În dimineaţa zilei de 13 mai 2011, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul SJIPI Timiş şi Direcţia Judeţeană de Informaţii Timiş, alături de comisari ai Gărzii Financiare, inspectori ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, Oficiului pentru Protecţia Consumatorului ai Direcţiei de Sănătate Publică şi lucrători ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat, au organizat şi desfăşurat o acţiune de amploare piaţa Badea Cârţan din municipiul Timişoara..
Scopul acestei acţiuni a fost combaterea evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu produse alimentare şi nealimentare, dar şi protejarea populaţiei împotriva unor acţiuni ilicite de comerţ.
La acţiune au participat peste 100 de poliţişti, cinci pompieri, 18 comisari ai Gărzii Financiare, cinci comisari ai Oficiului pentru Protecţia consumatorului, patru inspectori din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, opt inspectori din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă-Timiş şi cinci reprezentanţi ai Direcţiei Sanitar-Veterinare.
În urma desfăşurării acţiunii, au fost controlate 70 de societăţi comerciale şi 24 persoane fizice care îşi desfăşurau activitatea în piaţă, fiind aplicate 85 de sancţiuni contravenţionale în valoare de peste 121.000 de lei.
De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare de aproximativ 4.940 de lei (produse alimentare în valoare de 2000 de lei şi nealimentare, în valoare de 2500 de lei), totodată fiind confiscată suma de 440 de lei în numerar.
Cam astea sunt informaţiile esenţiale extrase din comunicatul Poliţiei timişene. Ce se înţelege mai greu din tot acest text este că printre cele 24 de persoane fizice care+şi desfăşurau activitatea în piaţa Badea Cârţan, cele mai multe erau babe venite să vândă şi ele un pătrunjel, o ceapă verde sau un mărar pentru a-şi cumpăra o bucată de pâine. Cum sunt un exemplu grăitor şi un real pericol pentru evaziunea fiscală din România, babele s-au trezit cu pătrunjelul confiscat pentru că atunci când l-a luat din grădină a uitat că îi trebuie şi documente prin care trebuie să justifice că pătrunjelul este proprietate personală.
vineri, 13 mai 2011
Timişoara / Stadionul de la Galaţi se va muta pe un ecran în Piaţa Unirii
Suporterii Politehnicii Timişoara sunt invitaţi să vadă partida cu Oţelul Galaţi, duminică, 15 mai, în Piaţa Unirii. Municipalitatea va amplasa special pentru această ocazie un ecran de mari dimensiuni. Susţinătorii FC Timişoara sunt aşteptaţi de la ora 20 pentru a le face galerie şi pentru a le ţine pumnii strânşi jucătorilor noştri.
Cupa României Timişoreana: o finală ca pe vremuri
Dinamo, care câştigase cu 2-0 la Bistriţa, s-a impus cu scorul de 5-1 , şi s-a calificat în finala Cupei României-Timişoreana.
În finala din 25 mai, de la Braşov, Dinamo va întâlni pe Steaua, care a eliminat în semifinale pe FC Braşov, după 0-0 în Ghencea şi 1-1 sub Tâmpa.
Braşovul va găzdui pentru a doua oară o finală de Cupa României între Steaua şi Dinamo, după ce în 1989 (29 iunie), Steaua se impunea cu scorul de 1-0, prin golul lui Hagi. Ultima finală a Cupei între Dinamo şi Steaua a avut loc în 1990 (6-4).
Bucure;tiul nu a mai avut o reprezentantă în finală din 2007, când Rapid învingea pe Poli Timişoara cu 2-0.
Dinamo a câştigat ultima sa Cupă în 2005 (1-0 cu Farul), în timp ce Steaua a cucerit ultima Cupă în 1999 (4-2, după loviturile de departajare, cu Rapid; 2-2 după prelungiri). Palmaresul Stelei cuprinde 20 de Cupe ale României, în timp ce Dinamo are în vitrina sa 12 Cupe.
În finala din 25 mai, de la Braşov, Dinamo va întâlni pe Steaua, care a eliminat în semifinale pe FC Braşov, după 0-0 în Ghencea şi 1-1 sub Tâmpa.
