*STIRI*NEWS*PRESS*COMUNICATE DE PRESA*BANAT
vineri, 8 aprilie 2011
Timişoara / SOLUŢIONAREA ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș organizează în data de 14 aprilie 2011, cu începere de la ora 9, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT din B-ul Eroilor de la Tisa nr.22 - Sala Arbitraj (parter), seminarul cu tema: SOLUŢIONAREA ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR. Participanții vor putea afla modificările legislative propuse de Comisia Europeană, modul în care activitatea firmelor va fi influențată de adoptarea acestora și vor avea posibilitatea de a-și exprima opiniile în legătura cu modificările propuse. Acestea vor fi consemnate într-un raport și transmise spre luare la cunoștință Comisiei Europene. Inițiativa legislativă, efectele și impactul acesteia vor fi prezentate de av.dr. Constantin D. POPA, Președintele Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă CCCIAT, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității de Vest Timişoara. Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului RO-SMEP („Panels – a two way communication RO-EU”) finanțat de Comisia Europeană prin Programul CIP (Competitiveness & Innovation Programme), proiect ce își propune să faciliteze participarea firmelor la procesul legislativ european prin colectarea opiniilor firmelor cu privire la politicile și legislația europeană ce le pot influența activitatea. Participarea este gratuită. Informații suplimentare la tel: 0256–490.771/2, 0374/160.954, e-mail: amilin@cciat.ro, dna Alina Milin – consilier DRE.
Timişoara / Bioagricultură, zootehnie şi pomicultură în colaborare cu Csongrad
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, partener coordonator al Proiectului "Bio- agricultura, păstrarea culturilor în comunitățile din zonele specializate în obținerea de produse
agricole, zootehnie și pomicultură" alături de Asociaţia Camerelor de Comerţ și Industrie din Regiunea Vest şi Camera Agricolă şi Societatea de Utilitate Publică a judeţului Csongrád (Ungaria) organizează în perioada 12 – 13 aprilie 2011, vizita de studiu și schimb de experiență în județul Timiș a 10 firme maghiare cu activitate în domeniul bioagriculturii, zootehniei şi pomiculturii din zona Szeged. Vor fi vizitate firme și asociații familiale cu preocupări în domeniul bioagriculturii, și anume: o fermă de legume din Belinț, o livadă din Nițchidorf, un grup de firme din Jamu Mare unde firme maghiare vor putea vedea o cultură de viță de vie, culturi de grâu și porumb, o moară și o fabrică de pâine. La Dolaț, se va vizita o fermă de vaci iar la Cenad, o cultură de legume. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului mai sus menționat implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante in program. Proiectul vizează în principal intensificarea colaborării dintre comunităţile rurale transfrontaliere în scopul de a facilita dezvoltarea în domeniul bio–agro-alimentar. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt comunitățile și persoanele implicate în cultivarea produselor agricole bio, în domeniul zootehnic și pomicultură, comunitățile arondate zonelor în care se practică acest gen de activități, companiile din industria alimentară, instituțiile de învățământ superior care includ în curricula universitară agricultura bio. Beneficiul pe termen lung pentru populatie este creșterea calității vieții prin consumarea de produse organice. Pe lângă cele două vizite de studiu (Szeged, 7–8 decembrie 2010 și Timișoara, 12–13 aprilie 2011), proiectul prevede organizarea la Timișoara a Salonului România-Ungaria și programului conex din cadrul Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM, organizarea în mai multe localități din regiunea transfrontalieră a 4 seminarii tematice cât și elaborarea unui studiu care va conține date comparative între tehnologiile folosite în bioagricultură în România și Ungaria.
agricole, zootehnie și pomicultură" alături de Asociaţia Camerelor de Comerţ și Industrie din Regiunea Vest şi Camera Agricolă şi Societatea de Utilitate Publică a judeţului Csongrád (Ungaria) organizează în perioada 12 – 13 aprilie 2011, vizita de studiu și schimb de experiență în județul Timiș a 10 firme maghiare cu activitate în domeniul bioagriculturii, zootehniei şi pomiculturii din zona Szeged. Vor fi vizitate firme și asociații familiale cu preocupări în domeniul bioagriculturii, și anume: o fermă de legume din Belinț, o livadă din Nițchidorf, un grup de firme din Jamu Mare unde firme maghiare vor putea vedea o cultură de viță de vie, culturi de grâu și porumb, o moară și o fabrică de pâine. La Dolaț, se va vizita o fermă de vaci iar la Cenad, o cultură de legume. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului mai sus menționat implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante in program. Proiectul vizează în principal intensificarea colaborării dintre comunităţile rurale transfrontaliere în scopul de a facilita dezvoltarea în domeniul bio–agro-alimentar. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt comunitățile și persoanele implicate în cultivarea produselor agricole bio, în domeniul zootehnic și pomicultură, comunitățile arondate zonelor în care se practică acest gen de activități, companiile din industria alimentară, instituțiile de învățământ superior care includ în curricula universitară agricultura bio. Beneficiul pe termen lung pentru populatie este creșterea calității vieții prin consumarea de produse organice. Pe lângă cele două vizite de studiu (Szeged, 7–8 decembrie 2010 și Timișoara, 12–13 aprilie 2011), proiectul prevede organizarea la Timișoara a Salonului România-Ungaria și programului conex din cadrul Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM, organizarea în mai multe localități din regiunea transfrontalieră a 4 seminarii tematice cât și elaborarea unui studiu care va conține date comparative între tehnologiile folosite în bioagricultură în România și Ungaria.
Timişoara / Simpozion social-democrat la Parţa
În cadrul proiectului „Apără-ţi demnitatea şi integritatea”, Organizaţia de Femei din cadrul PSD Timiş organizează un simpozion pe tema combaterii violenţei în familie. Acţiunea va avea loc sâmbătă, 9 aprilie, la Centrul Cultural din comuna Parţa, şi va începe la ora 16. Întâlnirea cu membrele şi simpatizantele Partidului Social Democrat, dar şi cu doamnele din Parţa, este organizată în parteneriat cu Asociaţia Pentru Promovarea Femeii din România”, care a şi iniţiat proiectul de lege a combaterii violenţei în familie.
Legea se află acum în Parlamentul României, unde se discută mai multe amendamente şi modificări menite să apere victimele violenţei în familie. Din partea APFR, la întâlnire va participa doamne Ana Roşu, iar doamnele social-democrate vor fi reprezentate de membrele Biroului Permanent Judeţean.
Legea se află acum în Parlamentul României, unde se discută mai multe amendamente şi modificări menite să apere victimele violenţei în familie. Din partea APFR, la întâlnire va participa doamne Ana Roşu, iar doamnele social-democrate vor fi reprezentate de membrele Biroului Permanent Judeţean.
duminică, 3 aprilie 2011
Rotativa cu informaţii / Săptămâna printre cifre
*În rândul statelor membre UE, cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în Olanda (4,3%), Luxemburg (4,5%) şi Austria (4,8%), la polul opus situându-se Spania (20,5%), Lituania (17,4% în trimestrul patru 2010) şi Letonia (17,3% în trimestrul patru 2010). România se situează sub media europeană, potrivit Eurostat, în trimestrul patru 2010 rata şomajului fiind de 7,4 la sută. *Comparativ cu situaţia din urmă cu un an, rata şomajului a scăzut în 13 state membre, a rămas stabilă în două state şi a crescut în 12 state. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (de la 20,1% la 17,3%), Estonia (de la 16,1% la 14,3%), iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Grecia (de la 10,2% la 14,1%) şi Bulgaria (de la 9,4% la 11,6%).
*Eurostat estimează că 23,051 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,747 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna februarie 2011. În perioada cuprinsă între luna februarie 2011 şi luna februarie 2010, numărul şomerilor a scăzut cu 31.000 în UE şi cu 77.000 în zona euro.
*În România, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 6,58% la finele lunii februarie 2011, cu 0,16% mai puţin decât în ianuarie şi cu 1,75 puncte procentuale (pp) sub nivelul din februarie 2010. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în februarie 2011 a fost de 600.308 persoane, cu 14.668 mai puţine decât în luna ianuarie.
*Numărul angajaţilor din zona euro (EA16) şi Uniunea Europeană (UE27) a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2010, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene erau angajaţi 221,7 milioane de bărbaţi şi femei în trimestrul patru din 2010, din care 144,8 milioane în zona euro.
*Un raport al Eurostat prezentat la conferinţa cu tema "Îmbătrânirea activă a populaţiei: De la provocări la beneficii", organizată de Fondul ONU pentru Populaţie şi subcomisia de specialitate din cadrul Senatului, arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu 4 milioane de locuitori faţă de 1990 şi cu 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de opt ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). Din cele 200 de milioane de gospodării private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa. În schimb, proporţia mamelor singure este cea mai redusă în Grecia şi Finlanda (1,5%), urmate de România, cu 1,7%, şi Malta cu 1,9%. În Estonia şi Marea Britanie acest indicator este de 7%, iar în Irlanda, Letonia şi Lituania de 6%. În cazul bărbaţilor singuri fără copii, proporţiile variază de la 5,2% în Cipru, 6,2% în Portugalia, 6,4% în Polonia, 6,6% în Malta şi 7,1% în România, la 16% în Olanda, 16,5% în Finlanda şi 17,5% în Germania.
*Aproape 18% dintre europeni, adică o persoană din şase, trăiau în 2009 într-o locuinţă suprapopulată, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.Importante diferenţe există între ţările UE în privinţa dotărilor sanitare ale locuinţelor. Procentul de persoane care locuiesc într-un spaţiu fără toalete în interior variază de la sub 1% în 15 state ale UE la 43% în România, 26% în Bulgaria şi 17% în Lituania şi Letonia. În 17 ţări ale UE, mai puţin de 1% din populaţie locuiesc în spaţii fără baie sau duş, la polul opus aflându-se România, cu 41%, Letonia - 18%, Lituania şi Bulgaria - 16%, arată datele Eurostat.
*Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia. Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009. Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
*Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
*În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).
*Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
*Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori. În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
*Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
*Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an precum şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit, la nivelul de 20% de la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2011, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
*Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în martie la 2,6%, faţă de un nivel de 2,4% înregistrat în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Producţia de cartofi obţinută în 2010 a fost de 3,304 milioane tone, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, când a totalizat 4 milioane de tone, principala cauza fiind scăderea randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate comparativ cu anul precedent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut anul trecut cu 8.000 de hectare, de la 255.000 hectare în 2009, la 247.000 hectare anul trecut.
*În ceea ce priveşte producţia de legume, aceasta a fost de 3,601 milioane tone în 2010, mai mică cu 7,7% comparativ cu 2009 (3,902 milioane tone), datorită diminuării suprafeţei cultivate cu 6,4 procente, până la 250.000 de hectare în 2010.
*Potrivit datelor INS, producţii mai mari au fost doar la pepeni verzi şi galbeni (+1,1%), respectiv 660.000 tone şi mai mici la ardei (-8,9%) - circa 224.000 tone, ceapă (-6,9%) - 352.000 tone, castraveţi (-6,8%) - 164.000 tone, varză (-4,6%) - 956.000 de tone, tomate (-2,4%) - 738.000 tone şi morcovi (-1,4%) - 212.000 tone. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
*De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut în 2010 cu 4,4%, până la 853.000 de tone, în principal datorită unui randament mai mare la hectar, deoarece suprafaţa cultivată s-a menţinut la aproape acelaşi nivel cu cel din 2009 (22.000 hectare).
