Vineri, 8 aprilie 2011, a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 250 Partea I, Decizia Presedintelui Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii nr.70, prin care a fost aprobata procedura Programului pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare – START.
Prin implementarea acestui program, Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii sprijina si dezvolta infiintarea de noi IMM-uri.
Obiectivul Programului il constituie stimularea infiintarii de noi societati comerciale, imbunatatirea performantelor economice ale celor existente, cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale intreprinzatorilor in scopul implicarii acestora in structuri economice private.
Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2011 este de 10.000.000 lei gestionati de Agentie pentru organizarea si desfasurarea de workshopuri de pregatire antreprenoriala UNCTAD /EMPRETEC si acordarea de Alocatii Financiare Nerambursabile (AFN).
Beneficiari eligibili sunt persoanele fizice si juridice care, la data inscrierii on-line, indeplinesc cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:
Etapa I - persoanele fizice:
sunt cetateni romani;
nu au beneficiat de finantare in cadrul acestui Program nici ca persoana fizica si nici ca asociat, actionar, administrator intr-o societate comerciala care a beneficiat de ajutor financiar nerambursabil in cadrul acestui program in anii anteriori;
au studii medii sau superioare definitivate.
Etapa a II – societatile comerciale(microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii):
sunt organizate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare sau in baza Ordonantei de Urgenta nr. 6/2011;
sunt IMM;
au capital social integral privat si sunt persoane juridice romane;
nu au beneficiat de alocatie financiara nerambursabila in cadrul Programului si nu au asociati, actionari sau administratori care detin sau au detinut calitatea de asociati/actionari/administratori ai altor societati comerciale care au beneficiat de alocatie financiara nerambursabila in cadrul Programului – START in anii anteriori;
administratorul societatii are cel putin studii medii definitivate;
au cel mult 2 ani de la inregistrare la Registrul Comertului la data completarii online a formularului de preselectie la etapa a II-a si au ca obiect de activitate cel putin un cod CAEN eligibil in cadrul Programului pe care acceseaza;
nu au datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru.
Programul se va derula in 2 etape:
Etapa I – cursuri de pregatire antreprenoriala UNCTAD EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor in domenii de interes pentru dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale, in scopul dobandirii cunostintelor teoretice si cu aplicabilitate practica, necesare inceperii si dezvoltarii unei afaceri. Produsul de baza oferit participantilor la program este atelierul de lucru pentru dezvoltarea competentelor personale antreprenoriale dezvoltat de Universitatea Harvard impreuna cu Management Systems International si McBeer & Co care se va desfasura pe parcursul a 9 zile calendaristice.
In vederea implementarii primei etape a Programului, serviciile de instruire specifice Programului vor fi efectuate de traineri nationali certificati si in curs de certificare de catre UNCTAD Geneva.
Etapa a II a - se finanteaza implementarea celor mai bune Planuri de Afaceri in urmatoarele conditii:
Schema de finantare cu credit bancar:
Alocatie Financiara Nerambursabila – maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar;
Credit bancar – minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 50.000 lei/beneficiar - acordat de catre institutia de credit partenera.
Schema de finantare fara credit bancar:
Alocatie Financiara Nerambursabila – maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 Lei/beneficiar.
Contributie proprie – minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului.
Inscrierea in program se face on-line pe site-ul www.aippimm.ro, incepand cu data de 18 aprilie 2011, ora 10, pana in data de 22 aprilie 2011, ora 16.30.
Detalii suplimentare se pot obtine de la Oficiile Teritoriale si de la Agentia pentru Implementarea proiectelor si programelor pentru IMM-uri - Str. Poterasi nr. 11 sector 4, Bucuresti, tel:021-335.26.20; 335.26.32, fax. 021-336.18.43, www.aippimm.ro.