Braşovul va găzdui pentru a doua oară o finală de Cupa României între Steaua şi Dinamo, după ce în 1989 (29 iunie), Steaua se impunea cu scorul de 1-0, prin golul lui Hagi. Ultima finală a Cupei între Dinamo şi Steaua a avut loc în 1990 (6-4).
Bucure;tiul nu a mai avut o reprezentantă în finală din 2007, când Rapid învingea pe Poli Timişoara cu 2-0.
Dinamo a câştigat ultima sa Cupă în 2005 (1-0 cu Farul), în timp ce Steaua a cucerit ultima Cupă în 1999 (4-2, după loviturile de departajare, cu Rapid; 2-2 după prelungiri). Palmaresul Stelei cuprinde 20 de Cupe ale României, în timp ce Dinamo are în vitrina sa 12 Cupe.
Timişoara / Ziua mondială a Comerţului Echitabil
În 14 mai 2011, milioane de mici producători, meşteşugari, fermieri şi manufacturieri, producători Fair Trade, comercianţi şi consumatori vor sărbători Ziua mondială a Comerţului Echitabil (World Fair Trade Day).
World Fair Trade 2011 are ca temă "Comerţ echitabil pentru oameni – Adu comerţul echitabil în lumea ta".
Criza economică globală, criza alimentară şi schimbările climatice afectează populaţia cea mai vulnerabilă din lume în modul cel mai profund. Mai mult de o treime din populaţia lumii trăieşte în sărăcie (2,7 miliarde de oameni trăiesc cu
mai puțin de doi dolari pe zii). Criza alimentară globală a adâncit şi mai mult această situaţie dramatică, întrucât 925 milioane de oameni suferă de foame.
Programul evenimentelor dedicate celebrării în Timişoara a zilei internaţionale a comerţului echitabil,14 mai, cuprinde de la 13.30-15, la Institutul Francez, Mediatecă (Bd. C.D. Loga nr. 46), o proiecție de film documentar "Vers un commerce équitable", de Martine Bouquin și Jean Lefaux (47min), şi "l'ile aux fleurs", de Jorge Furtado (13min), apoi de la ora 17, la Librăria Cărturești (Str. Mercy nr. 7), o dezbatere publică pe tema "Comerțul Echitabil – mize și premize", pentru ca de la ora 19, la Clubul Aethernative (Str. Mărășești nr. 14) să urmeze o proiecție de film documentar (organizată de Asociația Salvați Copiii, Timișoara), "Black Gold", de Marc Francis, Nick Francis (78min).
World Fair Trade 2011 are ca temă "Comerţ echitabil pentru oameni – Adu comerţul echitabil în lumea ta".
Criza economică globală, criza alimentară şi schimbările climatice afectează populaţia cea mai vulnerabilă din lume în modul cel mai profund. Mai mult de o treime din populaţia lumii trăieşte în sărăcie (2,7 miliarde de oameni trăiesc cu
mai puțin de doi dolari pe zii). Criza alimentară globală a adâncit şi mai mult această situaţie dramatică, întrucât 925 milioane de oameni suferă de foame.
Programul evenimentelor dedicate celebrării în Timişoara a zilei internaţionale a comerţului echitabil,14 mai, cuprinde de la 13.30-15, la Institutul Francez, Mediatecă (Bd. C.D. Loga nr. 46), o proiecție de film documentar "Vers un commerce équitable", de Martine Bouquin și Jean Lefaux (47min), şi "l'ile aux fleurs", de Jorge Furtado (13min), apoi de la ora 17, la Librăria Cărturești (Str. Mercy nr. 7), o dezbatere publică pe tema "Comerțul Echitabil – mize și premize", pentru ca de la ora 19, la Clubul Aethernative (Str. Mărășești nr. 14) să urmeze o proiecție de film documentar (organizată de Asociația Salvați Copiii, Timișoara), "Black Gold", de Marc Francis, Nick Francis (78min).
Cel mai bogat australian din Marea Britanie este românul Frank Timiş
Omul de afaceri Frank Timiş, român de origine, a devenit cel mai bogat australian în Marea Britanie, conform britanicilor de la Sunday Times.
