*STIRI*NEWS*PRESS*COMUNICATE DE PRESA*BANAT
Se afișează postările cu eticheta viorel dogaru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viorel dogaru. Afișați toate postările
joi, 12 ianuarie 2012
Cine sapa mormantul Sanatatii?
marți, 19 iulie 2011
Protest jurnalistic faţă de abuzurile poliţiei din Timişoara
Viorel Dogaru, jurnalist, Timişoara
Patronul ziarului online, la care am lucrat ca redactor-şef vreme de aproape patru luni, se foloseşte de poliţie pentru a mă intimida şi pentru a mă ameninţa cu dosar penal.
De la începutului anului 2011, am fost solicitat de David Ioan, patron al S.C. DavidPressPrint S.R.L., în Timişoara, să lucrez ca redactor-şef la ziarul online Timnews. În cele peste trei luni de zile, cât am lucrat pentru respectiva companie, am postat, singur, peste o mie de materiale, conferinţe de presă, corectură la cărţile de la tipografie, m-am ocupat şi de partea tehnică a siteului. De la 1 aprilie, ameninţat de noua legislaţie privind munca la negru, mi-a făcut contract de muncă pentru 2 (două) ore pe zi. Cum plata aferentă muncii mele întârzia să apară, am început să solicit de la acesta banii promişi. Însă de la patronul Timnews nu am mai văzut niciun ban. În acest context, colaborarea noastră nu a mai fost posibilă. Singurul "nod gordian" rămas între redactor-şef şi patron a fost laptopul pe care mi l-a oferit la două-trei săptămâni de la instalare şi pe care se pare că acum şi-l doreşte şi pe acesta înapoi.
Una dintre angajatele, dintre cele două, ale milionarului profesor de etică jurnalistică Ioan David, are soţul poliţist, Florian pe numele de familie, la secţia 2 de poliţie din Timişoara.
Înainte de Paşte, pe 21 aprilie, m-am trezit cu un telefon de la un poliţist, numele nu s-a înţeles, care s-a prezentat ca fiind de la secţia 2 de poliţie şi care, pe un ton imperios, mi-a cerut să mă prezint la secţie. Fiind într-o deplasare de documentare a Consiliului Judeţean Timiş, discuţia nu s-a prelungit.
La întoarcere din judeţ, alături de un martor, am sunat la 0743.041.365, numărul de telefon al poliţistului, pentru a întreba la cine anume să mă prezint şi dacă există o plângere penală pe numele meu. Deşi am insistat, a spus că plângerea penală este "la el" şi nu a vrut să-şi dezvăluie identitatea, în cele din urmă ameninţându-mă, citez, "o să am eu grijă să-ţi fac dosar penal" precum şi alte ameninţări exprimate într-un stil specific foştilor lucrători ai Securităţii. Şi a închis.
Atunci am luat-o ca pe o glumă sau ca pe o forţare a notei pe care nu merită să o bag în seamă. E de notoritate obiceiul “onorabilului” patron de presă de a se folosi de angajaţi fără a-i plăti. Este o întreagă listă.
De atunci, au trecut trei luni, până când pe 19 iulie, un nou apel telefonic (0786.795.895) de la un anume inspector Bulgaru, tot de la secţia 2, m-a invitat la secţie pentru, citez, "a sta de vorbă ca oamenii".
În cele din urmă, i-am transmis că dacă vrea să stăm de vorbă ca oamenii putem să ne întâlnim la o cafea în centrul oraşului. Dar atâta vreme cât nu se respectă procedura oficială, eu nu pot sta "de vorbă ca oamenii" cu cineva care uită cum funcţionează legea. Se pare că am devenit infractorul de serviciu al secţiei 2 de poliţie din Timişoara unde, din întâmplare, lucrează soţul unei angajate a fostului meu patron, milionarul profesor de etică jurnalistică Ioan David.
Ceea ce e relevant, nu e conflictul meu cu proprietarul de presă, pe care într-un fel sau altul o să-l rezolvăm în justiţie. ci practicile poliţiei bazate pe intimidare, pe şantaj, pe încercarea de a eluda procedurile legale. Astăzi victima acestui comportament sunt eu, mâine oricare dintre dumneavoastră poate fi în locul meu, atunci când membri ai oligarhicei alianţe dintre potentaţii zilei şi membri ai poliţiei încearcă să-şi rezolve interesele în ”linişte”, în afara statului de drept.
Îmi rezerv dreptul de a sesiza instituţiile abilitate, atât în ceea ce priveşte conflictul de muncă, cât şi în ceea ce priveşte abuzurile poliţiei.
Patronul ziarului online, la care am lucrat ca redactor-şef vreme de aproape patru luni, se foloseşte de poliţie pentru a mă intimida şi pentru a mă ameninţa cu dosar penal.
De la începutului anului 2011, am fost solicitat de David Ioan, patron al S.C. DavidPressPrint S.R.L., în Timişoara, să lucrez ca redactor-şef la ziarul online Timnews. În cele peste trei luni de zile, cât am lucrat pentru respectiva companie, am postat, singur, peste o mie de materiale, conferinţe de presă, corectură la cărţile de la tipografie, m-am ocupat şi de partea tehnică a siteului. De la 1 aprilie, ameninţat de noua legislaţie privind munca la negru, mi-a făcut contract de muncă pentru 2 (două) ore pe zi. Cum plata aferentă muncii mele întârzia să apară, am început să solicit de la acesta banii promişi. Însă de la patronul Timnews nu am mai văzut niciun ban. În acest context, colaborarea noastră nu a mai fost posibilă. Singurul "nod gordian" rămas între redactor-şef şi patron a fost laptopul pe care mi l-a oferit la două-trei săptămâni de la instalare şi pe care se pare că acum şi-l doreşte şi pe acesta înapoi.
Una dintre angajatele, dintre cele două, ale milionarului profesor de etică jurnalistică Ioan David, are soţul poliţist, Florian pe numele de familie, la secţia 2 de poliţie din Timişoara.
Înainte de Paşte, pe 21 aprilie, m-am trezit cu un telefon de la un poliţist, numele nu s-a înţeles, care s-a prezentat ca fiind de la secţia 2 de poliţie şi care, pe un ton imperios, mi-a cerut să mă prezint la secţie. Fiind într-o deplasare de documentare a Consiliului Judeţean Timiş, discuţia nu s-a prelungit.
La întoarcere din judeţ, alături de un martor, am sunat la 0743.041.365, numărul de telefon al poliţistului, pentru a întreba la cine anume să mă prezint şi dacă există o plângere penală pe numele meu. Deşi am insistat, a spus că plângerea penală este "la el" şi nu a vrut să-şi dezvăluie identitatea, în cele din urmă ameninţându-mă, citez, "o să am eu grijă să-ţi fac dosar penal" precum şi alte ameninţări exprimate într-un stil specific foştilor lucrători ai Securităţii. Şi a închis.
Atunci am luat-o ca pe o glumă sau ca pe o forţare a notei pe care nu merită să o bag în seamă. E de notoritate obiceiul “onorabilului” patron de presă de a se folosi de angajaţi fără a-i plăti. Este o întreagă listă.