*Investiţiile în acţiunile cele mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/ au înregistrat un randament mediu de 1,07% în ultimele 12 luni, măsurat de indicele BET, care arată dinamica cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni. Investiţiile în fondurile mutuale au avut un randament mediu pozitiv, de 6,72% în perioada analizată (indicele IFM), dar sub rata anualizată a inflaţiei de 7,6%.
*Cei care şi-au păstrat economiile în dolari, în ultimele 12 luni, au înregistrat la momentul actual o depreciere de 5,18%, iar cei care şi-au păstrat economiile în euro au înregistrat o apreciere de numai 0,56 procente, raportată la cursul de schimb al monedei naţionale.
*Investitorii care au plasat bani în acţiunile de pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat în ultimele 12 luni un randament mediu negativ de 33,29% (indicele RASDAQ-C).
*Luna februarie a fost a şaptea lună consecutivă în care România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de 7,6 la sută, în condiţiile în care în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei, în februarie, s-a menţinut la 2,8 la sută, iar în zona euro a crescut la 2,4 la sută, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).
*România produce, în prezent, energie electrică bazată pe cărbune în procent de 60% din total, iar ca să schimbăm această balanţă în favoarea energiilor nepoluante costă foarte mult.
*Populaţia Indiei a ajuns în 2011 la circa 1,21 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia globului, potrivit celui mai nou recensământ al populaţiei. Conform unor surse oficiale, rezultatele preliminare ale recensământului arată o creştere a numărului de locuitori cu 17,6 % faţă de anul 2001, însă indică faptul că rata de creştere are loc într-un ritm lent. Rata alfabetizării a crescut până la 74% la nivel naţional în rândul persoanelor cu vârste peste 7 ani, faţă de 65% cât s-a înregistrat la ultimul recensământ.
*Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent, la comisia parlamentară pentru buget, că economia subterană depăşeşte anual 50 de miliarde de euro. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea brutală după izbucnirea crizei financiare au încurajat agenţii economici şi oamenii să recurgă la 'şmecherii' la încheierea bilanţului, prejudiciind astfel încasările publice. Economia subterană, departe de a scădea, continuă să se dezvolte astfel de la un an la altul. Ea ar fi crescut cu 50% din 2004 şi toate măsurile luate de creditorii internaţionali şi Bruxelles pentru a o stopa n-au avut deocamdată niciun efect tangibil.
*Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4%, de la 14,873 milioane tone în 2009, la 16,57 milioane tone în 2010, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
*Creşterea producţiei de cereale pentru boabe s-a datorat majorării randamentelor la hectar (producţiile medii) la ovăz cu 7,2%, la grâu cu 15,8%, iar la orz şi orzoaică cu 11,1%. La porumb boabe s-a înregistrat, de asemenea, o creştere a randamentului la hectar cu 19% anul trecut, producţia totală majorându-se cu 14,2 procente în 2010, până la 9,1 milioane tone.
*SPotrivit datelor INS, producţia de grâu în 2010 a fost de 5,588 milioane tone faţă de 5,203 milioane tone în 2009, cea de orz şi orzoaică de 1,321 milioane tone (1,182 milioane tone în 2009), iar producţia de ovăz a depăşit 328.000 tone în 2010 faţă de 296.000 tone în anul precedent.
*Eurostat estimează că 23,051 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,747 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna februarie 2011. În perioada cuprinsă între luna februarie 2011 şi luna februarie 2010, numărul şomerilor a scăzut cu 31.000 în UE şi cu 77.000 în zona euro.
*În România, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 6,58% la finele lunii februarie 2011, cu 0,16% mai puţin decât în ianuarie şi cu 1,75 puncte procentuale (pp) sub nivelul din februarie 2010. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în februarie 2011 a fost de 600.308 persoane, cu 14.668 mai puţine decât în luna ianuarie.
*Numărul angajaţilor din zona euro (EA16) şi Uniunea Europeană (UE27) a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2010, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene erau angajaţi 221,7 milioane de bărbaţi şi femei în trimestrul patru din 2010, din care 144,8 milioane în zona euro.
*Un raport al Eurostat prezentat la conferinţa cu tema "Îmbătrânirea activă a populaţiei: De la provocări la beneficii", organizată de Fondul ONU pentru Populaţie şi subcomisia de specialitate din cadrul Senatului, arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu 4 milioane de locuitori faţă de 1990 şi cu 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de opt ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). Din cele 200 de milioane de gospodării private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa. În schimb, proporţia mamelor singure este cea mai redusă în Grecia şi Finlanda (1,5%), urmate de România, cu 1,7%, şi Malta cu 1,9%. În Estonia şi Marea Britanie acest indicator este de 7%, iar în Irlanda, Letonia şi Lituania de 6%. În cazul bărbaţilor singuri fără copii, proporţiile variază de la 5,2% în Cipru, 6,2% în Portugalia, 6,4% în Polonia, 6,6% în Malta şi 7,1% în România, la 16% în Olanda, 16,5% în Finlanda şi 17,5% în Germania.
*Aproape 18% dintre europeni, adică o persoană din şase, trăiau în 2009 într-o locuinţă suprapopulată, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.Importante diferenţe există între ţările UE în privinţa dotărilor sanitare ale locuinţelor. Procentul de persoane care locuiesc într-un spaţiu fără toalete în interior variază de la sub 1% în 15 state ale UE la 43% în România, 26% în Bulgaria şi 17% în Lituania şi Letonia. În 17 ţări ale UE, mai puţin de 1% din populaţie locuiesc în spaţii fără baie sau duş, la polul opus aflându-se România, cu 41%, Letonia - 18%, Lituania şi Bulgaria - 16%, arată datele Eurostat.
*Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia. Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009. Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
*Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
*În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).
*Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
*Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori. În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
*Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
*Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an precum şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit, la nivelul de 20% de la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2011, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
*Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în martie la 2,6%, faţă de un nivel de 2,4% înregistrat în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Producţia de cartofi obţinută în 2010 a fost de 3,304 milioane tone, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, când a totalizat 4 milioane de tone, principala cauza fiind scăderea randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate comparativ cu anul precedent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut anul trecut cu 8.000 de hectare, de la 255.000 hectare în 2009, la 247.000 hectare anul trecut.
*În ceea ce priveşte producţia de legume, aceasta a fost de 3,601 milioane tone în 2010, mai mică cu 7,7% comparativ cu 2009 (3,902 milioane tone), datorită diminuării suprafeţei cultivate cu 6,4 procente, până la 250.000 de hectare în 2010.
*Potrivit datelor INS, producţii mai mari au fost doar la pepeni verzi şi galbeni (+1,1%), respectiv 660.000 tone şi mai mici la ardei (-8,9%) - circa 224.000 tone, ceapă (-6,9%) - 352.000 tone, castraveţi (-6,8%) - 164.000 tone, varză (-4,6%) - 956.000 de tone, tomate (-2,4%) - 738.000 tone şi morcovi (-1,4%) - 212.000 tone. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
*De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut în 2010 cu 4,4%, până la 853.000 de tone, în principal datorită unui randament mai mare la hectar, deoarece suprafaţa cultivată s-a menţinut la aproape acelaşi nivel cu cel din 2009 (22.000 hectare).
*Investiţiile în acţiunile cele mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/ au înregistrat un randament mediu de 1,07% în ultimele 12 luni, măsurat de indicele BET, care arată dinamica cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni. Investiţiile în fondurile mutuale au avut un randament mediu pozitiv, de 6,72% în perioada analizată (indicele IFM), dar sub rata anualizată a inflaţiei de 7,6%.
*Cei care şi-au păstrat economiile în dolari, în ultimele 12 luni, au înregistrat la momentul actual o depreciere de 5,18%, iar cei care şi-au păstrat economiile în euro au înregistrat o apreciere de numai 0,56 procente, raportată la cursul de schimb al monedei naţionale.
*Investitorii care au plasat bani în acţiunile de pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat în ultimele 12 luni un randament mediu negativ de 33,29% (indicele RASDAQ-C).
*Luna februarie a fost a şaptea lună consecutivă în care România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de 7,6 la sută, în condiţiile în care în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei, în februarie, s-a menţinut la 2,8 la sută, iar în zona euro a crescut la 2,4 la sută, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).
*România produce, în prezent, energie electrică bazată pe cărbune în procent de 60% din total, iar ca să schimbăm această balanţă în favoarea energiilor nepoluante costă foarte mult.
*Populaţia Indiei a ajuns în 2011 la circa 1,21 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia globului, potrivit celui mai nou recensământ al populaţiei. Conform unor surse oficiale, rezultatele preliminare ale recensământului arată o creştere a numărului de locuitori cu 17,6 % faţă de anul 2001, însă indică faptul că rata de creştere are loc într-un ritm lent. Rata alfabetizării a crescut până la 74% la nivel naţional în rândul persoanelor cu vârste peste 7 ani, faţă de 65% cât s-a înregistrat la ultimul recensământ.
*Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent, la comisia parlamentară pentru buget, că economia subterană depăşeşte anual 50 de miliarde de euro. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea brutală după izbucnirea crizei financiare au încurajat agenţii economici şi oamenii să recurgă la 'şmecherii' la încheierea bilanţului, prejudiciind astfel încasările publice. Economia subterană, departe de a scădea, continuă să se dezvolte astfel de la un an la altul. Ea ar fi crescut cu 50% din 2004 şi toate măsurile luate de creditorii internaţionali şi Bruxelles pentru a o stopa n-au avut deocamdată niciun efect tangibil.
*Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4%, de la 14,873 milioane tone în 2009, la 16,57 milioane tone în 2010, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
*Creşterea producţiei de cereale pentru boabe s-a datorat majorării randamentelor la hectar (producţiile medii) la ovăz cu 7,2%, la grâu cu 15,8%, iar la orz şi orzoaică cu 11,1%. La porumb boabe s-a înregistrat, de asemenea, o creştere a randamentului la hectar cu 19% anul trecut, producţia totală majorându-se cu 14,2 procente în 2010, până la 9,1 milioane tone.
*SPotrivit datelor INS, producţia de grâu în 2010 a fost de 5,588 milioane tone faţă de 5,203 milioane tone în 2009, cea de orz şi orzoaică de 1,321 milioane tone (1,182 milioane tone în 2009), iar producţia de ovăz a depăşit 328.000 tone în 2010 faţă de 296.000 tone în anul precedent.
sâmbătă, 26 martie 2011
Rotativa cu informaţii / Informaţia înseamnă putere
*În România, în 2010, 307 minori au fost identificaţi ca victime ale traficului de minori. Dintre aceştia, 270 au fost fete şi 37 au fost băieţi. Cei mai mulţi dintre aceşti copii au fost traficaţi sexual, atât în interiorul graniţelor ţării noastre, cât şi extern. În acelaşi timp au existat cazuri de minori victime, exploataţi şi prin obligarea la muncă, cerşetorie sau furturi, precum şi minori exploataţi prin obligarea la reprezentări pornografice şi pe internet.
*Pretul la cacao a atins un nou maxim al ultimilor 32 de ani, de 3.729 dolari pe tona, din cauza violentelor care au loc pe Coasta de Fildes, care provoaca temeri legate de continuitatea livrarilor.
