Se afișează postările cu eticheta Opera. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Opera. Afișați toate postările
vineri, 9 decembrie 2011
luni, 28 noiembrie 2011
miercuri, 12 octombrie 2011
Timişoara / Freddie Mercury, de 11 ani interpretat pe scena Operei
Fanii lui Fredie Mercury vor sta din nou pe aceeaşi scenă cu o memorabilă întruchipare a idolului lor: unul dintre cele mai longevive spectacole de balet din România, „Dancing Queen. Povestea unei cariere”, va fi reluat vineri, 14 octombrie 2011, de la ora 19, pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara.
Balet-rock pe muzica formaţiei Queen, spectacolul regizat de Sabine Wake este o producţie a Teatrului din Meiningen/Germania, preluată de Opera timişoreană, pe a cărei scenă a avut premiera în anul 2000. Libretul realizat de Jens Neundorf urmăreste ascensiunea artistică a liderului legendarei trupe Queen, dar nu evită nici temele controversate, delicate sau sordide ale vieţii starului, nici crizele existenţiale, momentele paroxistice, relaţiile gay, obsesiile, decăderea şi posteritatea unui star idolatrizat de milioane de fani.
"Spectacolul are un subtitlu: Povestea unei cariere. Cariera mea de dansator este legată de acest spectacol important, imi este drag acest rol pe care îl joc şi îl trăiesc cu intensitate de fiecare dată. Spectacolul împlineşte 11 ani la Timişoara, o longevitate greu de egalat, şi de fiecare dată se joacă cu casa închisă. Sunt spectatori care au venit să-l revadă de zeci de ori cu aceeaşi încântare. Pentru mine, Freddy este rolul cu care am avut cel mai mare succes, a dat carierei mele un impuls major. Sunt un admirator al formaţiei Queen şi întotdeauna m-a fascinat personalitatea lui Mercury, iar lucrul la acest spectacol m-a ajutat să înteleg în profunzime muzica şi cultura Queen, dar şi resorturile intime care l-au dus pe Freddie Mercury, un geniu incontestabil, în starea de a crea o astfel de operă", declară balerinul Alin Radu, interpret al rolului Freddie.
Alături de el, solişti ai spectacolului sunt Manuela Ardelean (Îngerul), Mirabela Zonai (Femeia), Romulus Radu (Bărbatul). Tinerii balerini care dansează împreună cu aceştia induc o sevă de prospeţime spectacolului care se joacă cu publicul pe scenă. Decorul în pantă, adus din Germania şi adaptat la Timişoara de scenograful Dumitru Popescu, le impune dansatorilor performanţe deosebite, nu doar în plan artistic, ci chiar acrobatice.
Balet-rock pe muzica formaţiei Queen, spectacolul regizat de Sabine Wake este o producţie a Teatrului din Meiningen/Germania, preluată de Opera timişoreană, pe a cărei scenă a avut premiera în anul 2000. Libretul realizat de Jens Neundorf urmăreste ascensiunea artistică a liderului legendarei trupe Queen, dar nu evită nici temele controversate, delicate sau sordide ale vieţii starului, nici crizele existenţiale, momentele paroxistice, relaţiile gay, obsesiile, decăderea şi posteritatea unui star idolatrizat de milioane de fani.
"Spectacolul are un subtitlu: Povestea unei cariere. Cariera mea de dansator este legată de acest spectacol important, imi este drag acest rol pe care îl joc şi îl trăiesc cu intensitate de fiecare dată. Spectacolul împlineşte 11 ani la Timişoara, o longevitate greu de egalat, şi de fiecare dată se joacă cu casa închisă. Sunt spectatori care au venit să-l revadă de zeci de ori cu aceeaşi încântare. Pentru mine, Freddy este rolul cu care am avut cel mai mare succes, a dat carierei mele un impuls major. Sunt un admirator al formaţiei Queen şi întotdeauna m-a fascinat personalitatea lui Mercury, iar lucrul la acest spectacol m-a ajutat să înteleg în profunzime muzica şi cultura Queen, dar şi resorturile intime care l-au dus pe Freddie Mercury, un geniu incontestabil, în starea de a crea o astfel de operă", declară balerinul Alin Radu, interpret al rolului Freddie.