De atunci, au trecut trei luni, până când pe 19 iulie, un nou apel telefonic (0786.795.895) de la un anume inspector Bulgaru, tot de la secţia 2, m-a invitat la secţie pentru, citez, "a sta de vorbă ca oamenii".
În cele din urmă, i-am transmis că dacă vrea să stăm de vorbă ca oamenii putem să ne întâlnim la o cafea în centrul oraşului. Dar atâta vreme cât nu se respectă procedura oficială, eu nu pot sta "de vorbă ca oamenii" cu cineva care uită cum funcţionează legea. Se pare că am devenit infractorul de serviciu al secţiei 2 de poliţie din Timişoara unde, din întâmplare, lucrează soţul unei angajate a fostului meu patron, milionarul profesor de etică jurnalistică Ioan David.
Ceea ce e relevant, nu e conflictul meu cu proprietarul de presă, pe care într-un fel sau altul o să-l rezolvăm în justiţie. ci practicile poliţiei bazate pe intimidare, pe şantaj, pe încercarea de a eluda procedurile legale. Astăzi victima acestui comportament sunt eu, mâine oricare dintre dumneavoastră poate fi în locul meu, atunci când membri ai oligarhicei alianţe dintre potentaţii zilei şi membri ai poliţiei încearcă să-şi rezolve interesele în ”linişte”, în afara statului de drept.
Îmi rezerv dreptul de a sesiza instituţiile abilitate, atât în ceea ce priveşte conflictul de muncă, cât şi în ceea ce priveşte abuzurile poliţiei.
duminică, 10 aprilie 2011
Timişoara / International Wine Brokerage Event la VINVEST
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş prin Centrul Enterprise Europe Network organizează în data de 16 aprilie 2011 cu începere de la, ora 10, în Sala Europa a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT din B-dul Eroilor de la Tisa nr.22 prima ediție a International Wine Brokerage Event adresat celor care caută parteneri de afaceri din sectorul viticol. Vor fi prezenți producători, distribuitori de vin și echipamente, tehnologii și servicii conexe din Austria, Croația, Franța, Polonia, România și Ungaria. Evenimentul se desfășoară în cadrul celei de-a 8-a ediții a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara , găzduit de Centrul Regional de Afaceri al CCIAT în perioada 15-17 aprilie 2011. Salonul este organizat de VINVEST în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România și Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cu sprijinul Organizației Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole și Direcţiilor Agricole din judeţele Caraş Severin, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Sibiu și Timiș. Evenimentul urmăreşte promovarea producătorilor de vin, utilaje şi accesorii, cunoaşterea vinurilor romaneşt și internaţionale existente în piaţă şi este structurat pe două direcţii: informare şi degustare. VINVEST se adresează producătorilor, distribuitorilor şi importatorilor de vin, serviciilor conexe, firmelor de analiză şi consultanţă, agenţiilor de agroturism, organizaţiilor, asociaţiilor şi publicaţiilor de profil. Formularul de înregistrare, lista participanților și toate detaliile legate de parteneriatul de afaceri sunt disponibile pe site-ul . Accesul este gratuit.
vineri, 8 aprilie 2011
Timişoara / Bioagricultură, zootehnie şi pomicultură în colaborare cu Csongrad
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, partener coordonator al Proiectului "Bio- agricultura, păstrarea culturilor în comunitățile din zonele specializate în obținerea de produse
agricole, zootehnie și pomicultură" alături de Asociaţia Camerelor de Comerţ și Industrie din Regiunea Vest şi Camera Agricolă şi Societatea de Utilitate Publică a judeţului Csongrád (Ungaria) organizează în perioada 12 – 13 aprilie 2011, vizita de studiu și schimb de experiență în județul Timiș a 10 firme maghiare cu activitate în domeniul bioagriculturii, zootehniei şi pomiculturii din zona Szeged. Vor fi vizitate firme și asociații familiale cu preocupări în domeniul bioagriculturii, și anume: o fermă de legume din Belinț, o livadă din Nițchidorf, un grup de firme din Jamu Mare unde firme maghiare vor putea vedea o cultură de viță de vie, culturi de grâu și porumb, o moară și o fabrică de pâine. La Dolaț, se va vizita o fermă de vaci iar la Cenad, o cultură de legume. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului mai sus menționat implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante in program. Proiectul vizează în principal intensificarea colaborării dintre comunităţile rurale transfrontaliere în scopul de a facilita dezvoltarea în domeniul bio–agro-alimentar. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt comunitățile și persoanele implicate în cultivarea produselor agricole bio, în domeniul zootehnic și pomicultură, comunitățile arondate zonelor în care se practică acest gen de activități, companiile din industria alimentară, instituțiile de învățământ superior care includ în curricula universitară agricultura bio. Beneficiul pe termen lung pentru populatie este creșterea calității vieții prin consumarea de produse organice. Pe lângă cele două vizite de studiu (Szeged, 7–8 decembrie 2010 și Timișoara, 12–13 aprilie 2011), proiectul prevede organizarea la Timișoara a Salonului România-Ungaria și programului conex din cadrul Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM, organizarea în mai multe localități din regiunea transfrontalieră a 4 seminarii tematice cât și elaborarea unui studiu care va conține date comparative între tehnologiile folosite în bioagricultură în România și Ungaria.
agricole, zootehnie și pomicultură" alături de Asociaţia Camerelor de Comerţ și Industrie din Regiunea Vest şi Camera Agricolă şi Societatea de Utilitate Publică a judeţului Csongrád (Ungaria) organizează în perioada 12 – 13 aprilie 2011, vizita de studiu și schimb de experiență în județul Timiș a 10 firme maghiare cu activitate în domeniul bioagriculturii, zootehniei şi pomiculturii din zona Szeged. Vor fi vizitate firme și asociații familiale cu preocupări în domeniul bioagriculturii, și anume: o fermă de legume din Belinț, o livadă din Nițchidorf, un grup de firme din Jamu Mare unde firme maghiare vor putea vedea o cultură de viță de vie, culturi de grâu și porumb, o moară și o fabrică de pâine. La Dolaț, se va vizita o fermă de vaci iar la Cenad, o cultură de legume. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului mai sus menționat implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante in program. Proiectul vizează în principal intensificarea colaborării dintre comunităţile rurale transfrontaliere în scopul de a facilita dezvoltarea în domeniul bio–agro-alimentar. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt comunitățile și persoanele implicate în cultivarea produselor agricole bio, în domeniul zootehnic și pomicultură, comunitățile arondate zonelor în care se practică acest gen de activități, companiile din industria alimentară, instituțiile de învățământ superior care includ în curricula universitară agricultura bio. Beneficiul pe termen lung pentru populatie este creșterea calității vieții prin consumarea de produse organice. Pe lângă cele două vizite de studiu (Szeged, 7–8 decembrie 2010 și Timișoara, 12–13 aprilie 2011), proiectul prevede organizarea la Timișoara a Salonului România-Ungaria și programului conex din cadrul Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM, organizarea în mai multe localități din regiunea transfrontalieră a 4 seminarii tematice cât și elaborarea unui studiu care va conține date comparative între tehnologiile folosite în bioagricultură în România și Ungaria.