*Cerinţa de apă din România, la nivelul anului 2010, a scăzut cu 12 de miliarde metri cubi (mc) faţă de anul 1990, de la 20,5 miliarde mc la 8,45 miliarde mc de apă, în timp ce volumul de apă solicitat de către agenţii economici este, în 2011, de 7,7 miliarde mc, în scădere faţă de anul anterior şi de aproape trei ori mai mic decât nivelul înregistrat la nivelul anului 1990, relevă datele Administraţiei Naţionale 'Apele Române'. În cazul cererii agenţilor economici, comparativ cu anul 1990, se observă două scăderi dramatice ale cerinţei de apă, prima în intervalul 1990-1999, când cerinţa de apă pentru cele trei categorii a scăzut de la 20,4 miliarde mc de apă, cât era în anul 1990, la 11,74 miliarde mc de apă, cât era în anul 2000, iar în a doua, în intervalul 2001-2010, când cerinţa de apă a ajuns, în anul 2010, la 8,45 miliarde mc de apă, faţă de cât era în anul 2000. Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de către agenţii economici este de 7,7 miliarde de mc, în scădere faţă de anul anterior şi de aproape trei ori mai mic decât nivelul anului 1990. În funcţie de categoriile solicitante, cea mai mare cerere vine din partea industriei (67,02% din total), urmată de agricultură (17,14%) şi populaţie (15,8%).
*Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15 milioane euro în ianuarie 2011, în scădere cu 86,5% faţă de ianuarie 2010, datorită transformării deficitului balanţei comerciale în excedent, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României. Deficitul contului curent în luna ianuarie 2011 a fost finanţat integral prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 240 milioane euro (comparativ cu 31 milioane euro în ianuarie 2010), din care creditele intra-grup au însumat 272 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată la 32 milioane euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 31 ianuarie 2011 de 72,913 miliarde euro (79,2% din total datorie externă), în creştere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2010. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2011 nivelul de 19,155 miliarde euro (20,8% din total datorie externă), mai mare cu 2,2% faţă de 31 decembrie 2010. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20,9 la sută în luna ianuarie 2011, comparativ cu 32,1% în anul 2010. Gradul de acoperire a fost 9,1 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2011, faţă de 8,6 luni la 31 decembrie 2010.
*Aproximativ 10% dintre pacienţii români au renunţat la tratament din cauza măsurilor luate de autorităţi în 2010, ei având cea mai mică rată de compensare a medicamentelor din Europa - 59%, în vreme ce media în Europa este de 81%, a fost una dintre concluziile Forumului Pacienţilor.
*Datoria publica totala a Statelor Unite depasea 14.000 miliarde de dolari la sfarsitul anului trecut, in urcare cu 72% fata de 2005, in timp ce datoria Japoniei este de aproape doua ori mai mare raportat la PIB-ul de circa 5.000 de miliarde de dolari.
*Procentul tentativelor de fraudă înregistrate în 2010 în magazinele online care folosesc soluţia ePayment a fost de 0,2%, în scădere cu 50% faţă de 2009, sistemul antifraudă al soluţiei ePayment protejând magazinele online şi clienţii acestora de pierderi de aproape 900.000 euro, potrivit datelor furnizate de Gecad ePayment International.Cele mai multe tentative au fost efectuate cu carduri emise în SUA, respectiv 30%, urmate la distanţă de carduri emise în România - 17% şi Italia - 10%. În ceea ce priveşte locaţia persoanelor care au încercat să utilizeze cardul în mod fraudulos, 32% s-au aflat pe teritoriul României, 23% în SUA, 7% în Italia şi 6% în Marea Britanie.
*Deficitul bugetar a fost de 2,3 miliarde lei, la finele lunii februarie 2011, respectiv 0,4% din PIB, faţă de un deficit de 5,8 miliarde lei înregistrat la aceeaşi dată a anului precedent, conform datelor operative publicate de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile încasate la bugetul general consolidat au fost în sumă de 27,5 miliarde lei, cu 8,3% mai mari faţă de anul precedent, în principal ca urmare a creşterii încasărilor din taxa pe valoarea adăugată (+33,5%), accize (+12,9%), şi a veniturilor nefiscale (+15,7%). Impozitul pe profit a scăzut în termeni nominali cu 16,7% faţă de perioada similară a anului precedent, iar încasările din impozitul pe venit au înregistrat o scădere de 6% faţă de aceiaşi perioadă. Potrivit datelor MFP, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 29,8 miliarde lei, s-au redus cu 4,4% faţă de anul precedent şi cu 0,6 puncte procentuale ca pondere în PIB. Reducerea s-a înregistrat la majoritatea categoriilor de cheltuieli, respectiv cheltuieli de personal (-22,5%), subvenţii (-18,6%) şi asistenţă socială (- 4,1%). Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au continuat să crească accentuat, respectiv cu 59% faţă de luna ianuarie 2011 şi de la 188 milioane lei la 1,629 miliarde lei faţă de primele două luni ale anului 2010. Cheltuielile cu dobânzi au crescut cu 35,6 %, ca urmare a datoriei contractate pentru finanţarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi a celor curente. De asemenea, cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe primele două luni în sumă de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB.
*Pretul la cacao a atins un nou maxim al ultimilor 32 de ani, de 3.729 dolari pe tona, din cauza violentelor care au loc pe Coasta de Fildes, care provoaca temeri legate de continuitatea livrarilor.
*Cerinţa de apă din România, la nivelul anului 2010, a scăzut cu 12 de miliarde metri cubi (mc) faţă de anul 1990, de la 20,5 miliarde mc la 8,45 miliarde mc de apă, în timp ce volumul de apă solicitat de către agenţii economici este, în 2011, de 7,7 miliarde mc, în scădere faţă de anul anterior şi de aproape trei ori mai mic decât nivelul înregistrat la nivelul anului 1990, relevă datele Administraţiei Naţionale 'Apele Române'. În cazul cererii agenţilor economici, comparativ cu anul 1990, se observă două scăderi dramatice ale cerinţei de apă, prima în intervalul 1990-1999, când cerinţa de apă pentru cele trei categorii a scăzut de la 20,4 miliarde mc de apă, cât era în anul 1990, la 11,74 miliarde mc de apă, cât era în anul 2000, iar în a doua, în intervalul 2001-2010, când cerinţa de apă a ajuns, în anul 2010, la 8,45 miliarde mc de apă, faţă de cât era în anul 2000. Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de către agenţii economici este de 7,7 miliarde de mc, în scădere faţă de anul anterior şi de aproape trei ori mai mic decât nivelul anului 1990. În funcţie de categoriile solicitante, cea mai mare cerere vine din partea industriei (67,02% din total), urmată de agricultură (17,14%) şi populaţie (15,8%).
*Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15 milioane euro în ianuarie 2011, în scădere cu 86,5% faţă de ianuarie 2010, datorită transformării deficitului balanţei comerciale în excedent, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României. Deficitul contului curent în luna ianuarie 2011 a fost finanţat integral prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 240 milioane euro (comparativ cu 31 milioane euro în ianuarie 2010), din care creditele intra-grup au însumat 272 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată la 32 milioane euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 31 ianuarie 2011 de 72,913 miliarde euro (79,2% din total datorie externă), în creştere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2010. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2011 nivelul de 19,155 miliarde euro (20,8% din total datorie externă), mai mare cu 2,2% faţă de 31 decembrie 2010. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20,9 la sută în luna ianuarie 2011, comparativ cu 32,1% în anul 2010. Gradul de acoperire a fost 9,1 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2011, faţă de 8,6 luni la 31 decembrie 2010.
*Aproximativ 10% dintre pacienţii români au renunţat la tratament din cauza măsurilor luate de autorităţi în 2010, ei având cea mai mică rată de compensare a medicamentelor din Europa - 59%, în vreme ce media în Europa este de 81%, a fost una dintre concluziile Forumului Pacienţilor.
*Datoria publica totala a Statelor Unite depasea 14.000 miliarde de dolari la sfarsitul anului trecut, in urcare cu 72% fata de 2005, in timp ce datoria Japoniei este de aproape doua ori mai mare raportat la PIB-ul de circa 5.000 de miliarde de dolari.
*Procentul tentativelor de fraudă înregistrate în 2010 în magazinele online care folosesc soluţia ePayment a fost de 0,2%, în scădere cu 50% faţă de 2009, sistemul antifraudă al soluţiei ePayment protejând magazinele online şi clienţii acestora de pierderi de aproape 900.000 euro, potrivit datelor furnizate de Gecad ePayment International.Cele mai multe tentative au fost efectuate cu carduri emise în SUA, respectiv 30%, urmate la distanţă de carduri emise în România - 17% şi Italia - 10%. În ceea ce priveşte locaţia persoanelor care au încercat să utilizeze cardul în mod fraudulos, 32% s-au aflat pe teritoriul României, 23% în SUA, 7% în Italia şi 6% în Marea Britanie.
*Deficitul bugetar a fost de 2,3 miliarde lei, la finele lunii februarie 2011, respectiv 0,4% din PIB, faţă de un deficit de 5,8 miliarde lei înregistrat la aceeaşi dată a anului precedent, conform datelor operative publicate de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile încasate la bugetul general consolidat au fost în sumă de 27,5 miliarde lei, cu 8,3% mai mari faţă de anul precedent, în principal ca urmare a creşterii încasărilor din taxa pe valoarea adăugată (+33,5%), accize (+12,9%), şi a veniturilor nefiscale (+15,7%). Impozitul pe profit a scăzut în termeni nominali cu 16,7% faţă de perioada similară a anului precedent, iar încasările din impozitul pe venit au înregistrat o scădere de 6% faţă de aceiaşi perioadă. Potrivit datelor MFP, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 29,8 miliarde lei, s-au redus cu 4,4% faţă de anul precedent şi cu 0,6 puncte procentuale ca pondere în PIB. Reducerea s-a înregistrat la majoritatea categoriilor de cheltuieli, respectiv cheltuieli de personal (-22,5%), subvenţii (-18,6%) şi asistenţă socială (- 4,1%). Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au continuat să crească accentuat, respectiv cu 59% faţă de luna ianuarie 2011 şi de la 188 milioane lei la 1,629 miliarde lei faţă de primele două luni ale anului 2010. Cheltuielile cu dobânzi au crescut cu 35,6 %, ca urmare a datoriei contractate pentru finanţarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi a celor curente. De asemenea, cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe primele două luni în sumă de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB.
duminică, 13 martie 2011
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Informaţia înseamnă putere
*În perioada 19-24 martie, Luna se va afla la cea mai mică distanţă de Pământ, fenomen care va intensifica mareele şi activitatea seismică. Cutremurul de 8,9 grade din Japonia nu va avea efecte directe în România, însă ne putem aştepta, la sfârşitul lunii, la un cutremur de intensitate medie spre mică, spun specialiştii: maximum 5,35 grade pe scara Richter.
*Conform cifrelor oficiale, preţul benzinei a atins 130,68 pence pe litru în Marea Britanie, 3,81 dolari pe galon în America, 1,544 euro în Italia, 1,697 euro în Olanda şi 1,55 euro în Germania.
*Ultimul clasament realizat de revista americană Forbes include mai mulţi miliardari ca niciodată (1.210), cu averi cumulate de 4,5 trilioane de dolari. Dinu Patriciu şi Frank Timiş - pentru prima oară în clasament - sunt cei doi români prezenţi în topul Forbes. Frank Timiş, românul cu afaceri în minerit şi extracţia de ţiţei, apare pe poziţia 1057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari.
*În lume, din cei 67 de milioane de copii de vârsta frecventării şcolii primare, dar neşcolarizaţi, 42%, adică 28 de milioane, trăiesc în ţări sărace, afectate de conflicte, explică raportul intitulat "Criza ascunsă: conflictele armate şi educaţia".