Alături de el, solişti ai spectacolului sunt Manuela Ardelean (Îngerul), Mirabela Zonai (Femeia), Romulus Radu (Bărbatul). Tinerii balerini care dansează împreună cu aceştia induc o sevă de prospeţime spectacolului care se joacă cu publicul pe scenă. Decorul în pantă, adus din Germania şi adaptat la Timişoara de scenograful Dumitru Popescu, le impune dansatorilor performanţe deosebite, nu doar în plan artistic, ci chiar acrobatice.
vineri, 30 septembrie 2011
Timişoara / Habanera, pasiune de 61 de ani pe scena Operei
„Carmen”, opera în care pasiunea pentru viaţă clocoteşte în ritmuri fierbinţi, în care iubirea ucide datoria şi dragostea se plăteşte cu sânge, rămâne, de la prima întâlnire petrecută în urmă cu 61 de ani, favorită în inimile timişorenilor. Capodopera lui Georges Bizet revine pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara vineri, 30 septembrie, de la ora 18, sub conducerea muzicală a dirijorului italian David Crescenzi.
Pe scena Operei Naţionale acest titlu a fost montat de trei ori până acum. În 21 iunie 1950 a avut loc premiera absolută cu această capodoperă pe scena Operei timişorene, sub conducerea muzicală a lui Mircea Popa, în regia celebrei Aca de Barbu, cu Sofia Gheorghieş în rolul titular. Astfel, « Carmen » se află în repertoriul liric al Timişoarei de 61 ani.
În urmă cu 30 de ani, respectiv în 25 decembrie 1981, a doua premieră timişoreană a acestei opere, regizată de Bob Massini, a fost dirijată de maestrul Petru Oschanitzky, rolul titular având dublă acoperire : Margareta Zsizsik şi Margareta Chirici.
Actuala producţie a operei Carmen la Timişoara a avut premiera în 28 mai 2004, cu Sidonia Nica în rolul principal. Montare a regizoarei Marina Emandi Tiron, spectacolul îşi trage seva din muzica plină de viaţă, în care publicul recunoaşte cu desfătare pasaje celebre precum Habanera şi Aria toreadorului, din tablourile dominate de roşul pasiunii şi atmosfera senzuală, din dramatismul accentuat de recitative, coregrafiile spectaculoase şi costumele pitoreşti.
Rolul titular al operei lui Bizet va fi, de această dată, interpretat de mezzosoprana Gabriella Varvari. Absolventă a Facultăţii de Muzică din Oradea şi a cursurilor masterale la Academia Gheorge Dima din Cluj Napoca, ea a urmat cursuri de măiestrie conduse de mari personalităţi muzicale şi a obţinut premii speciale la concursurile de canto „Hans Gabor Belvedere” din Viena şi „Sigismund Toduţă”, la Cluj Napoca. O excelentă distribuţie realizată cu forţe artistice proprii de Opera Naţională Române din Timişoara întregeşte formula de efect a serii: Călin Brătescu (Don Jose), Mihaela Marcu (Micaela), Bogdan Zaharia (Escamillo), Dan Patacă, Cristian Bălăşescu, Octavian Vlaicu, Nicoleta Colceiar şi Ramona Zaharia, iar solista baletului este Manuela Ardelean.
Premiera mondială a operei „Carmen” a avut loc în 3 martie 1875, la Opera Comică din Paris.
Pe scena Operei Naţionale acest titlu a fost montat de trei ori până acum. În 21 iunie 1950 a avut loc premiera absolută cu această capodoperă pe scena Operei timişorene, sub conducerea muzicală a lui Mircea Popa, în regia celebrei Aca de Barbu, cu Sofia Gheorghieş în rolul titular. Astfel, « Carmen » se află în repertoriul liric al Timişoarei de 61 ani.