*STIRI*NEWS*PRESS*COMUNICATE DE PRESA*BANAT
joi, 14 aprilie 2011
miercuri, 13 aprilie 2011
Timișoara / Primul târg național de economie socială, la Casa Tineretului
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale organizează primul Târg național de economie socială și conferința Rolul parteneriatului în dezvoltarea economiei sociale, în cadrul proiectului Economia socială – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.
Târgul național de economie socială găzduiește 40 de expozanți – întreprinderi românești de economie socială: asociații, fundații, cooperative, instituții de micro-finanțare, furnizori de servicii sociale și altele - organizații active în producția și distribuția de produse sau servicii. Ce unifică aceste întreprinderi este faptul că desfășoară activități economice având ca scop final obținerea de beneficii sociale și de dezvoltare a comunității. La târg, aceste organizații au ocazia să își prezinte produsele atât profesioniștilor din domeniu cât și publicului larg, pot stabili parteneriate și au oportunitatea să descopere noi căi de extindere a activitățiilor.
Conferința Rolul parteneriatului în dezvoltarea economiei sociale reunește cca. 250 de reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, inițiatori și promotori de activități de economie socială.
La deschiderea lucrărilor au participat reprezentanți oficiali ai Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ai Prefecturii Judeţului Timiş, ai Primăriei Municipiului Timişoara, ai Universităţii de Vest din Timişoara, ai Arhiepiscopiei Timișoarei și ai Ambasadei Spaniei în România. Conferința are invitați din România și din străinătate, iar obiectivele acesteia sunt promovarea și sprijinirea dezvoltării economiei sociale în România. Prezentările cuprind informații despre stadiul acestui sector în România și în alte state europene, rolul economiei sociale în dezvoltarea comunității, formele sale de organizare, tipurile de parteneriate și importanța lor, precum și bune practici în domeniu.
În Europa, economia socială deţine o pondere de 10% din volumul total al economiilor naţionale și asigură 11 milioane de locuri de muncă (cca. 6% din totalul forţei de muncă la nivelul UE). Creșterea calității vieții presupune o dezvoltare a spiritului de inițiativă, a antreprenoriatului, inclusiv în rândul persoanelor excluse social, iar economia socială reprezintă tocmai trecerea acestui prag de la incluziunea prin politici de asistență socială la incluziunea activă. Și în România, economia socială este un domeniu care se extinde, tocmai pentru că se dovedește a fi soluția multor probleme sociale.
Târgul și conferința de economie socială fac parte din activitățile proiectului strategic Economia socială – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate. Proiectul este realizat de către opt parteneri naționali și internaționali, publici și privați și cuprinde o serie complexă de arii de intervenție: cercetarea economiei sociale în România și Europa, elaborarea cadrului legislativ specific; formarea a peste o mie de persoane (din rândul profesioniștilor din domeniu social și din rândul persoanelor vulnerabile, în special tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie, şomeri, persoane cu handicap și romi), organizarea primului program de master în economie socială în patru universități din România, crearea a patru centre de resurse pentru asistență în desfășurarea de activități de profil, informarea categoriilor special vizate, dar și a publicului larg, în legătură cu resursele și beneficiile multiple ale economiei sociale, precum și înființarea propriu-zisă de întreprinderi sociale.
Conferința și târgul de economie socială se desfășoară simultan între 13 și 15 aprilie 2011, la Timișoara, Casa Tineretului, str. Arieș nr. 19, între orele 10.00 și 18.00. Pentru mai multe informații vă rugăm să o contactați pe dna Iulia Buttu, coordonator comunicare, tel: 0745 093 776 sau e-mail: iulia.buttu@bbi.ro.
Ce puteți găsi la Târgul național de economie socială, 13-15 aprilie 2011, CasaTineretului, Timișoara: (selecție de produse) Sacoșe din bumbac organic, Vaze de sticlă pictate manual, Obiecte decorative, Accesorii, Gablonțuri, Genți damă din stofă, Articole de îmbrăcăminte, Produse de artă populară tradițională, Vase și alte obiecte de lut, Împletituri, Obiecte decorative ecologice, Icoane pe sticlă, Cărți de benzi desenate handmade, Produse de croitorie, Produse unicat: felicitări, pahare pictate și bijuterii, Artizanat din lemn, Decorațiuni din hârtie și materiale textile, Ambalaje pentru cadouri, Covoare, carpete, diverse cusături, Rame de tablouri și multe altele...