*Un om de afaceri din Dublin s-a declarat şocat după ce un român i-a refuzat oferta de muncă, pentru un salariu semnificativ mai mare decât cel minim pe economie, spunându-i că preferă să trăiască din banii primiţi ca ajutor social de la stat. Salariul minim pe economie în Irlanda este de aproape 16.000 de euro pe an, adică în jur de 1300 de euro pe lună.
*Statisticile întocmite de serviciile judeţene de medicină legală, inspectoratele de poliţie şi spitalele de urgenţă din marile oraşe arată că numărul sinuciderilor la nivel naţional a crescut în 2010 faţă de 2009, ajungând la aproximativ 3.000 de cazuri. În 2010, în medie, opt oameni şi-au luat viaţa în fiecare zi. Peste 70% au ales ştreangul.
*Volumul investiţiilor în proprietăţile comerciale din România s-a ridicat la peste 290 milioane de euro anul trecut, în creştere cu aproape 140% faţă de 2009. Pentru acest an, cel mai pesimist scenariu indică o creştere de 30%, în timp ce un scenariu optimist arată un plus de 60%.
*Importul de gaze naturale a acoperit, în 2010, 17,16% din consum, care a totalizat 146,7 milioane Mwh. Preţul gazelor din import a încheiat anul 2010 la un nivel de 386 dolari/1.000 mc (118,77 lei/1.000 mc), cel mai ridicat din tot anul. Principalul furnizor de gaze naturale pe piaţa liberă a fost, în 2010, Petrom Gas, cu o cotă de piaţă de 23,37%, urmat de Romgaz – 22,70% şi Interagro – 20,62%, în timp ce piaţa reglementată a furnizorilor a fost dominată de GDF Suez Energy România, cu o cotă de piaţă de 48,71%, urmată de E.On Energie România – 42,38%. În ceea ce priveşte distribuitorii, Distrigaz Sud Reţele deţinea în 2010 o cotă de piaţă de 55,2%, E.On Gaz Distribuţie – 35,16%, Congaz – 4,21%, restul distribuitorilor având o cotă de piaţă mai mică de 1%.
*Proprietarii de locuinţe care nu au încheiat o asigurare obligatorie sau facultativă până la 15 ianuarie anul curent, intră sub incidenţa legii 260/2008 şi pot fi amendaţi, în ciuda faptului că autorităţile au anunţat amânarea aplicării amenzilor. Proprietarii care nu şi-au încheiat o poliţă obligatorie sau facultativă sunt pasibili de o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei.
*Piaţa vinului în 2011 se va menţine la un nivel similar cu cel din 2010, respectiv în jurul valorii de 400 de milioane de euro. În ceea ce priveşte producţia de vin, în 2010 nu s-a depăşit cantitatea de patru milioane de hectolitri, deşi producţia medie naţională în ultimii ani s-a situat la 5,5 milioane hectolitri. Consumul de vin în România este situat între 23,4 – 24 litri/locuitor, acesta reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 litri/locuitor. România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.
*Compania de comunicaţii RCS&RDS, controlată de omul de afaceri Teszari Zoltan, a încheiat recent două acorduri de finanţare, un credit sindicalizat de tip forward start de 206 milioane de dolari pentru plata unor împrumuturi scadente şi un credit sindicalizat în valoare de 125 milioane euro.
*Inflaţia anuală a crescut semnificativ în februarie, la 7,6% comparativ cu 6,99% cât era în ianuarie, pe fondul unei majorări neaşteptat de mari la preţurile alimentelor.
*Conform cifrelor oficiale, preţul benzinei a atins 130,68 pence pe litru în Marea Britanie, 3,81 dolari pe galon în America, 1,544 euro în Italia, 1,697 euro în Olanda şi 1,55 euro în Germania.
*Ultimul clasament realizat de revista americană Forbes include mai mulţi miliardari ca niciodată (1.210), cu averi cumulate de 4,5 trilioane de dolari. Dinu Patriciu şi Frank Timiş - pentru prima oară în clasament - sunt cei doi români prezenţi în topul Forbes. Frank Timiş, românul cu afaceri în minerit şi extracţia de ţiţei, apare pe poziţia 1057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari.
*În lume, din cei 67 de milioane de copii de vârsta frecventării şcolii primare, dar neşcolarizaţi, 42%, adică 28 de milioane, trăiesc în ţări sărace, afectate de conflicte, explică raportul intitulat "Criza ascunsă: conflictele armate şi educaţia".
*Un om de afaceri din Dublin s-a declarat şocat după ce un român i-a refuzat oferta de muncă, pentru un salariu semnificativ mai mare decât cel minim pe economie, spunându-i că preferă să trăiască din banii primiţi ca ajutor social de la stat. Salariul minim pe economie în Irlanda este de aproape 16.000 de euro pe an, adică în jur de 1300 de euro pe lună.
*Statisticile întocmite de serviciile judeţene de medicină legală, inspectoratele de poliţie şi spitalele de urgenţă din marile oraşe arată că numărul sinuciderilor la nivel naţional a crescut în 2010 faţă de 2009, ajungând la aproximativ 3.000 de cazuri. În 2010, în medie, opt oameni şi-au luat viaţa în fiecare zi. Peste 70% au ales ştreangul.
*Volumul investiţiilor în proprietăţile comerciale din România s-a ridicat la peste 290 milioane de euro anul trecut, în creştere cu aproape 140% faţă de 2009. Pentru acest an, cel mai pesimist scenariu indică o creştere de 30%, în timp ce un scenariu optimist arată un plus de 60%.
*Importul de gaze naturale a acoperit, în 2010, 17,16% din consum, care a totalizat 146,7 milioane Mwh. Preţul gazelor din import a încheiat anul 2010 la un nivel de 386 dolari/1.000 mc (118,77 lei/1.000 mc), cel mai ridicat din tot anul. Principalul furnizor de gaze naturale pe piaţa liberă a fost, în 2010, Petrom Gas, cu o cotă de piaţă de 23,37%, urmat de Romgaz – 22,70% şi Interagro – 20,62%, în timp ce piaţa reglementată a furnizorilor a fost dominată de GDF Suez Energy România, cu o cotă de piaţă de 48,71%, urmată de E.On Energie România – 42,38%. În ceea ce priveşte distribuitorii, Distrigaz Sud Reţele deţinea în 2010 o cotă de piaţă de 55,2%, E.On Gaz Distribuţie – 35,16%, Congaz – 4,21%, restul distribuitorilor având o cotă de piaţă mai mică de 1%.
*Proprietarii de locuinţe care nu au încheiat o asigurare obligatorie sau facultativă până la 15 ianuarie anul curent, intră sub incidenţa legii 260/2008 şi pot fi amendaţi, în ciuda faptului că autorităţile au anunţat amânarea aplicării amenzilor. Proprietarii care nu şi-au încheiat o poliţă obligatorie sau facultativă sunt pasibili de o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei.
*Piaţa vinului în 2011 se va menţine la un nivel similar cu cel din 2010, respectiv în jurul valorii de 400 de milioane de euro. În ceea ce priveşte producţia de vin, în 2010 nu s-a depăşit cantitatea de patru milioane de hectolitri, deşi producţia medie naţională în ultimii ani s-a situat la 5,5 milioane hectolitri. Consumul de vin în România este situat între 23,4 – 24 litri/locuitor, acesta reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 litri/locuitor. România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.
*Compania de comunicaţii RCS&RDS, controlată de omul de afaceri Teszari Zoltan, a încheiat recent două acorduri de finanţare, un credit sindicalizat de tip forward start de 206 milioane de dolari pentru plata unor împrumuturi scadente şi un credit sindicalizat în valoare de 125 milioane euro.
*Inflaţia anuală a crescut semnificativ în februarie, la 7,6% comparativ cu 6,99% cât era în ianuarie, pe fondul unei majorări neaşteptat de mari la preţurile alimentelor.
joi, 10 martie 2011
TIMISOARA EXPRESS: Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - ...
TIMISOARA EXPRESS: Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - ...: "*Comparativ cu maximul înregistrat la mijlocul anului 2008, atunci când barilul de petrol costa peste 140 dolari, în decembrie 2010 preţul b..."
marți, 8 martie 2011
TIMIŞOARA / CAPITALA CULTURALĂ A EUROPEI
Cum va arăta Timişoara în 2020?
Cum vei arăta tu în 2020?
Cum va arăta organizaţia / instituţia / firma în 2020?
Timişoara este o capitală culturală mai mult ca oricare localitate din România. Dar asta o ştiu doar unii timişoreni. Pentru a deveni o capitală culturală a Europei este nevoie, însă, de mai mult. Este nevoie de o strategie, de o focalizare a tuturor eforturilor într-o singură direcţie. Nu numai instituţiile de cultură vor fi parte ale acestui program, nu numai instituţiile de stat, ci şi organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii oraşului de pe Bega. Până în 2020 sigur oraşul se va schimba. Până în 2020 sigur fiecare dintre noi se va schimba. NU este nici foarte departe, dar nici prea aproape. Un deceniu rămâne, totuşi, un deceniu. Timnews.ro vă propune o platformă a ideilor. Timişoara culturală a anului 2020 o construieşte, pînă la urmă, fiecare dintre noi.
Cum vei arăta tu în 2020?
Cum va arăta organizaţia / instituţia / firma în 2020?
Timişoara este o capitală culturală mai mult ca oricare localitate din România. Dar asta o ştiu doar unii timişoreni. Pentru a deveni o capitală culturală a Europei este nevoie, însă, de mai mult. Este nevoie de o strategie, de o focalizare a tuturor eforturilor într-o singură direcţie. Nu numai instituţiile de cultură vor fi parte ale acestui program, nu numai instituţiile de stat, ci şi organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii oraşului de pe Bega. Până în 2020 sigur oraşul se va schimba. Până în 2020 sigur fiecare dintre noi se va schimba. NU este nici foarte departe, dar nici prea aproape. Un deceniu rămâne, totuşi, un deceniu. Timnews.ro vă propune o platformă a ideilor. Timişoara culturală a anului 2020 o construieşte, pînă la urmă, fiecare dintre noi.
duminică, 6 martie 2011
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Rotativa informaţiilor
*România se află pe ultimul loc într-un clasament european în ceea ce priveşte ponderea contractelor cu durată determinată în totalul contractelor de muncă încheiate şi ocupă poziţia 114 din 139 ţări din perspectiva uşurinţei în găsirea unui loc de muncă, a afirmat premierul Emil Boc. Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Codului Muncii şi va trimite documentul la Parlament, în vederea angajării răspunderii.
*În Europa, România este din nou în capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, românii sunt cei mai pesimişti europeni, cu un procent de 35%. Media europeană este de 15%, iar vecinii noştri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6 %. România este şi una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea stării de bine” nu se află pe agenda guvernamentală. Ţări unde starea de bine reprezintă obiectul unor strategii naţionale şi programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia şi Slovacia. Pe nota de plată a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din această sumă – 99 miliarde de euro, e reprezentată de pierderi în productivitate. În unele ţări, costurile generate de problemele de sănătate mentală le depăşesc pe cele ale şomajului, cum e cazul Marii Britanii, care alocă anual 3,9 miliarde de euro în acest sens.
*România se află pe locul 37 în topul ţărilor în care sunt posibile astfel de manifestări, fiind lider în Uniunea Europeană. Pe primele locuri se află Kenya şi Camerun, urmate de Pakistan, Nigeria şi Indonezia, iar la polul opus, al ţărilor unde posibilitatea izbucnirii unor revolte este scăzută, se află Suedia, Austria, Canada, Danemarca şi Germania.