La cei 48 de ani, are o avere totală netă estimată la 670 milioane de lire sterline, fiind egal al Ducelui de Devonshire,ceea ce-l face miliardar în dolari australiani, adică 1.030.000.000 dolari.
Frank Timiş şi-a construit averea datorită performanţelor în domeniul minier, având investiţí peste 350 milioane de dolari ]n Sierra Leone.
Vasile Frank Timiș este un controversat om de afaceri român cu cetățenie australiană. Deține compania Central Europe Petroleum, care a concesionat în anul 2003 o suprafață a cărei întindere depășește 4% din suprafața totală a teritoriul României pentru a căuta zăcăminte de gaze naturale și petrol. Companiile lui Timiș dețin în concesiune și perimetre aurifere în România, printre care și perimetrul Roșia Montană, loc unde s-ar afla cel mai mare zăcământ de aur din Europa, după cum scrie Wikipedia.
O altă firmă a lui Frank Timiș, International Goldfields, a concesionat și ea o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu. Împreună, suprafețele controlate de aceste firme, împreună cu ariile controlate de Gabriel Resources, firma care încearcă să exploateze aurul de la Roșia Montană, și de European Goldfields, companie care activează în județul Hunedoara, toate deținute de Timiș, totalizează 5% din teritoriul României.
Central Europe Petroleum deține și 50% din compania Balkan Petroleum.
La cei 48 de ani, are o avere totală netă estimată la 670 milioane de lire sterline, fiind egal al Ducelui de Devonshire,ceea ce-l face miliardar în dolari australiani, adică 1.030.000.000 dolari.
Frank Timiş şi-a construit averea datorită performanţelor în domeniul minier, având investiţí peste 350 milioane de dolari ]n Sierra Leone.
Vasile Frank Timiș este un controversat om de afaceri român cu cetățenie australiană. Deține compania Central Europe Petroleum, care a concesionat în anul 2003 o suprafață a cărei întindere depășește 4% din suprafața totală a teritoriul României pentru a căuta zăcăminte de gaze naturale și petrol. Companiile lui Timiș dețin în concesiune și perimetre aurifere în România, printre care și perimetrul Roșia Montană, loc unde s-ar afla cel mai mare zăcământ de aur din Europa, după cum scrie Wikipedia.
O altă firmă a lui Frank Timiș, International Goldfields, a concesionat și ea o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu. Împreună, suprafețele controlate de aceste firme, împreună cu ariile controlate de Gabriel Resources, firma care încearcă să exploateze aurul de la Roșia Montană, și de European Goldfields, companie care activează în județul Hunedoara, toate deținute de Timiș, totalizează 5% din teritoriul României.
Central Europe Petroleum deține și 50% din compania Balkan Petroleum.
Timişoara / Centre educaţionale sub oblăduirea Arhiepiscopiei
Asociaţia „Filantropia ortodoxă” din Alba Iulia a demarat, începând cu 1 august 2011, proiectul „Reţea inter-regională de centre educaţionale”, la nivelul regiunilor centru şi vest. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Autoritatea de management pentru programul operaţional sectorial dezvoltarea resurselor umane (AMPOSDRU) şi are ca scop prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi menţinerea în sistemul de educaţie a 500 de elevi din regiunile centru şi vest ale ţării noastre, prin înfiinţarea unei reţele de centre educaţionale.
Pe parcursul lunii mai Arhiepiscopia Timişoarei, în calitate de partener, va inaugura cinci centre educaţionale în localităţile Timişoara, Lugoj, Făget, Deta şi Sânnicolau Mare. De aceste servicii va beneficia un număr de 125 elevi anual, cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse şi cu risc major de abandon şcolar.
Până acum au fost deschise următoarele centre: Centrul educaţional „Antimis” situat în Timişoara, str. Gloriei nr. 1 (în ziua de 3 mai), Centrul educaţional „Sfânta Maria” situat în Sânnicolau Mare, str. Calea lui Traian nr. 22 (în ziua de 10 mai) şi Centrul educaţional „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş” situat în Deta, str. Mihai Eminescu nr. 4. Urmează să fie inaugurate centrele din Făget (20 mai) şi Lugoj (27 mai).
Coordonatorul regional al proiectului este P.On. Părinte consilier social Cristian Pavel, iar asistentul regional, P.C. Părinte Alin Cuza.