Târgul național de economie socială găzduiește 40 de expozanți – întreprinderi românești de economie socială: asociații, fundații, cooperative, instituții de micro-finanțare, furnizori de servicii sociale și altele - organizații active în producția și distribuția de produse sau servicii. Ce unifică aceste întreprinderi este faptul că desfășoară activități economice având ca scop final obținerea de beneficii sociale și de dezvoltare a comunității. La târg, aceste organizații au ocazia să își prezinte produsele atât profesioniștilor din domeniu cât și publicului larg, pot stabili parteneriate și au oportunitatea să descopere noi căi de extindere a activitățiilor.
Conferința Rolul parteneriatului în dezvoltarea economiei sociale reunește cca. 250 de reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, inițiatori și promotori de activități de economie socială.
La deschiderea lucrărilor au participat reprezentanți oficiali ai Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ai Prefecturii Judeţului Timiş, ai Primăriei Municipiului Timişoara, ai Universităţii de Vest din Timişoara, ai Arhiepiscopiei Timișoarei și ai Ambasadei Spaniei în România. Conferința are invitați din România și din străinătate, iar obiectivele acesteia sunt promovarea și sprijinirea dezvoltării economiei sociale în România. Prezentările cuprind informații despre stadiul acestui sector în România și în alte state europene, rolul economiei sociale în dezvoltarea comunității, formele sale de organizare, tipurile de parteneriate și importanța lor, precum și bune practici în domeniu.
În Europa, economia socială deţine o pondere de 10% din volumul total al economiilor naţionale și asigură 11 milioane de locuri de muncă (cca. 6% din totalul forţei de muncă la nivelul UE). Creșterea calității vieții presupune o dezvoltare a spiritului de inițiativă, a antreprenoriatului, inclusiv în rândul persoanelor excluse social, iar economia socială reprezintă tocmai trecerea acestui prag de la incluziunea prin politici de asistență socială la incluziunea activă. Și în România, economia socială este un domeniu care se extinde, tocmai pentru că se dovedește a fi soluția multor probleme sociale.
Târgul și conferința de economie socială fac parte din activitățile proiectului strategic Economia socială – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate. Proiectul este realizat de către opt parteneri naționali și internaționali, publici și privați și cuprinde o serie complexă de arii de intervenție: cercetarea economiei sociale în România și Europa, elaborarea cadrului legislativ specific; formarea a peste o mie de persoane (din rândul profesioniștilor din domeniu social și din rândul persoanelor vulnerabile, în special tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie, şomeri, persoane cu handicap și romi), organizarea primului program de master în economie socială în patru universități din România, crearea a patru centre de resurse pentru asistență în desfășurarea de activități de profil, informarea categoriilor special vizate, dar și a publicului larg, în legătură cu resursele și beneficiile multiple ale economiei sociale, precum și înființarea propriu-zisă de întreprinderi sociale.
Conferința și târgul de economie socială se desfășoară simultan între 13 și 15 aprilie 2011, la Timișoara, Casa Tineretului, str. Arieș nr. 19, între orele 10.00 și 18.00. Pentru mai multe informații vă rugăm să o contactați pe dna Iulia Buttu, coordonator comunicare, tel: 0745 093 776 sau e-mail: iulia.buttu@bbi.ro.