duminică, 3 aprilie 2011
Rotativa cu informaţii / Săptămâna printre cifre
*În rândul statelor membre UE, cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în Olanda (4,3%), Luxemburg (4,5%) şi Austria (4,8%), la polul opus situându-se Spania (20,5%), Lituania (17,4% în trimestrul patru 2010) şi Letonia (17,3% în trimestrul patru 2010). România se situează sub media europeană, potrivit Eurostat, în trimestrul patru 2010 rata şomajului fiind de 7,4 la sută. *Comparativ cu situaţia din urmă cu un an, rata şomajului a scăzut în 13 state membre, a rămas stabilă în două state şi a crescut în 12 state. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (de la 20,1% la 17,3%), Estonia (de la 16,1% la 14,3%), iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Grecia (de la 10,2% la 14,1%) şi Bulgaria (de la 9,4% la 11,6%).
*Eurostat estimează că 23,051 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,747 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna februarie 2011. În perioada cuprinsă între luna februarie 2011 şi luna februarie 2010, numărul şomerilor a scăzut cu 31.000 în UE şi cu 77.000 în zona euro.
*În România, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 6,58% la finele lunii februarie 2011, cu 0,16% mai puţin decât în ianuarie şi cu 1,75 puncte procentuale (pp) sub nivelul din februarie 2010. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în februarie 2011 a fost de 600.308 persoane, cu 14.668 mai puţine decât în luna ianuarie.
*Numărul angajaţilor din zona euro (EA16) şi Uniunea Europeană (UE27) a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2010, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene erau angajaţi 221,7 milioane de bărbaţi şi femei în trimestrul patru din 2010, din care 144,8 milioane în zona euro.
*Un raport al Eurostat prezentat la conferinţa cu tema "Îmbătrânirea activă a populaţiei: De la provocări la beneficii", organizată de Fondul ONU pentru Populaţie şi subcomisia de specialitate din cadrul Senatului, arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu 4 milioane de locuitori faţă de 1990 şi cu 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de opt ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). Din cele 200 de milioane de gospodării private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa. În schimb, proporţia mamelor singure este cea mai redusă în Grecia şi Finlanda (1,5%), urmate de România, cu 1,7%, şi Malta cu 1,9%. În Estonia şi Marea Britanie acest indicator este de 7%, iar în Irlanda, Letonia şi Lituania de 6%. În cazul bărbaţilor singuri fără copii, proporţiile variază de la 5,2% în Cipru, 6,2% în Portugalia, 6,4% în Polonia, 6,6% în Malta şi 7,1% în România, la 16% în Olanda, 16,5% în Finlanda şi 17,5% în Germania.
*Aproape 18% dintre europeni, adică o persoană din şase, trăiau în 2009 într-o locuinţă suprapopulată, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.Importante diferenţe există între ţările UE în privinţa dotărilor sanitare ale locuinţelor. Procentul de persoane care locuiesc într-un spaţiu fără toalete în interior variază de la sub 1% în 15 state ale UE la 43% în România, 26% în Bulgaria şi 17% în Lituania şi Letonia. În 17 ţări ale UE, mai puţin de 1% din populaţie locuiesc în spaţii fără baie sau duş, la polul opus aflându-se România, cu 41%, Letonia - 18%, Lituania şi Bulgaria - 16%, arată datele Eurostat.
*Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia. Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009. Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
*Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
*În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).
*Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
*Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori. În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
*Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
*Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an precum şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit, la nivelul de 20% de la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2011, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
*Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în martie la 2,6%, faţă de un nivel de 2,4% înregistrat în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Producţia de cartofi obţinută în 2010 a fost de 3,304 milioane tone, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, când a totalizat 4 milioane de tone, principala cauza fiind scăderea randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate comparativ cu anul precedent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut anul trecut cu 8.000 de hectare, de la 255.000 hectare în 2009, la 247.000 hectare anul trecut.
*În ceea ce priveşte producţia de legume, aceasta a fost de 3,601 milioane tone în 2010, mai mică cu 7,7% comparativ cu 2009 (3,902 milioane tone), datorită diminuării suprafeţei cultivate cu 6,4 procente, până la 250.000 de hectare în 2010.
*Potrivit datelor INS, producţii mai mari au fost doar la pepeni verzi şi galbeni (+1,1%), respectiv 660.000 tone şi mai mici la ardei (-8,9%) - circa 224.000 tone, ceapă (-6,9%) - 352.000 tone, castraveţi (-6,8%) - 164.000 tone, varză (-4,6%) - 956.000 de tone, tomate (-2,4%) - 738.000 tone şi morcovi (-1,4%) - 212.000 tone. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
*De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut în 2010 cu 4,4%, până la 853.000 de tone, în principal datorită unui randament mai mare la hectar, deoarece suprafaţa cultivată s-a menţinut la aproape acelaşi nivel cu cel din 2009 (22.000 hectare).
*Investiţiile în acţiunile cele mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/ au înregistrat un randament mediu de 1,07% în ultimele 12 luni, măsurat de indicele BET, care arată dinamica cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni. Investiţiile în fondurile mutuale au avut un randament mediu pozitiv, de 6,72% în perioada analizată (indicele IFM), dar sub rata anualizată a inflaţiei de 7,6%.
*Cei care şi-au păstrat economiile în dolari, în ultimele 12 luni, au înregistrat la momentul actual o depreciere de 5,18%, iar cei care şi-au păstrat economiile în euro au înregistrat o apreciere de numai 0,56 procente, raportată la cursul de schimb al monedei naţionale.
*Investitorii care au plasat bani în acţiunile de pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat în ultimele 12 luni un randament mediu negativ de 33,29% (indicele RASDAQ-C).
*Luna februarie a fost a şaptea lună consecutivă în care România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de 7,6 la sută, în condiţiile în care în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei, în februarie, s-a menţinut la 2,8 la sută, iar în zona euro a crescut la 2,4 la sută, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).
*România produce, în prezent, energie electrică bazată pe cărbune în procent de 60% din total, iar ca să schimbăm această balanţă în favoarea energiilor nepoluante costă foarte mult.
*Populaţia Indiei a ajuns în 2011 la circa 1,21 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia globului, potrivit celui mai nou recensământ al populaţiei. Conform unor surse oficiale, rezultatele preliminare ale recensământului arată o creştere a numărului de locuitori cu 17,6 % faţă de anul 2001, însă indică faptul că rata de creştere are loc într-un ritm lent. Rata alfabetizării a crescut până la 74% la nivel naţional în rândul persoanelor cu vârste peste 7 ani, faţă de 65% cât s-a înregistrat la ultimul recensământ.
*Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent, la comisia parlamentară pentru buget, că economia subterană depăşeşte anual 50 de miliarde de euro. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea brutală după izbucnirea crizei financiare au încurajat agenţii economici şi oamenii să recurgă la 'şmecherii' la încheierea bilanţului, prejudiciind astfel încasările publice. Economia subterană, departe de a scădea, continuă să se dezvolte astfel de la un an la altul. Ea ar fi crescut cu 50% din 2004 şi toate măsurile luate de creditorii internaţionali şi Bruxelles pentru a o stopa n-au avut deocamdată niciun efect tangibil.
*Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4%, de la 14,873 milioane tone în 2009, la 16,57 milioane tone în 2010, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
*Creşterea producţiei de cereale pentru boabe s-a datorat majorării randamentelor la hectar (producţiile medii) la ovăz cu 7,2%, la grâu cu 15,8%, iar la orz şi orzoaică cu 11,1%. La porumb boabe s-a înregistrat, de asemenea, o creştere a randamentului la hectar cu 19% anul trecut, producţia totală majorându-se cu 14,2 procente în 2010, până la 9,1 milioane tone.
*SPotrivit datelor INS, producţia de grâu în 2010 a fost de 5,588 milioane tone faţă de 5,203 milioane tone în 2009, cea de orz şi orzoaică de 1,321 milioane tone (1,182 milioane tone în 2009), iar producţia de ovăz a depăşit 328.000 tone în 2010 faţă de 296.000 tone în anul precedent.
*Eurostat estimează că 23,051 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,747 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna februarie 2011. În perioada cuprinsă între luna februarie 2011 şi luna februarie 2010, numărul şomerilor a scăzut cu 31.000 în UE şi cu 77.000 în zona euro.
*În România, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 6,58% la finele lunii februarie 2011, cu 0,16% mai puţin decât în ianuarie şi cu 1,75 puncte procentuale (pp) sub nivelul din februarie 2010. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în februarie 2011 a fost de 600.308 persoane, cu 14.668 mai puţine decât în luna ianuarie.
*Numărul angajaţilor din zona euro (EA16) şi Uniunea Europeană (UE27) a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2010, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene erau angajaţi 221,7 milioane de bărbaţi şi femei în trimestrul patru din 2010, din care 144,8 milioane în zona euro.
*Un raport al Eurostat prezentat la conferinţa cu tema "Îmbătrânirea activă a populaţiei: De la provocări la beneficii", organizată de Fondul ONU pentru Populaţie şi subcomisia de specialitate din cadrul Senatului, arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu 4 milioane de locuitori faţă de 1990 şi cu 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de opt ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). Din cele 200 de milioane de gospodării private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa. În schimb, proporţia mamelor singure este cea mai redusă în Grecia şi Finlanda (1,5%), urmate de România, cu 1,7%, şi Malta cu 1,9%. În Estonia şi Marea Britanie acest indicator este de 7%, iar în Irlanda, Letonia şi Lituania de 6%. În cazul bărbaţilor singuri fără copii, proporţiile variază de la 5,2% în Cipru, 6,2% în Portugalia, 6,4% în Polonia, 6,6% în Malta şi 7,1% în România, la 16% în Olanda, 16,5% în Finlanda şi 17,5% în Germania.
*Aproape 18% dintre europeni, adică o persoană din şase, trăiau în 2009 într-o locuinţă suprapopulată, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.Importante diferenţe există între ţările UE în privinţa dotărilor sanitare ale locuinţelor. Procentul de persoane care locuiesc într-un spaţiu fără toalete în interior variază de la sub 1% în 15 state ale UE la 43% în România, 26% în Bulgaria şi 17% în Lituania şi Letonia. În 17 ţări ale UE, mai puţin de 1% din populaţie locuiesc în spaţii fără baie sau duş, la polul opus aflându-se România, cu 41%, Letonia - 18%, Lituania şi Bulgaria - 16%, arată datele Eurostat.
*Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia. Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009. Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
*Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
*În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).
*Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
*Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori. În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
*Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
*Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an precum şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit, la nivelul de 20% de la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2011, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
*Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în martie la 2,6%, faţă de un nivel de 2,4% înregistrat în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Producţia de cartofi obţinută în 2010 a fost de 3,304 milioane tone, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, când a totalizat 4 milioane de tone, principala cauza fiind scăderea randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate comparativ cu anul precedent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut anul trecut cu 8.000 de hectare, de la 255.000 hectare în 2009, la 247.000 hectare anul trecut.
*În ceea ce priveşte producţia de legume, aceasta a fost de 3,601 milioane tone în 2010, mai mică cu 7,7% comparativ cu 2009 (3,902 milioane tone), datorită diminuării suprafeţei cultivate cu 6,4 procente, până la 250.000 de hectare în 2010.
*Potrivit datelor INS, producţii mai mari au fost doar la pepeni verzi şi galbeni (+1,1%), respectiv 660.000 tone şi mai mici la ardei (-8,9%) - circa 224.000 tone, ceapă (-6,9%) - 352.000 tone, castraveţi (-6,8%) - 164.000 tone, varză (-4,6%) - 956.000 de tone, tomate (-2,4%) - 738.000 tone şi morcovi (-1,4%) - 212.000 tone. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
*De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut în 2010 cu 4,4%, până la 853.000 de tone, în principal datorită unui randament mai mare la hectar, deoarece suprafaţa cultivată s-a menţinut la aproape acelaşi nivel cu cel din 2009 (22.000 hectare).
*Investiţiile în acţiunile cele mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/ au înregistrat un randament mediu de 1,07% în ultimele 12 luni, măsurat de indicele BET, care arată dinamica cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni. Investiţiile în fondurile mutuale au avut un randament mediu pozitiv, de 6,72% în perioada analizată (indicele IFM), dar sub rata anualizată a inflaţiei de 7,6%.
*Cei care şi-au păstrat economiile în dolari, în ultimele 12 luni, au înregistrat la momentul actual o depreciere de 5,18%, iar cei care şi-au păstrat economiile în euro au înregistrat o apreciere de numai 0,56 procente, raportată la cursul de schimb al monedei naţionale.
*Investitorii care au plasat bani în acţiunile de pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat în ultimele 12 luni un randament mediu negativ de 33,29% (indicele RASDAQ-C).
*Luna februarie a fost a şaptea lună consecutivă în care România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de 7,6 la sută, în condiţiile în care în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei, în februarie, s-a menţinut la 2,8 la sută, iar în zona euro a crescut la 2,4 la sută, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).
*România produce, în prezent, energie electrică bazată pe cărbune în procent de 60% din total, iar ca să schimbăm această balanţă în favoarea energiilor nepoluante costă foarte mult.
*Populaţia Indiei a ajuns în 2011 la circa 1,21 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia globului, potrivit celui mai nou recensământ al populaţiei. Conform unor surse oficiale, rezultatele preliminare ale recensământului arată o creştere a numărului de locuitori cu 17,6 % faţă de anul 2001, însă indică faptul că rata de creştere are loc într-un ritm lent. Rata alfabetizării a crescut până la 74% la nivel naţional în rândul persoanelor cu vârste peste 7 ani, faţă de 65% cât s-a înregistrat la ultimul recensământ.
*Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent, la comisia parlamentară pentru buget, că economia subterană depăşeşte anual 50 de miliarde de euro. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea brutală după izbucnirea crizei financiare au încurajat agenţii economici şi oamenii să recurgă la 'şmecherii' la încheierea bilanţului, prejudiciind astfel încasările publice. Economia subterană, departe de a scădea, continuă să se dezvolte astfel de la un an la altul. Ea ar fi crescut cu 50% din 2004 şi toate măsurile luate de creditorii internaţionali şi Bruxelles pentru a o stopa n-au avut deocamdată niciun efect tangibil.
*Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4%, de la 14,873 milioane tone în 2009, la 16,57 milioane tone în 2010, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
*Creşterea producţiei de cereale pentru boabe s-a datorat majorării randamentelor la hectar (producţiile medii) la ovăz cu 7,2%, la grâu cu 15,8%, iar la orz şi orzoaică cu 11,1%. La porumb boabe s-a înregistrat, de asemenea, o creştere a randamentului la hectar cu 19% anul trecut, producţia totală majorându-se cu 14,2 procente în 2010, până la 9,1 milioane tone.
*SPotrivit datelor INS, producţia de grâu în 2010 a fost de 5,588 milioane tone faţă de 5,203 milioane tone în 2009, cea de orz şi orzoaică de 1,321 milioane tone (1,182 milioane tone în 2009), iar producţia de ovăz a depăşit 328.000 tone în 2010 faţă de 296.000 tone în anul precedent.
duminică, 13 martie 2011
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Informaţia înseamnă putere
*În perioada 19-24 martie, Luna se va afla la cea mai mică distanţă de Pământ, fenomen care va intensifica mareele şi activitatea seismică. Cutremurul de 8,9 grade din Japonia nu va avea efecte directe în România, însă ne putem aştepta, la sfârşitul lunii, la un cutremur de intensitate medie spre mică, spun specialiştii: maximum 5,35 grade pe scara Richter.
*Conform cifrelor oficiale, preţul benzinei a atins 130,68 pence pe litru în Marea Britanie, 3,81 dolari pe galon în America, 1,544 euro în Italia, 1,697 euro în Olanda şi 1,55 euro în Germania.
*Ultimul clasament realizat de revista americană Forbes include mai mulţi miliardari ca niciodată (1.210), cu averi cumulate de 4,5 trilioane de dolari. Dinu Patriciu şi Frank Timiş - pentru prima oară în clasament - sunt cei doi români prezenţi în topul Forbes. Frank Timiş, românul cu afaceri în minerit şi extracţia de ţiţei, apare pe poziţia 1057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari.
*În lume, din cei 67 de milioane de copii de vârsta frecventării şcolii primare, dar neşcolarizaţi, 42%, adică 28 de milioane, trăiesc în ţări sărace, afectate de conflicte, explică raportul intitulat "Criza ascunsă: conflictele armate şi educaţia".
*Un om de afaceri din Dublin s-a declarat şocat după ce un român i-a refuzat oferta de muncă, pentru un salariu semnificativ mai mare decât cel minim pe economie, spunându-i că preferă să trăiască din banii primiţi ca ajutor social de la stat. Salariul minim pe economie în Irlanda este de aproape 16.000 de euro pe an, adică în jur de 1300 de euro pe lună.
*Statisticile întocmite de serviciile judeţene de medicină legală, inspectoratele de poliţie şi spitalele de urgenţă din marile oraşe arată că numărul sinuciderilor la nivel naţional a crescut în 2010 faţă de 2009, ajungând la aproximativ 3.000 de cazuri. În 2010, în medie, opt oameni şi-au luat viaţa în fiecare zi. Peste 70% au ales ştreangul.
*Volumul investiţiilor în proprietăţile comerciale din România s-a ridicat la peste 290 milioane de euro anul trecut, în creştere cu aproape 140% faţă de 2009. Pentru acest an, cel mai pesimist scenariu indică o creştere de 30%, în timp ce un scenariu optimist arată un plus de 60%.
*Importul de gaze naturale a acoperit, în 2010, 17,16% din consum, care a totalizat 146,7 milioane Mwh. Preţul gazelor din import a încheiat anul 2010 la un nivel de 386 dolari/1.000 mc (118,77 lei/1.000 mc), cel mai ridicat din tot anul. Principalul furnizor de gaze naturale pe piaţa liberă a fost, în 2010, Petrom Gas, cu o cotă de piaţă de 23,37%, urmat de Romgaz – 22,70% şi Interagro – 20,62%, în timp ce piaţa reglementată a furnizorilor a fost dominată de GDF Suez Energy România, cu o cotă de piaţă de 48,71%, urmată de E.On Energie România – 42,38%. În ceea ce priveşte distribuitorii, Distrigaz Sud Reţele deţinea în 2010 o cotă de piaţă de 55,2%, E.On Gaz Distribuţie – 35,16%, Congaz – 4,21%, restul distribuitorilor având o cotă de piaţă mai mică de 1%.
*Proprietarii de locuinţe care nu au încheiat o asigurare obligatorie sau facultativă până la 15 ianuarie anul curent, intră sub incidenţa legii 260/2008 şi pot fi amendaţi, în ciuda faptului că autorităţile au anunţat amânarea aplicării amenzilor. Proprietarii care nu şi-au încheiat o poliţă obligatorie sau facultativă sunt pasibili de o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei.
*Piaţa vinului în 2011 se va menţine la un nivel similar cu cel din 2010, respectiv în jurul valorii de 400 de milioane de euro. În ceea ce priveşte producţia de vin, în 2010 nu s-a depăşit cantitatea de patru milioane de hectolitri, deşi producţia medie naţională în ultimii ani s-a situat la 5,5 milioane hectolitri. Consumul de vin în România este situat între 23,4 – 24 litri/locuitor, acesta reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 litri/locuitor. România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.
*Compania de comunicaţii RCS&RDS, controlată de omul de afaceri Teszari Zoltan, a încheiat recent două acorduri de finanţare, un credit sindicalizat de tip forward start de 206 milioane de dolari pentru plata unor împrumuturi scadente şi un credit sindicalizat în valoare de 125 milioane euro.
*Inflaţia anuală a crescut semnificativ în februarie, la 7,6% comparativ cu 6,99% cât era în ianuarie, pe fondul unei majorări neaşteptat de mari la preţurile alimentelor.
*Conform cifrelor oficiale, preţul benzinei a atins 130,68 pence pe litru în Marea Britanie, 3,81 dolari pe galon în America, 1,544 euro în Italia, 1,697 euro în Olanda şi 1,55 euro în Germania.
*Ultimul clasament realizat de revista americană Forbes include mai mulţi miliardari ca niciodată (1.210), cu averi cumulate de 4,5 trilioane de dolari. Dinu Patriciu şi Frank Timiş - pentru prima oară în clasament - sunt cei doi români prezenţi în topul Forbes. Frank Timiş, românul cu afaceri în minerit şi extracţia de ţiţei, apare pe poziţia 1057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari.
