 7 ani, faţă de 65% cât s-a înregistrat la ultimul recensământ.
*Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent, la comisia parlamentară pentru buget, că economia subterană depăşeşte anual 50 de miliarde de euro. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea brutală după izbucnirea crizei financiare au încurajat agenţii economici şi oamenii să recurgă la 'şmecherii' la încheierea bilanţului, prejudiciind astfel încasările publice. Economia subterană, departe de a scădea, continuă să se dezvolte astfel de la un an la altul. Ea ar fi crescut cu 50% din 2004 şi toate măsurile luate de creditorii internaţionali şi Bruxelles pentru a o stopa n-au avut deocamdată niciun efect tangibil.
*Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4%, de la 14,873 milioane tone în 2009, la 16,57 milioane tone în 2010, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
*Creşterea producţiei de cereale pentru boabe s-a datorat majorării randamentelor la hectar (producţiile medii) la ovăz cu 7,2%, la grâu cu 15,8%, iar la orz şi orzoaică cu 11,1%. La porumb boabe s-a înregistrat, de asemenea, o creştere a randamentului la hectar cu 19% anul trecut, producţia totală majorându-se cu 14,2 procente în 2010, până la 9,1 milioane tone.
*SPotrivit datelor INS, producţia de grâu în 2010 a fost de 5,588 milioane tone faţă de 5,203 milioane tone în 2009, cea de orz şi orzoaică de 1,321 milioane tone (1,182 milioane tone în 2009), iar producţia de ovăz a depăşit 328.000 tone în 2010 faţă de 296.000 tone în anul precedent.