Pe parcursul lunii mai Arhiepiscopia Timişoarei, în calitate de partener, va inaugura cinci centre educaţionale în localităţile Timişoara, Lugoj, Făget, Deta şi Sânnicolau Mare. De aceste servicii va beneficia un număr de 125 elevi anual, cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse şi cu risc major de abandon şcolar.
Până acum au fost deschise următoarele centre: Centrul educaţional „Antimis” situat în Timişoara, str. Gloriei nr. 1 (în ziua de 3 mai), Centrul educaţional „Sfânta Maria” situat în Sânnicolau Mare, str. Calea lui Traian nr. 22 (în ziua de 10 mai) şi Centrul educaţional „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş” situat în Deta, str. Mihai Eminescu nr. 4. Urmează să fie inaugurate centrele din Făget (20 mai) şi Lugoj (27 mai).
Coordonatorul regional al proiectului este P.On. Părinte consilier social Cristian Pavel, iar asistentul regional, P.C. Părinte Alin Cuza.
Ce bikini se poartă vara asta?
Nici n-a dat bine soarele să strălucească mai cu tragere de inimă,că se şi pune problema care bikini va fi la modă vara asta. Şi uite aşa a şi venit o propunere de pe malurile Atlanticului, de pe plaja de la Copacabana. Un model simplu şi eficient mai ales pentru bărbaţi, fără dantele şi alte subtilităţi vestimentare. Cu siguranţă, modelul propus va fi unul de succes...
Daţi un click pe poză şi veţi înţelege de ce.
Daţi un click pe poză şi veţi înţelege de ce.
Timişoara / 81, 755 milioane de lei pentru modernizarea a 7 staţii de cale ferată între Ilia şi Lugoj
Guvernul a aprobat, pe 11 mai, un set de acte normative care includ masuri necesare pentru aprobarea si implementarea mai multor proiecte privind reabilitarea, modernizarea si echiparea cu instalatii performante a unor statii si sectii de circulatie pe calea ferata. 'Vorbim despre proiecte finantate din fonduri europene, prin Programul Operational Sectorial Transporturi, în valoare totala de 283 de milioane de euro', a afirmat purtatorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
Astfel, proiectul 'Modernizarea unor statii de cale ferata din România' vizeaza reabilitarea si modernizarea a 16 statii de cale ferata, respectiv: Giurgiu, Alexandria, Slatina, Rm.Vâlcea, Pitesti, Resita Sud, Sf.Gheorghe, Tg.Mures, Zalau, Bistrita, Piatra Neamt, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi, Slobozia.
Cererile de finantare aferente obiectivului de investitii au fost aprobate de AM-POST si pentru 15 statii de cale ferata sunt semnate Contracte de finantare. Valoarea totala a acestui proiect este estimata la 174,48 milioane de euro. De asemenea, alte patru proiecte au ca obiectiv modernizarea instalatiilor si dotarilor unor statii si circuite de cale ferata, respectiv:
i. Proiectul 'Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanica pe sectia de circulatie Ilia - Lugoj' - Prin acest proiect se va moderniza sistemul de semnalari de la 7 statii de cale ferata de pe linia Ilia - Lugoj. Valoarea totala a obiectivului de investitie este 81, 755 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 24 luni.
ii. Proiectul 'Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanica pe sectia de circulatie Siculeni - Adjud' - destinat atât pentru modernizarea infrastructurii existente, cât si pentru îmbunatatirea sigurantei circulatiei pentru 12 statii de cale ferata. Valoarea totala a obiectivului de investitie este de 173, 035 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 36 luni.
iii. Proiectul 'Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferata' - au fost selectate ca fiind prioritare pentru modernizare, un prim set de 112 treceri la nivel. Valoarea totala a obiectivului de investitie: 105, 869 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 34 luni.
iv. Proiectul 'Sistem de detectare a cutiilor de osii supraîncalzite si a frânelor strânse' - Valoarea totala a obiectivului de investitie: 97, 171 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 29 luni.