*În lume, din cei 67 de milioane de copii de vârsta frecventării şcolii primare, dar neşcolarizaţi, 42%, adică 28 de milioane, trăiesc în ţări sărace, afectate de conflicte, explică raportul intitulat "Criza ascunsă: conflictele armate şi educaţia".
*Un om de afaceri din Dublin s-a declarat şocat după ce un român i-a refuzat oferta de muncă, pentru un salariu semnificativ mai mare decât cel minim pe economie, spunându-i că preferă să trăiască din banii primiţi ca ajutor social de la stat. Salariul minim pe economie în Irlanda este de aproape 16.000 de euro pe an, adică în jur de 1300 de euro pe lună.
*Statisticile întocmite de serviciile judeţene de medicină legală, inspectoratele de poliţie şi spitalele de urgenţă din marile oraşe arată că numărul sinuciderilor la nivel naţional a crescut în 2010 faţă de 2009, ajungând la aproximativ 3.000 de cazuri. În 2010, în medie, opt oameni şi-au luat viaţa în fiecare zi. Peste 70% au ales ştreangul.
*Volumul investiţiilor în proprietăţile comerciale din România s-a ridicat la peste 290 milioane de euro anul trecut, în creştere cu aproape 140% faţă de 2009. Pentru acest an, cel mai pesimist scenariu indică o creştere de 30%, în timp ce un scenariu optimist arată un plus de 60%.
*Importul de gaze naturale a acoperit, în 2010, 17,16% din consum, care a totalizat 146,7 milioane Mwh. Preţul gazelor din import a încheiat anul 2010 la un nivel de 386 dolari/1.000 mc (118,77 lei/1.000 mc), cel mai ridicat din tot anul. Principalul furnizor de gaze naturale pe piaţa liberă a fost, în 2010, Petrom Gas, cu o cotă de piaţă de 23,37%, urmat de Romgaz – 22,70% şi Interagro – 20,62%, în timp ce piaţa reglementată a furnizorilor a fost dominată de GDF Suez Energy România, cu o cotă de piaţă de 48,71%, urmată de E.On Energie România – 42,38%. În ceea ce priveşte distribuitorii, Distrigaz Sud Reţele deţinea în 2010 o cotă de piaţă de 55,2%, E.On Gaz Distribuţie – 35,16%, Congaz – 4,21%, restul distribuitorilor având o cotă de piaţă mai mică de 1%.
*Proprietarii de locuinţe care nu au încheiat o asigurare obligatorie sau facultativă până la 15 ianuarie anul curent, intră sub incidenţa legii 260/2008 şi pot fi amendaţi, în ciuda faptului că autorităţile au anunţat amânarea aplicării amenzilor. Proprietarii care nu şi-au încheiat o poliţă obligatorie sau facultativă sunt pasibili de o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei.
*Piaţa vinului în 2011 se va menţine la un nivel similar cu cel din 2010, respectiv în jurul valorii de 400 de milioane de euro. În ceea ce priveşte producţia de vin, în 2010 nu s-a depăşit cantitatea de patru milioane de hectolitri, deşi producţia medie naţională în ultimii ani s-a situat la 5,5 milioane hectolitri. Consumul de vin în România este situat între 23,4 – 24 litri/locuitor, acesta reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 litri/locuitor. România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.
*Compania de comunicaţii RCS&RDS, controlată de omul de afaceri Teszari Zoltan, a încheiat recent două acorduri de finanţare, un credit sindicalizat de tip forward start de 206 milioane de dolari pentru plata unor împrumuturi scadente şi un credit sindicalizat în valoare de 125 milioane euro.
*Inflaţia anuală a crescut semnificativ în februarie, la 7,6% comparativ cu 6,99% cât era în ianuarie, pe fondul unei majorări neaşteptat de mari la preţurile alimentelor.
marți, 8 martie 2011
TIMIŞOARA / CAPITALA CULTURALĂ A EUROPEI
Cum va arăta Timişoara în 2020?
Cum vei arăta tu în 2020?
Cum va arăta organizaţia / instituţia / firma în 2020?
Timişoara este o capitală culturală mai mult ca oricare localitate din România. Dar asta o ştiu doar unii timişoreni. Pentru a deveni o capitală culturală a Europei este nevoie, însă, de mai mult. Este nevoie de o strategie, de o focalizare a tuturor eforturilor într-o singură direcţie. Nu numai instituţiile de cultură vor fi parte ale acestui program, nu numai instituţiile de stat, ci şi organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii oraşului de pe Bega. Până în 2020 sigur oraşul se va schimba. Până în 2020 sigur fiecare dintre noi se va schimba. NU este nici foarte departe, dar nici prea aproape. Un deceniu rămâne, totuşi, un deceniu. Timnews.ro vă propune o platformă a ideilor. Timişoara culturală a anului 2020 o construieşte, pînă la urmă, fiecare dintre noi.
Cum vei arăta tu în 2020?
Cum va arăta organizaţia / instituţia / firma în 2020?
Timişoara este o capitală culturală mai mult ca oricare localitate din România. Dar asta o ştiu doar unii timişoreni. Pentru a deveni o capitală culturală a Europei este nevoie, însă, de mai mult. Este nevoie de o strategie, de o focalizare a tuturor eforturilor într-o singură direcţie. Nu numai instituţiile de cultură vor fi parte ale acestui program, nu numai instituţiile de stat, ci şi organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii oraşului de pe Bega. Până în 2020 sigur oraşul se va schimba. Până în 2020 sigur fiecare dintre noi se va schimba. NU este nici foarte departe, dar nici prea aproape. Un deceniu rămâne, totuşi, un deceniu. Timnews.ro vă propune o platformă a ideilor. Timişoara culturală a anului 2020 o construieşte, pînă la urmă, fiecare dintre noi.
duminică, 6 martie 2011
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Rotativa informaţiilor
*România se află pe ultimul loc într-un clasament european în ceea ce priveşte ponderea contractelor cu durată determinată în totalul contractelor de muncă încheiate şi ocupă poziţia 114 din 139 ţări din perspectiva uşurinţei în găsirea unui loc de muncă, a afirmat premierul Emil Boc. Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Codului Muncii şi va trimite documentul la Parlament, în vederea angajării răspunderii.
*În Europa, România este din nou în capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, românii sunt cei mai pesimişti europeni, cu un procent de 35%. Media europeană este de 15%, iar vecinii noştri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6 %. România este şi una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea stării de bine” nu se află pe agenda guvernamentală. Ţări unde starea de bine reprezintă obiectul unor strategii naţionale şi programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia şi Slovacia. Pe nota de plată a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din această sumă – 99 miliarde de euro, e reprezentată de pierderi în productivitate. În unele ţări, costurile generate de problemele de sănătate mentală le depăşesc pe cele ale şomajului, cum e cazul Marii Britanii, care alocă anual 3,9 miliarde de euro în acest sens.