În urmă cu 30 de ani, respectiv în 25 decembrie 1981, a doua premieră timişoreană a acestei opere, regizată de Bob Massini, a fost dirijată de maestrul Petru Oschanitzky, rolul titular având dublă acoperire : Margareta Zsizsik şi Margareta Chirici.
Actuala producţie a operei Carmen la Timişoara a avut premiera în 28 mai 2004, cu Sidonia Nica în rolul principal. Montare a regizoarei Marina Emandi Tiron, spectacolul îşi trage seva din muzica plină de viaţă, în care publicul recunoaşte cu desfătare pasaje celebre precum Habanera şi Aria toreadorului, din tablourile dominate de roşul pasiunii şi atmosfera senzuală, din dramatismul accentuat de recitative, coregrafiile spectaculoase şi costumele pitoreşti.
Rolul titular al operei lui Bizet va fi, de această dată, interpretat de mezzosoprana Gabriella Varvari. Absolventă a Facultăţii de Muzică din Oradea şi a cursurilor masterale la Academia Gheorge Dima din Cluj Napoca, ea a urmat cursuri de măiestrie conduse de mari personalităţi muzicale şi a obţinut premii speciale la concursurile de canto „Hans Gabor Belvedere” din Viena şi „Sigismund Toduţă”, la Cluj Napoca. O excelentă distribuţie realizată cu forţe artistice proprii de Opera Naţională Române din Timişoara întregeşte formula de efect a serii: Călin Brătescu (Don Jose), Mihaela Marcu (Micaela), Bogdan Zaharia (Escamillo), Dan Patacă, Cristian Bălăşescu, Octavian Vlaicu, Nicoleta Colceiar şi Ramona Zaharia, iar solista baletului este Manuela Ardelean.
Premiera mondială a operei „Carmen” a avut loc în 3 martie 1875, la Opera Comică din Paris.
miercuri, 28 septembrie 2011
Timişoara / My Fair Lady, de 42 de ani pe scena Operei
„My Fair Lady”, cel mai cunoscut musical al tuturor timpurilor, revine pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara. Mezzosoprana Ramona Zaharia va interpreta rolul Eliza Doolittle în spectacolul de miercuri, 28 septembrie, de la ora 18. Capodopera lui Frederick Loewe se află de 42 de ani în repertoriul curent al Operei timişorene.
Inspirat de faimoasa piesă a lui George Bernard Shaw, „Pygmalion”, musicalul în 3 acte şi 17 tablouri „My Fair Lady”, compus de Frederick Loewe, relansează mitul creatorului care se îndrăgosteşte de propria sa operă.
Premiera absolută a musicalului lui Frederick Loewe pe scena timişoreană a avut loc la 26 februarie 1969, în regia lui Ion Dacian şi sub conducerea muzicală a lui Ioan Kecenovici. De la bun început, « My Fair Lady » a avut la Timişoara parte de o distribuţie ilustră : Olimpia Bizera a interpretat rolul Eliza Doolittle, iar Titus Moraru pe cel al profesorului Henry Higgins, ca mai apoi să fie întruchipat de Emil Rotundu. În primul an al premierei, 1969, s-au jucat cu casa închisă 43 de reprezentaţii.
Ramona Zaharia, mezzosoprana care va interpreta, pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara, rolul Eliza Doolittle, este absolventă a Universităţii de Arte « George Enescu » din Iaşi, unde a urmat şi cursurile de master. A participat la cursuri de măiestrie vocală conduse de Ludovic Spiess, în România, şi de Theodore Coressi, în Austria. Printre rolurile de succes în CV-ul ei artistic se numără, alături de partitura Elizei Doolittle, Gianetta din „Elixirul dragostei” de G. Donizetti, Maddalena din „Rigoletto” de G. Verdi, Bertha din „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini, Marcellina din „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart, Printul Orlovski din „Liliacul” de J. Strauss. Acum, mezzosoprana pregăteşte rolul titular din „Carmen” de G. Bizet.