*Consilierul superior în cadrul Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut de procurorii naţionali anticorupţie, pentru că în decurs de patru ani a pretins mită de 1.800.000 de euro, în caz fiind ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.
*La nivelul veniturilor, cei mai mari operatori mobili locali au înregistrat scăderi, ambii trecând sub pragul de un miliard de euro. Cosmote România a înregistrat o evoluţie a afacerilor de 7,2% în 2010 faţă de 2009, apropiindu-se de pragul de 500 milioane euro. Totodată, ARPU (venitul mediu pe utilizator) este în scădere în cazul principalilor doi operatori mobili, semn al intensificării competiţiei şi al reducerii continue a preţurilor de pe piaţa telecom. De partea cealaltă, Romtelecom a reuşit în 2010 să crească numărul total al abonaţilor, în ciuda reducerii bazei de clienţi pe segmentul de telefonie fixă, în timp ce UPC România şi-a redus numărul de abonamente în 2010, de la 1,67 milioane la 1,55 milioane.
*Grupul BCR a avut anul trecut un profit net după impozitare şi interesele minoritare de 465 milioane de lei, în scădere cu 46,7% faţă de 2009, cel mai redus câştig înregistrat după privatizarea băncii, şi a raportat pierderi de 29,5 milioane de lei în trimestrul al patrulea.
*La aproape un deceniu de la crahul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cei mai de încredere oameni ai miliardarului Sorin Ovidiu Vântu ar putea fi puşi să plătească datorii istorice, către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat, de peste 100 milioane euro, ca urmare a falimentului SOV Invest, firma care a administrat FNI.
*Membrii din conducerea sindicatelor afiliate Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR, care reprezintă 75% din salariaţii instituţiei, au pichetat sediul central al băncii, nemulţumiţi de intenţia administraţiei de a menţine suspendate unele drepturi din contractul colectiv de muncă.
*Volksbank România, unul dintre jucătorii din top 10 din sistemul bancar, pregăteşte relansarea operaţiunilor de creditare, după ce timp de aproape un an s-a ocupat de soluţionarea conflictelor apărute între bancă şi clienţii nemulţumiţi de clauzele privind comisionul de risc din vechile contracte.
*Franklin Templeton şi-a pus deja amprenta pe istoria pieţei de capital din România prin listarea Fondului Proprietatea - un fond de investiţii închis de 3.8 miliarde de euro. Deşi mulţi actori ai pieţei s-au declarat dezamăgiţi de evoluţia de după listare, Greg Konieczny, managerul FP, este optimist. România a fost pusă pe radarele investitorilor străini, iar premisele de creştere şi dezvoltare sunt tot mai clare.
*Romtelecom a semnat cu DTH Television Group, compania care deţine platforma de televiziune digitală prin satelit Boom TV, pentru preluarea activelor şi a bazei de clienţi. DTH Television Grup are datorii de circa 98 de milioane de euro şi este în insolvenţă din luna mai a anului trecut.
*Investiţiile în energia eoliană s-ar putea cifra la 1,1 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care vor fi instalaţi în jur de 700 MW, care se vor adăuga celor circa 460 MW deja existenţi. Moriştile de vânt vor continua să învârtă miliarde de euro în următorii ani, reţeaua naţională de transport al electricităţii putând prelua până la 4.000 MW.
*Analiştii Wood&Company au o viziune foarte optimistă asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Ei recomandă cumpărarea titlurilor BVB, cu un preţ-ţintă de aproape 50 lei, potrivit unui raport de analiză, în care mai invocă o serie de factori ce pot ajuta dezvoltarea unei „burse reale” în România.
*În Europa, România este din nou în capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, românii sunt cei mai pesimişti europeni, cu un procent de 35%. Media europeană este de 15%, iar vecinii noştri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6 %. România este şi una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea stării de bine” nu se află pe agenda guvernamentală. Ţări unde starea de bine reprezintă obiectul unor strategii naţionale şi programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia şi Slovacia. Pe nota de plată a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din această sumă – 99 miliarde de euro, e reprezentată de pierderi în productivitate. În unele ţări, costurile generate de problemele de sănătate mentală le depăşesc pe cele ale şomajului, cum e cazul Marii Britanii, care alocă anual 3,9 miliarde de euro în acest sens.
*România se află pe locul 37 în topul ţărilor în care sunt posibile astfel de manifestări, fiind lider în Uniunea Europeană. Pe primele locuri se află Kenya şi Camerun, urmate de Pakistan, Nigeria şi Indonezia, iar la polul opus, al ţărilor unde posibilitatea izbucnirii unor revolte este scăzută, se află Suedia, Austria, Canada, Danemarca şi Germania.
*Consilierul superior în cadrul Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut de procurorii naţionali anticorupţie, pentru că în decurs de patru ani a pretins mită de 1.800.000 de euro, în caz fiind ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.
*La nivelul veniturilor, cei mai mari operatori mobili locali au înregistrat scăderi, ambii trecând sub pragul de un miliard de euro. Cosmote România a înregistrat o evoluţie a afacerilor de 7,2% în 2010 faţă de 2009, apropiindu-se de pragul de 500 milioane euro. Totodată, ARPU (venitul mediu pe utilizator) este în scădere în cazul principalilor doi operatori mobili, semn al intensificării competiţiei şi al reducerii continue a preţurilor de pe piaţa telecom. De partea cealaltă, Romtelecom a reuşit în 2010 să crească numărul total al abonaţilor, în ciuda reducerii bazei de clienţi pe segmentul de telefonie fixă, în timp ce UPC România şi-a redus numărul de abonamente în 2010, de la 1,67 milioane la 1,55 milioane.
*Grupul BCR a avut anul trecut un profit net după impozitare şi interesele minoritare de 465 milioane de lei, în scădere cu 46,7% faţă de 2009, cel mai redus câştig înregistrat după privatizarea băncii, şi a raportat pierderi de 29,5 milioane de lei în trimestrul al patrulea.
*La aproape un deceniu de la crahul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cei mai de încredere oameni ai miliardarului Sorin Ovidiu Vântu ar putea fi puşi să plătească datorii istorice, către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat, de peste 100 milioane euro, ca urmare a falimentului SOV Invest, firma care a administrat FNI.
*Membrii din conducerea sindicatelor afiliate Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR, care reprezintă 75% din salariaţii instituţiei, au pichetat sediul central al băncii, nemulţumiţi de intenţia administraţiei de a menţine suspendate unele drepturi din contractul colectiv de muncă.
*Volksbank România, unul dintre jucătorii din top 10 din sistemul bancar, pregăteşte relansarea operaţiunilor de creditare, după ce timp de aproape un an s-a ocupat de soluţionarea conflictelor apărute între bancă şi clienţii nemulţumiţi de clauzele privind comisionul de risc din vechile contracte.
*Franklin Templeton şi-a pus deja amprenta pe istoria pieţei de capital din România prin listarea Fondului Proprietatea - un fond de investiţii închis de 3.8 miliarde de euro. Deşi mulţi actori ai pieţei s-au declarat dezamăgiţi de evoluţia de după listare, Greg Konieczny, managerul FP, este optimist. România a fost pusă pe radarele investitorilor străini, iar premisele de creştere şi dezvoltare sunt tot mai clare.
*Romtelecom a semnat cu DTH Television Group, compania care deţine platforma de televiziune digitală prin satelit Boom TV, pentru preluarea activelor şi a bazei de clienţi. DTH Television Grup are datorii de circa 98 de milioane de euro şi este în insolvenţă din luna mai a anului trecut.
*Investiţiile în energia eoliană s-ar putea cifra la 1,1 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care vor fi instalaţi în jur de 700 MW, care se vor adăuga celor circa 460 MW deja existenţi. Moriştile de vânt vor continua să învârtă miliarde de euro în următorii ani, reţeaua naţională de transport al electricităţii putând prelua până la 4.000 MW.
*Analiştii Wood&Company au o viziune foarte optimistă asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Ei recomandă cumpărarea titlurilor BVB, cu un preţ-ţintă de aproape 50 lei, potrivit unui raport de analiză, în care mai invocă o serie de factori ce pot ajuta dezvoltarea unei „burse reale” în România.
sâmbătă, 5 martie 2011
Timişoara / 4.262.274 lei s-au cheltuit în judeţul Timiş în 2010 pentru plata ajutoarelor sociale
Venitul minim garantat (VMG) este unul din cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, pe baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia, cerere care se înregistrează la primarul localităţii sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti. Valoarea ajutorului social lunar se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Valoarea medie calculată la nivel naţional a ajutorului social acordat în anul 2010 a fost de 172 lei/familie beneficiară, respectiv 68 lei/persoană dintr-o familie beneficairă. Se observă că pe măsură ce creşte numărul de persoane din familie creşte şi suma acordată acesteia ca ajutor social, o excepţie făcând familiile formate din 6 sau mai multe persoane, pentru care valoarea medie a ajutorului a fost uşor mai redusă decât cea calculată pentru familiile formate din 5 persoane. În anul 2010, un număr însemnat de familii au solicitat acordarea de ajutoare sociale, fiind înregistrate cumulat la nivel naţional 69.122 de solicitări pentru acordarea acestei prestaţii, ceea ce înseamnă o medie lunară de 5.760 cereri. Trendul a fost descendent în prima parte a anului şi apoi ascendent începând cu luna iulie. Valoarea maximă a fost de 8.836 cereri, corespunzătoare lunii noiembrie. În luna decembrie au fost înregistrate 5.358 cereri. Datorită înrăutăţirii situaţiei economice a familiilor vulnerabile cu venituri mici, numărul de cereri aprobate sau repuse în plată a fost mult mai mare decât al cererilor înregistrate, decalajul dintre acesti doi indicatori luând valori între 3.400 şi 9.832 de cereri (acest maxim a fost atins în luna decembrie). Acţiunile de control declanşate de MMFPS, începând cu luna iunie, au determinat o creştere ccentuată a numărului de cereri suspendate în lunile iunie, iulie şi august. a 31 decembrie 2010 erau plată 269.214 cereri, cu 5.726 cereri mai multe decât la sfârşitul unii noiembrie şi cu 26.937 mai puţine decât cele înregistrate la 1 ianuarie 2010. Din analiza datelor cumulate la nivel de an, rezultă că, la nivel naţional, în anul 2010 comparativ cu anul 2009, au fost plătite mai mult cu 10.763 ajutoare şi o sumă mai mare cu 64.514.856 lei (232.366 ajutoare comparativ cu 221.603 ajutoare, respectiv 479.099.136 lei, faţă de 414.584.280 lei). În medie, în anul 2010, au fost acordate 87.168 de ajutoare către persoane singure. Cea mai mare parte din persoanele beneficiare se aflau în familii formate din patru persoane. Deşi persoanele singure au reprezentat 38% din numărul total de familii beneficiare, acestea au primit un sfert din totalul sumelor alocate. De programul de acordare a venitului minim garantat în anul 2010 au beneficiat circa 583.300 persoane defavorizate, fiind principalul instrument de politică socială cu impact asupra reducerii sărăciei şi marginalizării sociale. Numărul de cereri existente în plată la 31 decembrie 2010, pe judeţe, indică Timişul cu aproape 3000, alături de Tulcea şi Ilfov, cel mai mic număr din ţară, în timp ce la cealaltă extremă se situează judeţul Dolj, cu aproape 16000. Evoluţia numărului de cereri de ajutor social înregistrate în judeţul Timiş, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010, a fost după cum urmează: ian - 126, feb - 50, mar - 121, apr - 89, mai - 67, iun - 60, iul - 32, aug - 80, sep -52, oct - 90, nov - 55, dec - 19. Evoluţia numărului de cereri de ajutor social aprobate sau repuse în plată în judeţul Timiş: ian - 182, feb - 305, mar - 149, apr - 161, mai - 142, iun - 113, iul - 116, aug - 108, sep - 158, oct - 106, nov - 133, dec - 60. Evoluţia numărului de ajutoare sociale plătite în judeţul Timiş: ian - 1.557, feb - 3.183, mar - 2.120, apr - 2.523, mai - 2.174, iun - 2.050, iul - 5.419, aug - 1.700, sep - 1.741, oct - 1.674, nov - 1.674, dec - 955. Evoluţia sumelor plătite pentru ajutoarele sociale în judeţul Timiş: ian - 265.117, feb - 571.052, mar - 414.805, apr - 468.593, mai - 386.711, iun - 354.806, iul - 341.613, aug - 299.148, sep - 332.062, oct - 310.831, nov - 278.942, dec - 238.594. Ceea ce dă un total de 4.262.274 lei pe care judeţul Timiş i-a cheltuit în 2010 pentru plata ajutoarelor sociale.