*România se află pe locul 37 în topul ţărilor în care sunt posibile astfel de manifestări, fiind lider în Uniunea Europeană. Pe primele locuri se află Kenya şi Camerun, urmate de Pakistan, Nigeria şi Indonezia, iar la polul opus, al ţărilor unde posibilitatea izbucnirii unor revolte este scăzută, se află Suedia, Austria, Canada, Danemarca şi Germania.
*Consilierul superior în cadrul Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut de procurorii naţionali anticorupţie, pentru că în decurs de patru ani a pretins mită de 1.800.000 de euro, în caz fiind ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.
*La nivelul veniturilor, cei mai mari operatori mobili locali au înregistrat scăderi, ambii trecând sub pragul de un miliard de euro. Cosmote România a înregistrat o evoluţie a afacerilor de 7,2% în 2010 faţă de 2009, apropiindu-se de pragul de 500 milioane euro. Totodată, ARPU (venitul mediu pe utilizator) este în scădere în cazul principalilor doi operatori mobili, semn al intensificării competiţiei şi al reducerii continue a preţurilor de pe piaţa telecom. De partea cealaltă, Romtelecom a reuşit în 2010 să crească numărul total al abonaţilor, în ciuda reducerii bazei de clienţi pe segmentul de telefonie fixă, în timp ce UPC România şi-a redus numărul de abonamente în 2010, de la 1,67 milioane la 1,55 milioane.
*Grupul BCR a avut anul trecut un profit net după impozitare şi interesele minoritare de 465 milioane de lei, în scădere cu 46,7% faţă de 2009, cel mai redus câştig înregistrat după privatizarea băncii, şi a raportat pierderi de 29,5 milioane de lei în trimestrul al patrulea.
*La aproape un deceniu de la crahul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cei mai de încredere oameni ai miliardarului Sorin Ovidiu Vântu ar putea fi puşi să plătească datorii istorice, către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat, de peste 100 milioane euro, ca urmare a falimentului SOV Invest, firma care a administrat FNI.
*Membrii din conducerea sindicatelor afiliate Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR, care reprezintă 75% din salariaţii instituţiei, au pichetat sediul central al băncii, nemulţumiţi de intenţia administraţiei de a menţine suspendate unele drepturi din contractul colectiv de muncă.
*Volksbank România, unul dintre jucătorii din top 10 din sistemul bancar, pregăteşte relansarea operaţiunilor de creditare, după ce timp de aproape un an s-a ocupat de soluţionarea conflictelor apărute între bancă şi clienţii nemulţumiţi de clauzele privind comisionul de risc din vechile contracte.
*Franklin Templeton şi-a pus deja amprenta pe istoria pieţei de capital din România prin listarea Fondului Proprietatea - un fond de investiţii închis de 3.8 miliarde de euro. Deşi mulţi actori ai pieţei s-au declarat dezamăgiţi de evoluţia de după listare, Greg Konieczny, managerul FP, este optimist. România a fost pusă pe radarele investitorilor străini, iar premisele de creştere şi dezvoltare sunt tot mai clare.
*Romtelecom a semnat cu DTH Television Group, compania care deţine platforma de televiziune digitală prin satelit Boom TV, pentru preluarea activelor şi a bazei de clienţi. DTH Television Grup are datorii de circa 98 de milioane de euro şi este în insolvenţă din luna mai a anului trecut.
*Investiţiile în energia eoliană s-ar putea cifra la 1,1 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care vor fi instalaţi în jur de 700 MW, care se vor adăuga celor circa 460 MW deja existenţi. Moriştile de vânt vor continua să învârtă miliarde de euro în următorii ani, reţeaua naţională de transport al electricităţii putând prelua până la 4.000 MW.
*Analiştii Wood&Company au o viziune foarte optimistă asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Ei recomandă cumpărarea titlurilor BVB, cu un preţ-ţintă de aproape 50 lei, potrivit unui raport de analiză, în care mai invocă o serie de factori ce pot ajuta dezvoltarea unei „burse reale” în România.
*În Europa, România este din nou în capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, românii sunt cei mai pesimişti europeni, cu un procent de 35%. Media europeană este de 15%, iar vecinii noştri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6 %. România este şi una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea stării de bine” nu se află pe agenda guvernamentală. Ţări unde starea de bine reprezintă obiectul unor strategii naţionale şi programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia şi Slovacia. Pe nota de plată a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din această sumă – 99 miliarde de euro, e reprezentată de pierderi în productivitate. În unele ţări, costurile generate de problemele de sănătate mentală le depăşesc pe cele ale şomajului, cum e cazul Marii Britanii, care alocă anual 3,9 miliarde de euro în acest sens.
*România se află pe locul 37 în topul ţărilor în care sunt posibile astfel de manifestări, fiind lider în Uniunea Europeană. Pe primele locuri se află Kenya şi Camerun, urmate de Pakistan, Nigeria şi Indonezia, iar la polul opus, al ţărilor unde posibilitatea izbucnirii unor revolte este scăzută, se află Suedia, Austria, Canada, Danemarca şi Germania.
*Consilierul superior în cadrul Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut de procurorii naţionali anticorupţie, pentru că în decurs de patru ani a pretins mită de 1.800.000 de euro, în caz fiind ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.
*La nivelul veniturilor, cei mai mari operatori mobili locali au înregistrat scăderi, ambii trecând sub pragul de un miliard de euro. Cosmote România a înregistrat o evoluţie a afacerilor de 7,2% în 2010 faţă de 2009, apropiindu-se de pragul de 500 milioane euro. Totodată, ARPU (venitul mediu pe utilizator) este în scădere în cazul principalilor doi operatori mobili, semn al intensificării competiţiei şi al reducerii continue a preţurilor de pe piaţa telecom. De partea cealaltă, Romtelecom a reuşit în 2010 să crească numărul total al abonaţilor, în ciuda reducerii bazei de clienţi pe segmentul de telefonie fixă, în timp ce UPC România şi-a redus numărul de abonamente în 2010, de la 1,67 milioane la 1,55 milioane.
*Grupul BCR a avut anul trecut un profit net după impozitare şi interesele minoritare de 465 milioane de lei, în scădere cu 46,7% faţă de 2009, cel mai redus câştig înregistrat după privatizarea băncii, şi a raportat pierderi de 29,5 milioane de lei în trimestrul al patrulea.
*La aproape un deceniu de la crahul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cei mai de încredere oameni ai miliardarului Sorin Ovidiu Vântu ar putea fi puşi să plătească datorii istorice, către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat, de peste 100 milioane euro, ca urmare a falimentului SOV Invest, firma care a administrat FNI.
*Membrii din conducerea sindicatelor afiliate Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR, care reprezintă 75% din salariaţii instituţiei, au pichetat sediul central al băncii, nemulţumiţi de intenţia administraţiei de a menţine suspendate unele drepturi din contractul colectiv de muncă.
*Volksbank România, unul dintre jucătorii din top 10 din sistemul bancar, pregăteşte relansarea operaţiunilor de creditare, după ce timp de aproape un an s-a ocupat de soluţionarea conflictelor apărute între bancă şi clienţii nemulţumiţi de clauzele privind comisionul de risc din vechile contracte.