Ce puteți găsi la Târgul național de economie socială, 13-15 aprilie 2011, CasaTineretului, Timișoara: (selecție de produse) Sacoșe din bumbac organic, Vaze de sticlă pictate manual, Obiecte decorative, Accesorii, Gablonțuri, Genți damă din stofă, Articole de îmbrăcăminte, Produse de artă populară tradițională, Vase și alte obiecte de lut, Împletituri, Obiecte decorative ecologice, Icoane pe sticlă, Cărți de benzi desenate handmade, Produse de croitorie, Produse unicat: felicitări, pahare pictate și bijuterii, Artizanat din lemn, Decorațiuni din hârtie și materiale textile, Ambalaje pentru cadouri, Covoare, carpete, diverse cusături, Rame de tablouri și multe altele...
marți, 12 aprilie 2011
Timişoara / 51.650.114,49 lei pentru vaporaşe, piste şi staţii de închiriat biciclete pe malurile Begăi
Prin Hotărârea Consiliului Local 352/28.09.2010 a fost aprobat proiectul "Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega", a documentaţiei tehnico-economice şi a Analizei cost-beneficiu, precum şi a cheltuielilor legate de proiect ce revin Municipiului Timişoara, în vederea accesării fondurilor nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1. - "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere", Domeniul major de intervenţie 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbană", Sub-domeniul: Poli de creştere". De asemenea, a fost aprobată valoarea totală a proiectului: 51.650.114,49 lei (inclusiv T.V.A), alocarea în bugetul local a: sumei de 5.110.039,03 lei (fără T.V.A.), reprezentând contribuţia proprie a Municipiului Timişoara şi a sumei de 9.916.009,92 lei reprezentând T.V.A. pentru cheltuieli eligibile şi neeligibile. Taxa pe valoarea adăugată plătită va fi rambursată de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, conform legislaţiei în vigoare în condiţiile rambursării/decontărilor ulterioare, precum şi a sumei de 6.104.011 lei, reprezentând avansul necesar implementării optime a proiectului. Suma se va recupera, prin decont, la terminarea lucrărilor aferente proiectului.
SURSE DE FINANŢARE (cheltuieli eligibile): F.E.D.R.(80,35%): 30.027.996,60 lei, Buget de Stat (17,65%) 6.596.068,95 lei, Buget local (2%) 747.429,91 lei
OBIECTIVELE URMĂRITE
1. Căi de comunicaţii pietonale şi cicliste
- lucrări de reabilitare trotuare, alei pietonale, fântâni
- lucrări de construire piste de biciclete, staţii închirieri biciclete
2: Amenajare peisagistică a malurilor
- lucrări de reabilitare dotări tehnico-edilitare, amenajări peisagistice şi mobilier urban
- lucrări de construire reţele electrice
3: Transport pe apă
- lucrări de construire staţii vaporete, rampe pentru intervenţii de urgenţă, alte utilităţi.
DURATA DE REALIZARE a investiţiei: 3 ani
Date tehnice Suprafaţa totală construită a lucrărilor de intervenţii 167 928 mp, din care alei pietonale construite şi/sau reabilitate 22 979 mp , piste de biciclete nou create 19 080 mp, 9 staţii închirieri biciclete, cu o capacitate totală 140 biciclete, 6 fântâni, 9 puncte de acostare vaporetto inclusiv puncte de vânzare bilete, platforme de lemn în consolă, 40 de gradene, platforme/ terase belvedere şi punţi de acces, copertine, pergole, două rampe şi platforme pentru intervenţii de urgent, 422 de bănci, banchete lemn, 498 de coşuri gunoi, două mese şah, 70 de şezlonguri etc.