Miercuri, 28 septembrie 2011, în spectacolul cu musicalul “My Fair Lady”, sub conducerea muzicală a dirijoarei Mihaela Silvia Roşca, mezzosoprana Ramona Zaharia va avea alături o garnitură solistică de calibru, cu Octavian Vlaicu (Henry Higgins), Cristian Rudic (Alfred Doolittle) şi Dan Patacă (Colonelul Pickering) în prim-planul distribuţiei.
Inspirat de faimoasa piesă a lui George Bernard Shaw, „Pygmalion”, musicalul în 3 acte şi 17 tablouri „My Fair Lady”, compus de Frederick Loewe, relansează mitul creatorului care se îndrăgosteşte de propria sa operă.
Premiera absolută a musicalului lui Frederick Loewe pe scena timişoreană a avut loc la 26 februarie 1969, în regia lui Ion Dacian şi sub conducerea muzicală a lui Ioan Kecenovici. De la bun început, « My Fair Lady » a avut la Timişoara parte de o distribuţie ilustră : Olimpia Bizera a interpretat rolul Eliza Doolittle, iar Titus Moraru pe cel al profesorului Henry Higgins, ca mai apoi să fie întruchipat de Emil Rotundu. În primul an al premierei, 1969, s-au jucat cu casa închisă 43 de reprezentaţii.
Ramona Zaharia, mezzosoprana care va interpreta, pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara, rolul Eliza Doolittle, este absolventă a Universităţii de Arte « George Enescu » din Iaşi, unde a urmat şi cursurile de master. A participat la cursuri de măiestrie vocală conduse de Ludovic Spiess, în România, şi de Theodore Coressi, în Austria. Printre rolurile de succes în CV-ul ei artistic se numără, alături de partitura Elizei Doolittle, Gianetta din „Elixirul dragostei” de G. Donizetti, Maddalena din „Rigoletto” de G. Verdi, Bertha din „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini, Marcellina din „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart, Printul Orlovski din „Liliacul” de J. Strauss. Acum, mezzosoprana pregăteşte rolul titular din „Carmen” de G. Bizet.
Miercuri, 28 septembrie 2011, în spectacolul cu musicalul “My Fair Lady”, sub conducerea muzicală a dirijoarei Mihaela Silvia Roşca, mezzosoprana Ramona Zaharia va avea alături o garnitură solistică de calibru, cu Octavian Vlaicu (Henry Higgins), Cristian Rudic (Alfred Doolittle) şi Dan Patacă (Colonelul Pickering) în prim-planul distribuţiei.
duminică, 25 septembrie 2011
Timişoara / Dragana Radakovic, pe scena Operei Române
Adriana Lecouvreur este unul dintre rolurile de glorie ale carierei fulminante a reputatei soprane Dragana Radakovic din Beograd, invitată specială a Operei Naţionale Române din Timişoara la spectacolul-eveniment care va deschide stagiunea 2011-2012, duminică, 25 septembrie, de la ora 18.
Absolventă a Facultăţii de Muzică din Belgrad, artista a studiat canto cu Radmila Bakocevic şi dirijat cu Stanko Sepic. A participat la o serie de clase de măiestrie susţinute de catre nume celebre ale genului, precum: Renata Scotto, Mirella Freni, Magda Olivero si Bruna Baglioni. Un alt rol cu care a reputat un mare succes şi în Italia, la Teatrul Comunal din Modena, la Piacenza şi Ferrara - este rolul Odabella din “Attila” de G. Verdi sub conducerea muzicală a lui Pier Luigi Pizzi şi Francesco Rotta. Dragana Radakovic a cucerit publicul şi critica muzicală interpretând rolul Mary Voren din “Vrăjitoarele din Salem” de R. Word, în premieră mondială. Pe scena Operei din Timişoara, Dragana Radakovic a cântat în producţiile cu operele “Nabucco” şi “Aida” de G. Verdi, precum şi rolul Floria Tosca din opera „Tosca” de Giacomo Puccini, în stagiunea 2010-2011.