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Ce s-a întâmplat şi n-aţi aflat?
*Comparativ cu maximul înregistrat la mijlocul anului 2008, atunci când barilul de petrol costa peste 140 dolari, în decembrie 2010 preţul benzinei la pompă era în România cu 18% mai mare, acest procent situând ţara noastră pe locul doi în Europa, după Grecia, în timp ce preţul mediu la nivelul UE a scăzut în aceeaşi perioadă cu 4%. În ce priveşte creşterile, între minimele de la începutul anului 2009 şi preţurile din decembrie 2010 există o diferenţă de 47,8% în România, peste media UE de 31,9%, însă sub procentul de creştere din Grecia (+77%), Estonia (+49,8%) şi Ungaria (+48,4%).
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de şapte ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene. Din cele 200 de milioane de gospodarii private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa.
* Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că preţurile alimentelor s-ar putea menţine mai mult timp la niveluri ridicate record deoarece agricultorii au nevoie de câţiva ani pentru a majora producţia îndeajuns pentru a acoperi cererea în urcare, transmite Bloomberg. FMI avertizeazã cã preţurile ridicate vor avea efecte negative mai mari în statele în curs de dezvoltare, unde populaţia alocã o parte mai mare din venituri pentru procurarea alimentelor.
* Exporturile româneşti de software şi servicii IT s-au majorat cu 10% în 2010, la aproximativ 500 milioane euro. Exportatorii români de software estimează redresarea cifrei de afaceri a sectorului, după scăderea pronunţată din 2009, la nivelul întregii industrii. Estimarea pentru exporturile de software în 2010 este de aproximativ 500 milioane euro, ceea ce înseamnă că suntem peste nivelul din 2007, de dinainte de criză. Anul 2008 a fost anul cel mai bun de până acum, cu aproape 650 milioane euro la export.
* Potrivit ultimelor statistici, România are 1,9 medici la 1000 de locuitori, faţă de media de 3,5 medici la 1000 de locuitori din celelalte ţări europene. Numărul deosebit de scăzut se datorează inclusiv migraţiei din ultimii ani către alte ţări din UE. Din 2007, când România a devenit membru al Uniunii Europene, şi până în prezent, peste 8000 de medici specialişti români au emigrat.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de şapte ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene. Din cele 200 de milioane de gospodarii private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa.
* Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că preţurile alimentelor s-ar putea menţine mai mult timp la niveluri ridicate record deoarece agricultorii au nevoie de câţiva ani pentru a majora producţia îndeajuns pentru a acoperi cererea în urcare, transmite Bloomberg. FMI avertizeazã cã preţurile ridicate vor avea efecte negative mai mari în statele în curs de dezvoltare, unde populaţia alocã o parte mai mare din venituri pentru procurarea alimentelor.
* Exporturile româneşti de software şi servicii IT s-au majorat cu 10% în 2010, la aproximativ 500 milioane euro. Exportatorii români de software estimează redresarea cifrei de afaceri a sectorului, după scăderea pronunţată din 2009, la nivelul întregii industrii. Estimarea pentru exporturile de software în 2010 este de aproximativ 500 milioane euro, ceea ce înseamnă că suntem peste nivelul din 2007, de dinainte de criză. Anul 2008 a fost anul cel mai bun de până acum, cu aproape 650 milioane euro la export.
* Potrivit ultimelor statistici, România are 1,9 medici la 1000 de locuitori, faţă de media de 3,5 medici la 1000 de locuitori din celelalte ţări europene. Numărul deosebit de scăzut se datorează inclusiv migraţiei din ultimii ani către alte ţări din UE. Din 2007, când România a devenit membru al Uniunii Europene, şi până în prezent, peste 8000 de medici specialişti români au emigrat.
sâmbătă, 26 februarie 2011
Timişoara / Judeţul Timiş, de patru ori peste media UE populaţie ocupată în agricultură
În România, 45% din populaţie locuieşte în mediul rural, iar din cele 9,1 milioane de persoane, 2,5 milioane sunt ocupate cu agricultura. Pe de altă parte, ponderea agriculturii în PIB este de aproape 8%, spun ultimele date statistice. Deşi, la nivel naţional, ponderea populaţiei ocupate în agricultură se apropie de 28%, în 30 de judeţe ponderea este mai mare, media naţională fiind mai mică datorită Bucureşti şi Ilfovului, fără de care s-ar mai adăuga câteva puncte procentuale. Topul naţional este dominat de Teleorman şi Giurgiu, cu peste 50%. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 30% din populaţie locuieşte în mediul rural, însă doar vreo 5% din populaţia ocupată este implicată în agricultură, ceea ce înseamnă că majoritatea dintre adulţii care locuiesc în mediul rural nu îşi câştigă existenta lucrând pământul. În plus, ponderea agriculturii în PIB-ul Uniunii Europene este de doar 2%. Judeţele cele mai "dezagriculturalizate" sunt Braşovul şi Sibiul cu 13 % şi, respectiv, 15 %, după care există un grup de şase judeţe ce depăşesc puţin 20 %: Constanţa, Prahova, Hunedoara, Cluj, Timiş şi Arad. Sub media naţională se mai află doar Covasna şi Argeşul.
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Ce s-a întâmplat şi n-aţi aflat?
*Pentru luna decembrie 2010, coeficientul de creştere a câştigurilor salariale medii nete pe economie faţă de ianuarie 1990 a fost de 5067,75, iar faţă de luna februarie 1992 de 1176,38.
*În anii '80, rata deceselor în urma bolilor de ficat - cauzate în principal de consumul de alcool - a fost de circa 4,9 morţi la 100.000 de persoane în Marea Britanie, similară cu cea din alte ţări occidentale. Dar dacă de atunci în alte părţi lucrurile s-au mai stabilizat, rata deceselor din Marea Britanie cauzate de astfel de afecţiuni a crescut de peste două ori până în 2008, ajungând la 11,4 decese la 100.000 de locuitori, confom cifrelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
*Cifrele vorbesc de la sine - 22.178.906 avorturi, în România, făcute într-o jumătate de secol, între 1958 şi 2008. Datele aparţin Centrului de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare din Ministerul Sănătăţii. În 2008, populaţia României, conform datelor oficiale, era de 21.504.442 de locuitori. Aşadar, numărul avorturilor din 50 de ani este mai mare decât populaţia actuală a ţării.
*Parcurgând bilanţul DNA pe 2010 se remarcă o creştere a numărului rechizitoriilor cu aproximativ 30% faţă de anul 2009, precum şi o creştere semnificativă a măsurilor asigurătorii dispuse (peste 315 milioane lei, faţă de 114 milioane lei în 2009 - creştere cu 176%). Instanţele de judecată au achitat, prin hotărâri definitive, un număr de 21 de inculpaţi - comparativ cu 22 în anul 2009. Se mai adaugă alţi 13 inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor (comparativ cu 12 în anul 2009) şi 7 inculpaţi achitaţi ca urmare a aplicării art. 18š C. pen. (faptă care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni).
*Sectorul aerian a înregistrat în 2010 cea mai scăzută rată a accidentelor din istorie, a anunţat Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Rata globală a accidentelor (măsurată în pierderi de aeronave la milioane de zboruri de avioane cu reacţie de fabricaţie occidentală) a fost de 0,61, reprezentând un accident la 1,6 milioane de zboruri. Luând în considerare toate tipurile de avioane, numărul accidentelor fatale a fost totuşi superior celui constatat în 2009 (23 comparativ 18), la fel ca şi totalul victimelor (786 comparativ cu 685).
*Conform actului normativ, pentru anul 2011, în România, numărul total de paturi de spital aprobat pentru contractare este de 129 524, faţă de 134 760 paturi în 2010, ceea ce înseamnă 6,02 paturi la mia de locuitori. Totalul numărului de paturi contractate scade treptat în următorii ani, astfel încât în 2012, numărul maxim de paturi finanţate va fi de 125 639, adică 5,84 paturi la mia de locuitori, iar în 2013 va fi de 123 127, adică 5,72 paturi la mia de locuitori.
*Consiliul Local Municipal Lugoj a aprobat Bugetul local pe anul 2011: 120.403.580 Lei. Defalcat: Buget local - 90.445.200 Lei; Buget venituri proprii si subventii - 21.981.980 Lei; Buget credit extern - 8.992.400 Lei; Buget credit intern - 44.000 Lei; Transferuri - 1.060.000 Lei.
*42,5% dintre români trăiesc în locuinţe care nu au toaletă conectată la reţeaua de apă-canal şi iar 41,2% nu dispun de baie sau duş, potrivit statisticilor Eurostat. Peste jumătate dintre români (55,3%) trăiesc în locuinţe supraaglomerate, iar 22% reclamă infiltrări de apă prin acoperiş, umezeală în pereţi, pardoseală sau fundaţie. Însă, doar 8,7% dintre români califică locuinţa prea întunecată. Potrivit statisticilor europene, 37,7% dintre români trăiesc în apartamente, 60,7% în case şi 1,6% în duplexuri.
La nivelul UE, 17,8% dintre europeni locuiesc în condiţii supraaglomerate, 15,9% se plâng de infiltraţii de umezeală, 7,3% consideră că locuinţa este prea întunecată şi numai 3,5%, respectiv 3,1%, afirmă că nu au toaletă modernă şi baie sau duş. După tipurile de locuinţe, 41,7% dintre europeni trăiesc în apartamente, 34,3% în case şi 23% în duplexuri.