Staţii pentru vaporaşe:
STATIA 1 – mal nord, la stânga de podul Mihai Viteazul
STATIA 2 – mal nord, la dreapta de podul Dacilor
STATIA 3 – mal nord, la dreapta de podul Decebal
STATIA 4 – mal sud, la dreapta de podul Michelangelo
STATIA 5 – mal sud, la stânga de podul Mitropolit Şaguna
STATIA 6 – mal sud, la stânga de podul Traian
STATIA 7 – mal sud, la stânga de podul Ştefan cel Mare
STATIA 8 – mal sud, în dreptul Str. Vulturilor (la dreapta de vechiul port)
STATIA 9 – mal sud, la stânga de podul Modoş
luni, 11 aprilie 2011
Diaspora / Polonezii şi românii, spaima infracţiunilor în Marea Britanie
27.056 este totalul europenilor condamnaţi în Marea Britanie în 2010, spune cotidianul englez Daily Telegraph. Printre fruntaşi, după informaţiile date publicităţii de poliţie, se situează polonezii cu 6.777 de infracţiuni, urmaţi de români - cu 4.343. Nu departe de noi se află Lithuania - 4.176. Imediat în afara podiumului, se clasează Irlanda cu 2.423, fiind urmată la o cotă între 1000 şi 2000 de infracţiuni pe an, Letonia, Portugalia şi ... Franţa.
Europeni condamnaţi în Marea Britanie
Austria 58
Belgia 23
Bulgaria 296
Cypru 162
Cehia 783
Danemarca 61
Estonia 181
Finland 58
Franţa 1,032
Germania 360
Grecia 102
Ungaria 290
Irlanda 2,423
Italia 706
Letonia 1,938
Lithuania 4,176
Luxemburg 3
Malta 70
Olanda 516
Poland 6,777
Portugalia 1,842
Romania 4,343
Slovakia 361
Slovenia 24
Spania 267
Sweden 104
Total 27,056
Timişoara / Expoziţie pentru detailiştii din Banat
Piaţa Trade Expo la pavilionul EXPOVEST - Hotel Senator
Revista Piaţa organizează cea de-a VII-a ediţie a Piaţa Trade Expo la Timişoara, pe 12 aprilie, la Pavilionul EXPOVEST - Hotel Senator din oraşul de pe Bega. Piaţa Trade Expo este singura expoziţie dedicată comercianţilor tradiţionali, reţelelor locale de retail şi distribuitorilor locali, precum şi furnizorilor de produse şi servicii pentru industria bunurilor de larg consum.
Comercianţii tradiţionali, reţelele locale de retail şi distribuitorii din Banat se întâlnesc, marţi 12 aprilie, cu reprezentanţii unor mari companii furnizoare de bunuri de larg consum Piaţa Trade Expo Timişoara. Amenajată sub forma unui magazin de proximitate, Piatţ Trade Expo este o expoziţie de bunuri de larg consum care are ca scop îmbunătăţirea colaborării dintre producători, distribuitori şi comercianţii detailişti pentru creşterea profitului în comerţul cu bunuri de folosinţă zilnică.
Comercianţii şi distribuitorii vizitatori au ocazia să discute cu reprezentanţii expozanţilor despre toate aspectele colaborării cu furnizorii: probleme curente, condiţii comerciale, promoţii dedicate, despre produse noi şi oferte speciale pentru vizitatorii expoziţiei şi, nu în ultimul rând, despre soluţii de a atrage mai mulţi clienţi în magazin şi de a-i fideliza.
Revista Piaţa organizează cea de-a VII-a ediţie a Piaţa Trade Expo la Timişoara, pe 12 aprilie, la Pavilionul EXPOVEST - Hotel Senator din oraşul de pe Bega. Piaţa Trade Expo este singura expoziţie dedicată comercianţilor tradiţionali, reţelelor locale de retail şi distribuitorilor locali, precum şi furnizorilor de produse şi servicii pentru industria bunurilor de larg consum.
Comercianţii tradiţionali, reţelele locale de retail şi distribuitorii din Banat se întâlnesc, marţi 12 aprilie, cu reprezentanţii unor mari companii furnizoare de bunuri de larg consum Piaţa Trade Expo Timişoara. Amenajată sub forma unui magazin de proximitate, Piatţ Trade Expo este o expoziţie de bunuri de larg consum care are ca scop îmbunătăţirea colaborării dintre producători, distribuitori şi comercianţii detailişti pentru creşterea profitului în comerţul cu bunuri de folosinţă zilnică.