Astfel, proiectul 'Modernizarea unor statii de cale ferata din România' vizeaza reabilitarea si modernizarea a 16 statii de cale ferata, respectiv: Giurgiu, Alexandria, Slatina, Rm.Vâlcea, Pitesti, Resita Sud, Sf.Gheorghe, Tg.Mures, Zalau, Bistrita, Piatra Neamt, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi, Slobozia.
Cererile de finantare aferente obiectivului de investitii au fost aprobate de AM-POST si pentru 15 statii de cale ferata sunt semnate Contracte de finantare. Valoarea totala a acestui proiect este estimata la 174,48 milioane de euro. De asemenea, alte patru proiecte au ca obiectiv modernizarea instalatiilor si dotarilor unor statii si circuite de cale ferata, respectiv:
i. Proiectul 'Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanica pe sectia de circulatie Ilia - Lugoj' - Prin acest proiect se va moderniza sistemul de semnalari de la 7 statii de cale ferata de pe linia Ilia - Lugoj. Valoarea totala a obiectivului de investitie este 81, 755 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 24 luni.
ii. Proiectul 'Modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanica pe sectia de circulatie Siculeni - Adjud' - destinat atât pentru modernizarea infrastructurii existente, cât si pentru îmbunatatirea sigurantei circulatiei pentru 12 statii de cale ferata. Valoarea totala a obiectivului de investitie este de 173, 035 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 36 luni.
iii. Proiectul 'Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferata' - au fost selectate ca fiind prioritare pentru modernizare, un prim set de 112 treceri la nivel. Valoarea totala a obiectivului de investitie: 105, 869 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 34 luni.
iv. Proiectul 'Sistem de detectare a cutiilor de osii supraîncalzite si a frânelor strânse' - Valoarea totala a obiectivului de investitie: 97, 171 milioane de lei ( inclusiv TVA), iar durata de realizarea a investitiei este de 29 luni.
miercuri, 11 mai 2011
Timişoara / 519 locuri de muncă disponibile în judeţul Timiş
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă a publicat lista de locuri de muncă disponibile în judeţul Timiş în acest moment. Printre cele 519 locuri de muncă se află meserii şi posturi precum: Administrator baze de date, Administrator de retea de calculatoare, Agent comercial, agent de securitate incinte (magazin, hotel intreprindere etc.), Agent imobiliar (broker imobiliar), agent securitate, Agent vanzari, Alti arhitecti, ingineri si asimilati, Analist cumparari, Analist financiar, Asistent manager, Brutar, Bucatar, Casier valuta, Confectioner articole din piele si inlocuitori, Confectioner cablaje auto, Confectioner incaltaminte ortopedica, Confectioner-asamblor articole din textile, Consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist in comert/ marketing, Consultant in informatica, Controlor calitate, Croitor, Cusator piese din piele si inlocuitori, Director magazin, Drenor canalist, Dulgher (exclusiv restaurator), Electrician echipamente electrice si energetice, electromecanic, Excavatorist pentru escavatoare cu rotor de mare capacitate, Femeie de serviciu, Fierar betonist, Infirmiera, Inginer de sistem in informatica, Inginer mecanic, Inginer productie, Instalator incalzire centrala si gaze, Lacatus mecanic, Lacatus mecanic de intretinere si reparatii universale, Lacatus montator, Logistician gestiune flux, lucrator bucatarie (spalator vase mari), Lucrator comercial, Maistru industriile textila, pielarie, Maistru mecanic, Manager aprovizionare, Masinist la masini mobile pentru transporturi interioare, Masinist la masini speciale de aschiere, Masinist pod rulant, Masinist pt.utilaje specifice la extractie si executia tunelelor, Mecanic utilaj, Montor articole din piele,Munc. necal. la amb. prod. solide si semisolide, Munc. necal.la spargerea si taierea materialelor de constructii, Munc.necal.la intret.drumuri,sosele,poduri,baraje, Muncitor necalificat in industria confectiilor, Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, Operator comercial, Operator confect. ind. imbracaminte-tesaturi, tricot., mat. sintetice, Operator imagine, Operator la masini unelte cu comanda numerica, Operator masini unelte semiautomate si automate, Operator obtinere prod.din spume poliuretanice si latex, Patiser, Paznic, Primitor-distribuitor materiale si scule, Proiectant inginer electrotehnic, Sef depozit, Sef formatie industria confectiilor imbracaminte, Sef serviciu si asimilati, Sofer autocamion/masina de mare tonaj, Sofer de autoturisme si camionete, Spalator vehicule, Strungar universal, Sudor, Sudor autogen, Sudor in mediu protector, Taietor cu flacara (autogen), Tehnician determinari fizico-mecanice, Tehnician gestiunea productiei, Tehnician laborant analize produse alimentare, Tehnician programare, lansare, urmarirea productiei, Timplar mecanic la frezat si gaurit, Timplar universal, Turnator metale si neferoase, Vinzator, Vinzator de ziare, Vopsitor industrial.