Actriţa franceză Adrienne Lecouvreur a murit la vârsta de 37 de ani, otrăvită, din câte se crede, de o rivală în amor....Tragedia petrecută în 1730 a stârnit o vâlvă teribilă în epocă. Întâmplarea reală l-a inspirat pe compozitorul italian Francesco Cilea (1866-1950) în a scrie ssplendida operă care va deschide noua stagiune lirică timişoreană.
Regizorul italian Mario de Carlo, semnează regia, decorul şi costumele al celei mai noi producţii a Operei din Timişoara. El foloseşte experimental pentru acest spectacol un material scenografic inovator, utilizat doar de câţiva ani în producţiile teatrelor din Europa, ale cărui proprietăţi îl fac deopotrivă atrăgător şi provocator, căci panourile realizate din acest material pot fi perfect transparente sau pot reflecta ca o oglindă lumina. Întreg sistemul de ecleraj este nou şi similar cu cel al marilor opere de pe continent. Atelierele Operei au realizat câte două garnituri de scenă pentru fiecare act al operei, folosind 800 de m de ţesătură specială de tapiţerie din import, iar piesele de recuzită şi de mobilier de scenă sunt aduse din Italia, de la piaţa de antichităţi din Milano.
Spectacolul îl va avea la conducerea muzicală pe dirijorul David Crescenzi din Italia.
Premiera mondială a operei "Adriana Lecouvreur" s-a petrecut în 6 noiembrie 1902, la Teatrul Liric din Milano.
Absolventă a Facultăţii de Muzică din Belgrad, artista a studiat canto cu Radmila Bakocevic şi dirijat cu Stanko Sepic. A participat la o serie de clase de măiestrie susţinute de catre nume celebre ale genului, precum: Renata Scotto, Mirella Freni, Magda Olivero si Bruna Baglioni. Un alt rol cu care a reputat un mare succes şi în Italia, la Teatrul Comunal din Modena, la Piacenza şi Ferrara - este rolul Odabella din “Attila” de G. Verdi sub conducerea muzicală a lui Pier Luigi Pizzi şi Francesco Rotta. Dragana Radakovic a cucerit publicul şi critica muzicală interpretând rolul Mary Voren din “Vrăjitoarele din Salem” de R. Word, în premieră mondială. Pe scena Operei din Timişoara, Dragana Radakovic a cântat în producţiile cu operele “Nabucco” şi “Aida” de G. Verdi, precum şi rolul Floria Tosca din opera „Tosca” de Giacomo Puccini, în stagiunea 2010-2011.
Actriţa franceză Adrienne Lecouvreur a murit la vârsta de 37 de ani, otrăvită, din câte se crede, de o rivală în amor....Tragedia petrecută în 1730 a stârnit o vâlvă teribilă în epocă. Întâmplarea reală l-a inspirat pe compozitorul italian Francesco Cilea (1866-1950) în a scrie ssplendida operă care va deschide noua stagiune lirică timişoreană.
Regizorul italian Mario de Carlo, semnează regia, decorul şi costumele al celei mai noi producţii a Operei din Timişoara. El foloseşte experimental pentru acest spectacol un material scenografic inovator, utilizat doar de câţiva ani în producţiile teatrelor din Europa, ale cărui proprietăţi îl fac deopotrivă atrăgător şi provocator, căci panourile realizate din acest material pot fi perfect transparente sau pot reflecta ca o oglindă lumina. Întreg sistemul de ecleraj este nou şi similar cu cel al marilor opere de pe continent. Atelierele Operei au realizat câte două garnituri de scenă pentru fiecare act al operei, folosind 800 de m de ţesătură specială de tapiţerie din import, iar piesele de recuzită şi de mobilier de scenă sunt aduse din Italia, de la piaţa de antichităţi din Milano.
Spectacolul îl va avea la conducerea muzicală pe dirijorul David Crescenzi din Italia.
Premiera mondială a operei "Adriana Lecouvreur" s-a petrecut în 6 noiembrie 1902, la Teatrul Liric din Milano.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