Comercianţii şi distribuitorii vizitatori au ocazia să discute cu reprezentanţii expozanţilor despre toate aspectele colaborării cu furnizorii: probleme curente, condiţii comerciale, promoţii dedicate, despre produse noi şi oferte speciale pentru vizitatorii expoziţiei şi, nu în ultimul rând, despre soluţii de a atrage mai mulţi clienţi în magazin şi de a-i fideliza.
Timişoara / 94 de posturi vacante în spitalele din judeţul Timiş
Ministerul Sănătăţii a publicat, pe adresa de web www.ms.ro, lista locurilor care au rămas vacante în urma primei etape de redistribuire.
După cum se ştie, redistribuirea personalului din unităţile sanitare care se reprofilează se va face în 3 etape.
În zilele de 4 şi 5 aprilie 2011, direcţiile de sănătate publică au realizat redistribuirea personalului care a optat pentru unităţile din acelaşi judeţ. Astfel, joi, 7 aprilie, au fost încheiate decizii de redistribuire pentru 2630 angajaţi din cei 2824 angajaţi care au depus cerere de redistribuire.
Pentru cei care nu şi-au ales post sau nu au avut loc în acelaşi judeţ, în 14 şi 15 aprilie 2011, se va face redistribuirea în unităţile din judeţele limitrofe. Începând de mâine, 12 aprilie 2011, se pot depune cereri la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Procesul se va încheia în zilele de 28 şi 29 aprilie 2011, atunci când se va face redistribuirea la nivel naţional. La această redistribuire participă cei care au optat direct pentru această etapă (în principal medicii rezidenţi care au posibilitatea să găasească posturi mai aproape de casă) sau cei care nu au putut fi redistribuiţi în primele etape, din diverse motive.
CENTRALIZATOR POSTURI VACANTE JUDEŢUL TIMIŞ
Anestezie şi terapie intensivă 9
Boli infecţioase 2,5
Cardiologie 9,5
Dermatovenerologie 1
Gastroenterologie 1
Medicină de familie 2
Medicină de urgenţă 2
Medicină internă 0,5
Nefrologie 1,5
Neonatologie 4
Neurologie 1
Pediatrie 6
Pneumologie 1
Psihiatrie 11,5
Psihiatrie pediatrică 1,5
Recuperare, medicină fizică şi balneologie 2
Chirurgie cardiovasculară 1
Chirurgie generală 2
Chirurgie pediatrică 1
Chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă 3
Chirurgie toracică 1
Chirurgie vasculară 2
Neurochirurgie 2,5
Obstetrică-ginecologie 0,5
Oftalmologie 2
Ortopedie şi traumatologie 1
Otorinolaringologie 1,5
Urologie 0,5
Anatomie patologică 2
Epidemiologie 3
Medicină de laborator 2,5
Radiologie - imagistică medicală 3
Medicina generala 9,5
TOTAL 94
După cum se ştie, redistribuirea personalului din unităţile sanitare care se reprofilează se va face în 3 etape.
În zilele de 4 şi 5 aprilie 2011, direcţiile de sănătate publică au realizat redistribuirea personalului care a optat pentru unităţile din acelaşi judeţ. Astfel, joi, 7 aprilie, au fost încheiate decizii de redistribuire pentru 2630 angajaţi din cei 2824 angajaţi care au depus cerere de redistribuire.
Pentru cei care nu şi-au ales post sau nu au avut loc în acelaşi judeţ, în 14 şi 15 aprilie 2011, se va face redistribuirea în unităţile din judeţele limitrofe. Începând de mâine, 12 aprilie 2011, se pot depune cereri la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Procesul se va încheia în zilele de 28 şi 29 aprilie 2011, atunci când se va face redistribuirea la nivel naţional. La această redistribuire participă cei care au optat direct pentru această etapă (în principal medicii rezidenţi care au posibilitatea să găasească posturi mai aproape de casă) sau cei care nu au putut fi redistribuiţi în primele etape, din diverse motive.