FIRMELE, ADRESELE, TELEFOANELE LE GĂSIŢI AICI
FIRMELE, ADRESELE, TELEFOANELE LE GĂSIŢI AICI
Mapamond / Omar Hayssam, muncă silnică pentru 4 ani
Judecarea dosarului penal privind pe inculpatul Omar Hayssam, s-a amânat pentru 17 octombrie 2011, întrucât s-a depus la dosar un act emis de către autorităţile judiciare siriene din care rezultă că acesta se află în executarea unei pedepse de 4 ani de muncă silnică în Penitenciarul Militar nr. 1 din Siria, iar prezenţa inculpatului la judecată în prezentul dosar este obligatorie, potrivit legii, dată fiind starea sa de deţinere.
Pentru următorul termen de judecată s-a dispus citarea pe cale diplomatică a inculpatului Omar Hayssam şi s-a solicitat Ministerului Justiţiei să depună diligentele necesare în vederea audierii inculpatului prin videoconferinţă.
Pentru următorul termen de judecată s-a dispus citarea pe cale diplomatică a inculpatului Omar Hayssam şi s-a solicitat Ministerului Justiţiei să depună diligentele necesare în vederea audierii inculpatului prin videoconferinţă.
Timişoara / Primăria promite că nu va scumpi gigacaloria
Referitor la eliminarea subvenţiei acordate de Guvern pentru gigacalorie, Primăria Timişoara precizează că Guvernul acordă societăţilor de termoficare ale autorităţilor locale o sumă pentru compensarea preţului neprevizionat la combustibili, de până la 45% din acest preţ. La data de 9 mai 2011, din această subvenţie, Colterm mai are de încasat 56,4 milioane de lei de la Guvern. Consiliul Local Timişoara subvenţionează cu 32,78 de lei diferenţa dintre preţul de producţie(325,82 lei) şi preţul plătit de cetăţeni (252,17 lei), iar guvernul cu 40,87de lei. Consiliul Local mai are de achitat către Colterm o datorie de 44,4 milioane de lei la această subvenţie. În total, Colterm are de încasat restanţe la subvenţii de la Guvern şi de la bugetul local de 100,8 milioane de lei. Anul acesta, Colterm a primit 18 milioane de lei subvenţie de la CLT şi 10 milioane de lei de la Guvern.
Eliminarea subvenţiei va însemna un efort financiar în plus pentru bugetul local de 19 milioane de lei. Consiliul Local decide preţul care este facturat populaţiei, dar în condiţiile actuale, nu poate fi vorba de o majorare a acestui preţ, deoarece populaţia nu mai poate suporta încă o creştere a preţului.
Pentru scăderea costurilor de producţie,astfel încât să fie un preţ real suportabil, premisele sunt bune. În primul rând, preţul de producţie al gigacaloriei de 325 de lei sub cel mediu pe ţară, care este de 500 de lei. S+a obţinut o importantă finanţare europeană, de 74 de milioane de euro, cu care se face retehnologizarea Colterm din acest an, ceea ce va permite să se menţină preţul actual. De asemenea, demersurile pentru realizarea unei fabrici de valorificare energetică a deşeurilor sunt avansate şi se vor urgenta, deoarece va permite reducerea consistentă a preţului de producere a gigacaloriei.
Eliminarea subvenţiei va însemna un efort financiar în plus pentru bugetul local de 19 milioane de lei. Consiliul Local decide preţul care este facturat populaţiei, dar în condiţiile actuale, nu poate fi vorba de o majorare a acestui preţ, deoarece populaţia nu mai poate suporta încă o creştere a preţului.