*Franklin Templeton şi-a pus deja amprenta pe istoria pieţei de capital din România prin listarea Fondului Proprietatea - un fond de investiţii închis de 3.8 miliarde de euro. Deşi mulţi actori ai pieţei s-au declarat dezamăgiţi de evoluţia de după listare, Greg Konieczny, managerul FP, este optimist. România a fost pusă pe radarele investitorilor străini, iar premisele de creştere şi dezvoltare sunt tot mai clare.
*Romtelecom a semnat cu DTH Television Group, compania care deţine platforma de televiziune digitală prin satelit Boom TV, pentru preluarea activelor şi a bazei de clienţi. DTH Television Grup are datorii de circa 98 de milioane de euro şi este în insolvenţă din luna mai a anului trecut.
*Investiţiile în energia eoliană s-ar putea cifra la 1,1 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care vor fi instalaţi în jur de 700 MW, care se vor adăuga celor circa 460 MW deja existenţi. Moriştile de vânt vor continua să învârtă miliarde de euro în următorii ani, reţeaua naţională de transport al electricităţii putând prelua până la 4.000 MW.
*Analiştii Wood&Company au o viziune foarte optimistă asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Ei recomandă cumpărarea titlurilor BVB, cu un preţ-ţintă de aproape 50 lei, potrivit unui raport de analiză, în care mai invocă o serie de factori ce pot ajuta dezvoltarea unei „burse reale” în România.
sâmbătă, 5 martie 2011
Traficantul de informaţii / Săptămâna pe scurt - Ce s-a întâmplat şi n-aţi aflat?
*Comparativ cu maximul înregistrat la mijlocul anului 2008, atunci când barilul de petrol costa peste 140 dolari, în decembrie 2010 preţul benzinei la pompă era în România cu 18% mai mare, acest procent situând ţara noastră pe locul doi în Europa, după Grecia, în timp ce preţul mediu la nivelul UE a scăzut în aceeaşi perioadă cu 4%. În ce priveşte creşterile, între minimele de la începutul anului 2009 şi preţurile din decembrie 2010 există o diferenţă de 47,8% în România, peste media UE de 31,9%, însă sub procentul de creştere din Grecia (+77%), Estonia (+49,8%) şi Ungaria (+48,4%).
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de şapte ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene. Din cele 200 de milioane de gospodarii private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa.
* Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că preţurile alimentelor s-ar putea menţine mai mult timp la niveluri ridicate record deoarece agricultorii au nevoie de câţiva ani pentru a majora producţia îndeajuns pentru a acoperi cererea în urcare, transmite Bloomberg. FMI avertizeazã cã preţurile ridicate vor avea efecte negative mai mari în statele în curs de dezvoltare, unde populaţia alocã o parte mai mare din venituri pentru procurarea alimentelor.
* Exporturile româneşti de software şi servicii IT s-au majorat cu 10% în 2010, la aproximativ 500 milioane euro. Exportatorii români de software estimează redresarea cifrei de afaceri a sectorului, după scăderea pronunţată din 2009, la nivelul întregii industrii. Estimarea pentru exporturile de software în 2010 este de aproximativ 500 milioane euro, ceea ce înseamnă că suntem peste nivelul din 2007, de dinainte de criză. Anul 2008 a fost anul cel mai bun de până acum, cu aproape 650 milioane euro la export.
* Potrivit ultimelor statistici, România are 1,9 medici la 1000 de locuitori, faţă de media de 3,5 medici la 1000 de locuitori din celelalte ţări europene. Numărul deosebit de scăzut se datorează inclusiv migraţiei din ultimii ani către alte ţări din UE. Din 2007, când România a devenit membru al Uniunii Europene, şi până în prezent, peste 8000 de medici specialişti români au emigrat.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de şapte ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene. Din cele 200 de milioane de gospodarii private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa.
* Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că preţurile alimentelor s-ar putea menţine mai mult timp la niveluri ridicate record deoarece agricultorii au nevoie de câţiva ani pentru a majora producţia îndeajuns pentru a acoperi cererea în urcare, transmite Bloomberg. FMI avertizeazã cã preţurile ridicate vor avea efecte negative mai mari în statele în curs de dezvoltare, unde populaţia alocã o parte mai mare din venituri pentru procurarea alimentelor.
* Exporturile româneşti de software şi servicii IT s-au majorat cu 10% în 2010, la aproximativ 500 milioane euro. Exportatorii români de software estimează redresarea cifrei de afaceri a sectorului, după scăderea pronunţată din 2009, la nivelul întregii industrii. Estimarea pentru exporturile de software în 2010 este de aproximativ 500 milioane euro, ceea ce înseamnă că suntem peste nivelul din 2007, de dinainte de criză. Anul 2008 a fost anul cel mai bun de până acum, cu aproape 650 milioane euro la export.
* Potrivit ultimelor statistici, România are 1,9 medici la 1000 de locuitori, faţă de media de 3,5 medici la 1000 de locuitori din celelalte ţări europene. Numărul deosebit de scăzut se datorează inclusiv migraţiei din ultimii ani către alte ţări din UE. Din 2007, când România a devenit membru al Uniunii Europene, şi până în prezent, peste 8000 de medici specialişti români au emigrat.
joi, 17 februarie 2011
Salariul mediu net în județul Timiș este de 1533 de lei
Câștigul salarial mediu brut la nivelul județului Timiș în luna decembrie 2010, spune Institutul Național de Statistică, a fost de 2106 lei /persoană, iar cel net de 1533 lei /persoană, ambele în creștere față de luna precedentă cu 6,6%, respectiv cu 7,0%. Câștigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani și în natură cuvenite salariaților pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile și indemnizațiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizațiile pentru concediile de odihnă și studii, zile de sărbătoare și alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanță si alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net și alte fonduri (inclusiv tichetele de masă). Câștigul salarial nominal net se obține prin scăderea din câștigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuției salariaților pentru asigurările sociale de sănătate, contribuției individuale de asigurări sociale de stat și a contribuției salariaților la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Interesant la capitolul câștigurilor salariale ar fi se facă publică și o structură a numărului de salariați în funcție de venituri. Pentru că nu știu alții cum sunt, dar realitatea este că sunt enorm de mulți care abia trec de salariul minim pe economie. Ceea ce ar însemna compensații în cealaltă parte a balanței. Pe de altă parte, efectivul salariaților a fost de 195403 persoane la sfârșitul lunii decembrie 2010, cu 1935 persoane mai mic decât în luna noiembrie 2010. Numărul șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii decembrie 2010 (care au declarat a fi în căutarea unui loc de muncă, fiind beneficiari sau nu de drepturi bănești), potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost de 12367 persoane, în scădere față de luna noiembrie cu 805 persoane. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, numărul șomerilor e mai mic cu 2747 persoane (18,2%). Din numărul total al șomerilor înregistrați, femeile reprezintă 45,9%. Rata șomajului la sfârșitul lunii decembrie 2010, pe total, a fost de 3,7%.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)