*România a încasat din exporturile de bovine şi ovine/caprine peste 168 de milioane de euro, în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2010, în creştere cu aproape 14 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au totalizat 147,5 milioane euro. Bovinele au depăşit cantitatea de 47.805 tone, în valoare de 91,274 milioane euro, în timp ce exporturile de oi şi capre au fost de 39.770 tone, totalizând 76,9 milioane euro. Potrivit datelor MADR, importurile de animale vii (bovine, ovine/caprine), au fost de numai 5,9 milioane de euro, în cazul bovinelor acestea totalizând 1.992 tone (5,7 milioane euro), iar cele de ovine/caprine - 96,6 tone (220.624 euro). În privinţa porcilor vii, România are deocamdată interdicţie pe piaţa comunitară în privinţa exporturilor din cauza evoluţiei pestei porcine clasice, dar în ţările din afara spaţiului comunitar au fost exportate 55,7 tone de animale vii din această specie, în valoare de 32.821 euro. Importurile de porci vii au totalizat la 11 luni 49,4 milioane de euro, sumă care a adus pe piaţa românească peste 29.695 tone de porci vii. Potrivit datelor MADR privind comerţul cu produse agroalimentare, în perioada menţionată, au mai plecat pe piaţa externă cai, măgari şi catâri vii, în valoare de 815.649 euro, respectiv 664,6 tone, importurile din aceste specii fiind de 7,05 tone, în sumă de 115.406 euro.
*CFR va închide 20% din liniile de cale ferată, reprezentând aproximativ 4.000 de kilometri. Iniţial, CFR se angaja să închidă 6.000 de kilometri de cale ferată, reprezentând 30% din lungimea totală a reţelei, dacă nu reuşeşte să externalizeze serviciile de întreţinere a infrastructurii feroviare. Potrivit celor mai recente date, lungimea totală a liniilor de cale ferată din România era de 20.210 kilometri, din care 17.691 kilometri infrastructură feroviară publică administrată de CFR şi 2.519 kilometri în administrare privată.
*Doar în 2010, poliţiştii de la Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Timiş au desfăşurat 43 de acţiuni în urma cărora au confiscate 95 de arme de foc, 560 bucăţi de muniţie, 2270 de substanţe periculoase şi 30 de kilograme de mercur. În 2010, au fost eliberate 573 de permise de port armă, mai puţine decât în 2009, când au fost eliberate 675 de astfel de permise.
*Românii ocupau în 2009 poziţia a treia în privinţa numărului de deţinuţi străini din închisorile din Marea Britanie, relevă o statistică obţinută de publicaţia The Sun. Astfel, dacă în 2004 existau 180 de deţinuţi români, în 2009 numărul celor veniţi din România şi închişi în centrele de detenţie din Regatul Unit a ajuns la 880, în contextul în care numărul est-europenilor din închisorile britanice a crescut cu 850% în cinci ani. La nivel general, numărul deţinuţilor străini a crescut între 2004 şi 2009 de la 8.355 la 12.408, cu 48,5%.
*Potrivit Băncii Mondiale creşterea PIB-ului mondial, ce a constituit 3,9% în 2010, va încetini la 3,3% în 2011, înainte de a ajunge la nivelul de 3,6% în 2012. Este de aşteptat ca creşterea în ţările în curs de dezvoltare va reprezenta 7% în 2010, 6% în 2011 şi 6,1% în 2012. Conform tempourilor de creştere, acestea vor continua să întreacă ţările cu venituri înalte, unde creşterea se estimează la 2,8% în 2010, 2,4% în 2011 şi 2,7% în 2012. În Europa şi Asia Centrală se preconizează că, datorită declinului PIB-ului cu 6,6% în 2009, producţia va creşte în 2010 cu 4,7% datorită restructurării profunde întreprinse în câteva ţări. În 2011, creşterea PIB-ului în această regiune va constitui 4%, în 2012 – 4,2%. Posibil ca cea mai mare creştere a PIB între ţările CSI va înregistra Uzbekistan (7,3% în 2011 şi 8,3% în 2012), cea mai mică – Azerbaidjan (3,5% în 2011, 3,9% în 2012),şi Moldova (3% în 2011, 3,6% în 2012).
*În anii '80, rata deceselor în urma bolilor de ficat - cauzate în principal de consumul de alcool - a fost de circa 4,9 morţi la 100.000 de persoane în Marea Britanie, similară cu cea din alte ţări occidentale. Dar dacă de atunci în alte părţi lucrurile s-au mai stabilizat, rata deceselor din Marea Britanie cauzate de astfel de afecţiuni a crescut de peste două ori până în 2008, ajungând la 11,4 decese la 100.000 de locuitori, confom cifrelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
*Cifrele vorbesc de la sine - 22.178.906 avorturi, în România, făcute într-o jumătate de secol, între 1958 şi 2008. Datele aparţin Centrului de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare din Ministerul Sănătăţii. În 2008, populaţia României, conform datelor oficiale, era de 21.504.442 de locuitori. Aşadar, numărul avorturilor din 50 de ani este mai mare decât populaţia actuală a ţării.
*Parcurgând bilanţul DNA pe 2010 se remarcă o creştere a numărului rechizitoriilor cu aproximativ 30% faţă de anul 2009, precum şi o creştere semnificativă a măsurilor asigurătorii dispuse (peste 315 milioane lei, faţă de 114 milioane lei în 2009 - creştere cu 176%). Instanţele de judecată au achitat, prin hotărâri definitive, un număr de 21 de inculpaţi - comparativ cu 22 în anul 2009. Se mai adaugă alţi 13 inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor (comparativ cu 12 în anul 2009) şi 7 inculpaţi achitaţi ca urmare a aplicării art. 18š C. pen. (faptă care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni).
*Sectorul aerian a înregistrat în 2010 cea mai scăzută rată a accidentelor din istorie, a anunţat Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Rata globală a accidentelor (măsurată în pierderi de aeronave la milioane de zboruri de avioane cu reacţie de fabricaţie occidentală) a fost de 0,61, reprezentând un accident la 1,6 milioane de zboruri. Luând în considerare toate tipurile de avioane, numărul accidentelor fatale a fost totuşi superior celui constatat în 2009 (23 comparativ 18), la fel ca şi totalul victimelor (786 comparativ cu 685).
*Conform actului normativ, pentru anul 2011, în România, numărul total de paturi de spital aprobat pentru contractare este de 129 524, faţă de 134 760 paturi în 2010, ceea ce înseamnă 6,02 paturi la mia de locuitori. Totalul numărului de paturi contractate scade treptat în următorii ani, astfel încât în 2012, numărul maxim de paturi finanţate va fi de 125 639, adică 5,84 paturi la mia de locuitori, iar în 2013 va fi de 123 127, adică 5,72 paturi la mia de locuitori.
*Consiliul Local Municipal Lugoj a aprobat Bugetul local pe anul 2011: 120.403.580 Lei. Defalcat: Buget local - 90.445.200 Lei; Buget venituri proprii si subventii - 21.981.980 Lei; Buget credit extern - 8.992.400 Lei; Buget credit intern - 44.000 Lei; Transferuri - 1.060.000 Lei.
*42,5% dintre români trăiesc în locuinţe care nu au toaletă conectată la reţeaua de apă-canal şi iar 41,2% nu dispun de baie sau duş, potrivit statisticilor Eurostat. Peste jumătate dintre români (55,3%) trăiesc în locuinţe supraaglomerate, iar 22% reclamă infiltrări de apă prin acoperiş, umezeală în pereţi, pardoseală sau fundaţie. Însă, doar 8,7% dintre români califică locuinţa prea întunecată. Potrivit statisticilor europene, 37,7% dintre români trăiesc în apartamente, 60,7% în case şi 1,6% în duplexuri.
La nivelul UE, 17,8% dintre europeni locuiesc în condiţii supraaglomerate, 15,9% se plâng de infiltraţii de umezeală, 7,3% consideră că locuinţa este prea întunecată şi numai 3,5%, respectiv 3,1%, afirmă că nu au toaletă modernă şi baie sau duş. După tipurile de locuinţe, 41,7% dintre europeni trăiesc în apartamente, 34,3% în case şi 23% în duplexuri.
*România a încasat din exporturile de bovine şi ovine/caprine peste 168 de milioane de euro, în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2010, în creştere cu aproape 14 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au totalizat 147,5 milioane euro. Bovinele au depăşit cantitatea de 47.805 tone, în valoare de 91,274 milioane euro, în timp ce exporturile de oi şi capre au fost de 39.770 tone, totalizând 76,9 milioane euro. Potrivit datelor MADR, importurile de animale vii (bovine, ovine/caprine), au fost de numai 5,9 milioane de euro, în cazul bovinelor acestea totalizând 1.992 tone (5,7 milioane euro), iar cele de ovine/caprine - 96,6 tone (220.624 euro). În privinţa porcilor vii, România are deocamdată interdicţie pe piaţa comunitară în privinţa exporturilor din cauza evoluţiei pestei porcine clasice, dar în ţările din afara spaţiului comunitar au fost exportate 55,7 tone de animale vii din această specie, în valoare de 32.821 euro. Importurile de porci vii au totalizat la 11 luni 49,4 milioane de euro, sumă care a adus pe piaţa românească peste 29.695 tone de porci vii. Potrivit datelor MADR privind comerţul cu produse agroalimentare, în perioada menţionată, au mai plecat pe piaţa externă cai, măgari şi catâri vii, în valoare de 815.649 euro, respectiv 664,6 tone, importurile din aceste specii fiind de 7,05 tone, în sumă de 115.406 euro.
*CFR va închide 20% din liniile de cale ferată, reprezentând aproximativ 4.000 de kilometri. Iniţial, CFR se angaja să închidă 6.000 de kilometri de cale ferată, reprezentând 30% din lungimea totală a reţelei, dacă nu reuşeşte să externalizeze serviciile de întreţinere a infrastructurii feroviare. Potrivit celor mai recente date, lungimea totală a liniilor de cale ferată din România era de 20.210 kilometri, din care 17.691 kilometri infrastructură feroviară publică administrată de CFR şi 2.519 kilometri în administrare privată.
*Doar în 2010, poliţiştii de la Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Timiş au desfăşurat 43 de acţiuni în urma cărora au confiscate 95 de arme de foc, 560 bucăţi de muniţie, 2270 de substanţe periculoase şi 30 de kilograme de mercur. În 2010, au fost eliberate 573 de permise de port armă, mai puţine decât în 2009, când au fost eliberate 675 de astfel de permise.
*Românii ocupau în 2009 poziţia a treia în privinţa numărului de deţinuţi străini din închisorile din Marea Britanie, relevă o statistică obţinută de publicaţia The Sun. Astfel, dacă în 2004 existau 180 de deţinuţi români, în 2009 numărul celor veniţi din România şi închişi în centrele de detenţie din Regatul Unit a ajuns la 880, în contextul în care numărul est-europenilor din închisorile britanice a crescut cu 850% în cinci ani. La nivel general, numărul deţinuţilor străini a crescut între 2004 şi 2009 de la 8.355 la 12.408, cu 48,5%.
*Potrivit Băncii Mondiale creşterea PIB-ului mondial, ce a constituit 3,9% în 2010, va încetini la 3,3% în 2011, înainte de a ajunge la nivelul de 3,6% în 2012. Este de aşteptat ca creşterea în ţările în curs de dezvoltare va reprezenta 7% în 2010, 6% în 2011 şi 6,1% în 2012. Conform tempourilor de creştere, acestea vor continua să întreacă ţările cu venituri înalte, unde creşterea se estimează la 2,8% în 2010, 2,4% în 2011 şi 2,7% în 2012. În Europa şi Asia Centrală se preconizează că, datorită declinului PIB-ului cu 6,6% în 2009, producţia va creşte în 2010 cu 4,7% datorită restructurării profunde întreprinse în câteva ţări. În 2011, creşterea PIB-ului în această regiune va constitui 4%, în 2012 – 4,2%. Posibil ca cea mai mare creştere a PIB între ţările CSI va înregistra Uzbekistan (7,3% în 2011 şi 8,3% în 2012), cea mai mică – Azerbaidjan (3,5% în 2011, 3,9% în 2012),şi Moldova (3% în 2011, 3,6% în 2012).