Pentru scăderea costurilor de producţie,astfel încât să fie un preţ real suportabil, premisele sunt bune. În primul rând, preţul de producţie al gigacaloriei de 325 de lei sub cel mediu pe ţară, care este de 500 de lei. S+a obţinut o importantă finanţare europeană, de 74 de milioane de euro, cu care se face retehnologizarea Colterm din acest an, ceea ce va permite să se menţină preţul actual. De asemenea, demersurile pentru realizarea unei fabrici de valorificare energetică a deşeurilor sunt avansate şi se vor urgenta, deoarece va permite reducerea consistentă a preţului de producere a gigacaloriei.
Mapamond / La fiecare 6 secunde o persoană moare într-un accident de circulaţie
În 2 martie 2010, Adunarea Generală A Naţiunilor Unite a proclamat perioada 2011-2020 'Decada Acţiunilor pentru Siguranţa Rutieră' cu scopul de a stabiliza şi de a reduce nivelul prognozat al accidentelor rutiere din întreaga lume.
Lansarea la nivel mondial a acestei Decade va avea loc astăzi, 11 mai 2011, prilej cu care, în fiecare ţară, se va organiza un eveniment oficial de lansare.
Motivele care au stata la baza acestui proiect au fost următoarele:
*Peste 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an. La fiecare 6 secunde o persoană moare sau este accidentată grav în urma unui accident de circulaţie
*Accidentele rutiere ucid mai mulţi oameni decât malaria
*50 de milioane de oameni sunt anual răniţi, dintre care mulţi se aleg cu un handicap
*90% din aceste accidente au loc în ţările în curs de dezvoltare
*Decesele anuale sunt prognozate să crească la 1,9 milioane până în 2020
*Reprezintă cauza numărul 1 de deces pentru tinerii din întreaga lume
*Până în 2015, aceasta va fi principala provocare de sănătate pentru copiii de peste 5 ani din ţările în curs de dezvoltare
*Costul economic global este de peste 500 miliarde dolari SUA, în ţările în curs de dezvoltare este de 100 miliarde dolari - echivalentul tuturor ajutoarelor globale
*Accidentele împovărează semnificativ spitalele şi sistemele de sănătate
*Accidentele rutiere pot fi prevenite.
Accidentele rutiere se numără printre primele trei cauze de deces pentru persoanele , cu vârsta cuprinsă între 5 şi 44 ani. Dacă nu se iau măsuri imediate şi eficiente, accidentele rutiere sunt prognozate să devină a cincea cauză de deces în lume.
Lansarea la nivel mondial a acestei Decade va avea loc astăzi, 11 mai 2011, prilej cu care, în fiecare ţară, se va organiza un eveniment oficial de lansare.
Motivele care au stata la baza acestui proiect au fost următoarele:
*Peste 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an. La fiecare 6 secunde o persoană moare sau este accidentată grav în urma unui accident de circulaţie
*Accidentele rutiere ucid mai mulţi oameni decât malaria
*50 de milioane de oameni sunt anual răniţi, dintre care mulţi se aleg cu un handicap
*90% din aceste accidente au loc în ţările în curs de dezvoltare
*Decesele anuale sunt prognozate să crească la 1,9 milioane până în 2020
*Reprezintă cauza numărul 1 de deces pentru tinerii din întreaga lume
*Până în 2015, aceasta va fi principala provocare de sănătate pentru copiii de peste 5 ani din ţările în curs de dezvoltare
*Costul economic global este de peste 500 miliarde dolari SUA, în ţările în curs de dezvoltare este de 100 miliarde dolari - echivalentul tuturor ajutoarelor globale
*Accidentele împovărează semnificativ spitalele şi sistemele de sănătate
*Accidentele rutiere pot fi prevenite.
Accidentele rutiere se numără printre primele trei cauze de deces pentru persoanele , cu vârsta cuprinsă între 5 şi 44 ani. Dacă nu se iau măsuri imediate şi eficiente, accidentele rutiere sunt prognozate să devină a cincea cauză de deces în lume.
Timişoara / FESTIVALUL INTERNAŢIONAL POEZIA REGIUNILOR DE CONTACT ETNIC
Festivalul se va desfăşura la Timişoara, Lugoj, Jimbolia şi Oradea, în perioada 20 - 24 mai, cu participarea unor importante personalităţi din ţară şi din diaspora, include conferinţe, simpozioane, mese rotundeşi dezbateri, recitaluri de poezie, lansări de carte, vizite de documentare şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu publicul iubitor de literatură.
Un eveniment deosebit în contextul Festivalului îl constituie inaugurarea Memorialului membrilor Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România amenajat la sediul din Calea Bogdăneştilor nr. 19.
Programul integral al Festivalului şi invitaţii
Un eveniment deosebit în contextul Festivalului îl constituie inaugurarea Memorialului membrilor Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România amenajat la sediul din Calea Bogdăneştilor nr. 19.
Programul integral al Festivalului şi invitaţii
Timişoara / IT Congress la Expovest
IT Congress 2011, eveniment major în domeniul tehnologiilor IT în România, se va desfăşura în perioada 17-18 mai, la Expovest, Timişoara, program fiind între orele 9 şi 18.
IT Congress este un loc în care zeci de specialişti IT (re)prezintă tehnologii de ultimă oră şi explorează, împreună cu sute de reprezentanţi ai organizaţiilor invitate -companii de top şi instituţii publice-, soluţii IT de ultimă oră menite să le aducă acestora din urmă beneficii competitive, prin facilitarea accesului la tehnologii altădată inaccesibile multora dintre organizaţiile româneşti. IT Congress 2011 va include prezentări menite să vă facă cunoscute cele mai noi soluţii IT, întâlniri hands-on în cadrul a numeroase focus group-uri cuprinzătoare, demo-uri live pe tehnologii separate sau integrate, o zonă de expoziţie vastă în care unele dintre cele mai mari brand-uri internaţionale de IT îşi expun şi explorează împreună cu participanţii tehnologii IT de ultimă oră.
IT Congress este un loc în care zeci de specialişti IT (re)prezintă tehnologii de ultimă oră şi explorează, împreună cu sute de reprezentanţi ai organizaţiilor invitate -companii de top şi instituţii publice-, soluţii IT de ultimă oră menite să le aducă acestora din urmă beneficii competitive, prin facilitarea accesului la tehnologii altădată inaccesibile multora dintre organizaţiile româneşti. IT Congress 2011 va include prezentări menite să vă facă cunoscute cele mai noi soluţii IT, întâlniri hands-on în cadrul a numeroase focus group-uri cuprinzătoare, demo-uri live pe tehnologii separate sau integrate, o zonă de expoziţie vastă în care unele dintre cele mai mari brand-uri internaţionale de IT îşi expun şi explorează împreună cu participanţii tehnologii IT de ultimă oră.
marți, 10 mai 2011
Timişoara / Pianista canadiană Marianna Humetska la Filarmonica Banatul
Următorul concert simfonic din cele prezentate de Filarmonica „Banatul” în Festivalul Internaţional TIMIŞOARA MUZICALĂ va avea loc sâmbătă, 14 mai, cu începere de la ora 19. Dirijorul concertului va fi maestrul Ilarion Ionescu-Galaţi, care ne propune un program format din „Sevillanas”de Isaac Albeniz, Concertul în sol major pentru pian şi orchestră de Maurice Ravel şi Suita a II-a pentru orchestră de jazz de Dmitri Şostakovici.
Concertul în sol major pentru pian şi orchestră, a fost compus de Ravel între anii 1929 şi 1931.
Premiera a fost în 14 ianuarie 1932, la Paris, cu celebra Marguerite Long ca solistă. Premiera americană s-a petrecut la Boston în aprilie, acelaşi an.
Sâmbătă seara, solistă va fi pianista canadiană Marianna Humetska.
Concertul în sol major pentru pian şi orchestră, a fost compus de Ravel între anii 1929 şi 1931.
Premiera a fost în 14 ianuarie 1932, la Paris, cu celebra Marguerite Long ca solistă. Premiera americană s-a petrecut la Boston în aprilie, acelaşi an.
Sâmbătă seara, solistă va fi pianista canadiană Marianna Humetska.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