Timişoara / Numărul şomerilor a scăzut de la o lună la alta cu 805 persoane
Rata şomajului înregistrat, la sfârşitul lunii ianuarie 2011, la nivel naţional a fost de 6.74%, mai mică cu 0,13 pp decât cea din luna decembrie a anului 2010 şi mai mică cu 1,38 pp decât cea din luna ianuarie a anului 2010. La finele lunii ianuarie, numărul total de şomeri este de 614.976 persoane, scăzand cu 11.984 persoane, faţă de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 315.498 au fost şomeri indemnizaţi şi 299.478 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 14.142 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 2.158 persoane faţă de luna precedentă. Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (48,70%) faţă de luna precedentă cu 1,28 pp. În luna ianuarie 2011, referitor la şomajul înregistrat pe sexe, comparativ cu luna precedentă rata şomajului masculin a scăzut de la valoarea de 7,47% în luna decembrie, la valoarea de 7,41%, iar rata şomajului feminin a scăzutde la 6,20% la 5,99%. La nivel teritorial, numărul de şomeri a crescut în 21 judeţe, cele mai mari creşteri înregistrându-se în judeţele Dolj (cu 1732 persoane), Bacău (cu 417 persoane), Buzău (cu 352 persoane), Constanţa (cu 340 persoane), Teleorman (cu 338 persoane) şi Botoşani (cu 314 persoane). Scăderea numărului de şomeri se înregistrează în 20 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, cele mai importante scăderi înregistrându-se în Bucureşti (cu 2667 persoane), precum şi în judeţele: Prahova (cu 1905 persoane), Vâlcea (cu 1651 persoane), Mureş (cu 1139 persoane), Cluj (cu 1026 persoane), Timiş (cu 805 persoane), Maramureş (cu 668 persoane) şi Satu Mare (cu 560 persoane). Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Teleorman (65,17%), Vrancea (63,97%), Galaţi (62,11%), Iaşi (61%) şi Buzău (60,39%). Rata şomajului a crescut în 13 de judeţe, cele mai mari creşteri fiind în judeţele Vaslui (cu 0,96pp ), Mehedinti (cu 0,95pp), Olt (cu 0,49pp), Ialomiţa (cu 0,36pp), Alba (cu 0,31pp) şi Bacau (cu 0,30pp). Scăderi ale ratei şomajului se înregistrează în 28 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, cele mai importante scăderi ale ratei şomajului se înregistrează în judeţele Vâlcea (cu 0,80pp), Caras Severin (cu 0,67pp), Prahova (cu 0,61pp), Calarasi (cu 0,55pp) şi Brasov (cu 0,53pp). În municipiul Bucureşti rata şomajului a scăzut cu 0,1pp. Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (12,37%), Teleorman (10,82%), Mehedinţi (10,76%), Ialomiţa (9,92%), Alba (9,89%), Covasna (9,87%), Dolj (9,83%), Buzău (9,74%), Galaţi (9,66%), urmate de judeţele Gorj (9,57%) şi Olt (8,68%). Nivelul minim al ratei şomajului în luna ianuarie, de 2,27%, se înregistrează în Bucureşti. Amplitudinea dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului (10,1 pp) este mai mare cu 1,2 pp decât cea din luna precedentă (8,90 pp). Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (de 9,1%), Sud (de 8,4%), Sud-Est (de 7,9%) şi Centru (de 7,7%). În Regiunea Bucureşti, rata şomajului înregistrat a fost de 2,3%. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în vederea găsirii şi ocupării unui loc de muncă, aceasta fiind de 71,66%. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 20,79%, iar cei cu studii universitare doar 7,55%. Din punct de vedere al structurii şomerilor pe grupe de vârstă, reprezentative sunt ponderile pentru grupele de vârstă 30-39 ani (24,59 %) şi 40-49 ani (28,08%). În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, la finele lunii noiembrie, se aflau înregistraţi în evidenţele agenţiei 19.480 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 21,17% din totalul şomerilor sub 25 de ani) şi 93.578 adulţi aflaţi în şomaj de peste 12 luni (17,89% din totalul şomerilor adulţi), ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri fiind de 18,38%.
În cursul lunii ianuarie 2011, numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 84.226 persoane, repartizat astfel:
*56.171 persoane – prin înscrieri noi, din care:
- 22.935 persoane înregistrate ca şomeri indemnizaţi;
- 33.236 persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi;
*28.055 persoane – prin reactualizări de cereri de loc de muncă şi reactivări de drepturi băneşti, din care:
- 6.367 reactivări de drepturi;
- 21.688 reactualizări de cereri de loc de muncă.
Analizând intrările totale de şomeri din lună cu cele înregistrate în luna anterioară, se observă că numărul aferent lunii ianuarie a crescut cu 13.729 persoane, de la 70.497 persoane în luna decembrie la 84.226 persoane în luna ianuarie. Numărul şomerilor indemnizaţi a scazut cu 5.452 persoane iar al înscrierilor noi a crescut cu 8.219 persoane. În cursul lunii ianuarie au ieşit din evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, un număr total de 96.210 şomeri, astfel:
*prin încadrare în muncă - 20.908 persoane;
*din categoria şomerilor indemnizaţi ca urmare a suspendărilor, încetărilor de drepturi băneşti – diferite situaţii (pensionări, plecări în străinătate, decese) - 31.206 persoane;
*din categoria şomerilor neindemnizaţi, dacă nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă - 44.096 persoane.
Ieşirile prin încadrare în muncă din rândul şomerilor au crescut cu 750 persoane faţă de cele din luna anterioară (de la 20.158 persoane în luna decembrie la 20.908 persoane în luna ianuarie) şi reprezintă 21,73% din totalul ieşirilor din şomaj. Ieşirile din categoria şomerilor indemnizaţi au crescut cu 5.377 persoane, de la 25.829 persoane în luna decembrie la 31.206 persoane în ianuarie şi reprezintă 32,44% din totalul ieşirilor din şomaj. Ieşirile din categoria şomerilor neindemnizaţi care nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă au crescut în luna ianuarie cu 13.352 persoane faţă de luna decembrie (de la 30.744 persoane la 44.096 persoane) şi reprezintă 45,83% din totalul ieşirilor din şomaj. Ocupaţiile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri indemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie sunt: muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare (19.389 persoane), constructori şi montatori de structuri metalice (17.748 persoane), vânzători în magazine şi pieţe (13.205 persoane), lucrători la maşini de polizat, rectificat şi ascuţit (8.080 persoane), mecanici, montatori şi reparatori de autovehicule (7.486 persoane), muncitori necalificaţi în agricultură (7.132 persoane), mecanici, montatori şi reparatori de masini agricole şi industriale (6732 persoane), muncitori necalificaţi la întreţinerea de drumuri, şosele, poduri, baraje (6618 persoane), muncitori necalificaţi in transporturi şi manipulanţi mărfuri (6584 persoane), muncitori necalificaţi in construcţia de locuinţe (6297 persoane), contabili (6120 persoane), etc.
În cursul lunii ianuarie 2011, numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 84.226 persoane, repartizat astfel:
*56.171 persoane – prin înscrieri noi, din care:
- 22.935 persoane înregistrate ca şomeri indemnizaţi;
- 33.236 persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi;
*28.055 persoane – prin reactualizări de cereri de loc de muncă şi reactivări de drepturi băneşti, din care:
- 6.367 reactivări de drepturi;
- 21.688 reactualizări de cereri de loc de muncă.
Analizând intrările totale de şomeri din lună cu cele înregistrate în luna anterioară, se observă că numărul aferent lunii ianuarie a crescut cu 13.729 persoane, de la 70.497 persoane în luna decembrie la 84.226 persoane în luna ianuarie. Numărul şomerilor indemnizaţi a scazut cu 5.452 persoane iar al înscrierilor noi a crescut cu 8.219 persoane. În cursul lunii ianuarie au ieşit din evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, un număr total de 96.210 şomeri, astfel:
*prin încadrare în muncă - 20.908 persoane;
*din categoria şomerilor indemnizaţi ca urmare a suspendărilor, încetărilor de drepturi băneşti – diferite situaţii (pensionări, plecări în străinătate, decese) - 31.206 persoane;
*din categoria şomerilor neindemnizaţi, dacă nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă - 44.096 persoane.
Ieşirile prin încadrare în muncă din rândul şomerilor au crescut cu 750 persoane faţă de cele din luna anterioară (de la 20.158 persoane în luna decembrie la 20.908 persoane în luna ianuarie) şi reprezintă 21,73% din totalul ieşirilor din şomaj. Ieşirile din categoria şomerilor indemnizaţi au crescut cu 5.377 persoane, de la 25.829 persoane în luna decembrie la 31.206 persoane în ianuarie şi reprezintă 32,44% din totalul ieşirilor din şomaj. Ieşirile din categoria şomerilor neindemnizaţi care nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă au crescut în luna ianuarie cu 13.352 persoane faţă de luna decembrie (de la 30.744 persoane la 44.096 persoane) şi reprezintă 45,83% din totalul ieşirilor din şomaj. Ocupaţiile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri indemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie sunt: muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare (19.389 persoane), constructori şi montatori de structuri metalice (17.748 persoane), vânzători în magazine şi pieţe (13.205 persoane), lucrători la maşini de polizat, rectificat şi ascuţit (8.080 persoane), mecanici, montatori şi reparatori de autovehicule (7.486 persoane), muncitori necalificaţi în agricultură (7.132 persoane), mecanici, montatori şi reparatori de masini agricole şi industriale (6732 persoane), muncitori necalificaţi la întreţinerea de drumuri, şosele, poduri, baraje (6618 persoane), muncitori necalificaţi in transporturi şi manipulanţi mărfuri (6584 persoane), muncitori necalificaţi in construcţia de locuinţe (6297 persoane), contabili (6120 persoane), etc.
miercuri, 23 februarie 2011
Premieră la Timișoara: un festival-concurs de muzică folk „FOLK TM”
Un festival-concurs de muzică folk „FOLK TM” este o noutate în Timişoara. Cu această ocazie se dorește evidențierea tinerilor care iubesc muzica şi poezia, dar mai presus de toate să se ofere tinerei generaţii şansa de a asculta ceva de calitate şi de a iubi frumosul, de a se lăsa atrasă de magia „folkului” sau, cum spune Dana Varadi - organizatoarea festivalului, ”care este după mine îmbinarea perfectă între poezie şi muzica bună”. Și, crede tot ea, Timişoara este unul dintre cele mai mari centre universitare din ţară, care ar putea face un succes din acest proiect. Sprijiniţi de Primăria Timişoara, de Centrul de Cultură şi Artă Timişoara şi Asociaţia Culturală PRO AMICIŢIA, organizarea acestui festival se dorește a fi în zilele de 18 și 19 iunie 2011. Locul de desfăşurare va fi, unde altundeva, în Piaţa Unirii. intrarea fiind liberă. Concursul propriu-zis va avea loc în prima zi (18 iunie) şi va fi jurizat de persoane competente în domeniu, cea de-a doua zi fiind rezervată câştigătorilor şi, în final, invitaţilor speciali (solişti sau trupe consacrate). Convinşi că festivalul ”FOLK TM” va atrage mulţi timişoreni, fiind o noutate în oraşul de pe Bega, cei interesați pot folosi deocamdată adresa de mail folktm@gmail.com pentru mai multe informații.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)