CENTRALIZATOR POSTURI VACANTE JUDEŢUL TIMIŞ
Anestezie şi terapie intensivă 9
Boli infecţioase 2,5
Cardiologie 9,5
Dermatovenerologie 1
Gastroenterologie 1
Medicină de familie 2
Medicină de urgenţă 2
Medicină internă 0,5
Nefrologie 1,5
Neonatologie 4
Neurologie 1
Pediatrie 6
Pneumologie 1
Psihiatrie 11,5
Psihiatrie pediatrică 1,5
Recuperare, medicină fizică şi balneologie 2
Chirurgie cardiovasculară 1
Chirurgie generală 2
Chirurgie pediatrică 1
Chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă 3
Chirurgie toracică 1
Chirurgie vasculară 2
Neurochirurgie 2,5
Obstetrică-ginecologie 0,5
Oftalmologie 2
Ortopedie şi traumatologie 1
Otorinolaringologie 1,5
Urologie 0,5
Anatomie patologică 2
Epidemiologie 3
Medicină de laborator 2,5
Radiologie - imagistică medicală 3
Medicina generala 9,5
TOTAL 94
România / Emisiune de timbre Fluturi pusă în circulaţie
Emisiunea de mărci poştale Fluturi pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie prezintă 7 specii spectaculoase întâlnite peste tot în lume. Insecte cu aripi membranoase acoperite cu solzi microscopici, fluturii fac parte din Ordinul Lepidopterelor. Începând cu ziua de marţi, 12 aprilie 2011, emisiunea de mărci poştale Fluturi va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
Fluturii, care constituie Ordinul Lepidopterelor, sunt insectele cu aripi membranoase acoperite cu solzi microscopici (lipid = solz; pteron = aripă), viu coloraţi. De la stadiul de larvă sau omidă se transformă în nimfă sau crisalidă, iar apoi în fluture. Durata lor de viaţă diferă de la o specie la alta, trăiesc fie o lună sau două, câteva ore sau chiar un an. După timpul când se hrănesc sunt diurni şi nocturni şi diferă atât prin modul lor de viaţă cât şi prin aspectul lor.
Emisiunea de mărci poştale Fluturi, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, prezintă speciile: Mahaonul, Coada rândunicii, Fluturele montan Apollo, Fluturele ochi de păun, Fluturele cap de cobră, Fluturele morpho albastru şi Fluturele transparent.
Fluturele montan Apollo (Parnassius apollo) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 0,50 lei. Este un fluture foarte frumos cu anvergura aripilor de 70-95 mm. Trăieşte în munţii înalţi până la altitudinea de 6000 m.
Mahaonul, Coada rândunicii şi Fluturele montan Apollo fac parte din Familia Papilionidae.
Fluturele transparent (Greta oto) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 0,60 lei. Denumirea a fost dată în onoarea marii actriţe americane de origine suedeză - Greta Garbo, de către primii entomologi care l-au descris. Fluturele are aripile transparente, micile vene de pe aripi făcându-l să apară precum sticla colorată. Aria sa de răspândire cuprinde Mexicul şi celelalte state ale Americii Centrale.
Fluturele morpho albastru (Morpho nestira) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei. Este un fluture de dimensiuni considerabile, deschiderea aripilor sale fiind de aproximativ de 180 mm. Adulţii se hrănesc ziua, cu sucul plantelor şi fructelor, în timp ce larvele se hrănesc cu plante şi doar pe timpul nopţii. Îl întâlnim mai ales în America Centrală şi de Sud.
Mahaonul (Papilio machaon) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei. Anvergura aripilor este de 70-90 mm. Îl întâlnim pe o arie largă de răspândire care porneşte din vestul Europei până în Japonia.
Fluturele cap de cobră (Attacus atlas) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Este considerat ca fiind cel mai mare fluture din Familia Saturnidae, având anvergura aripilor de 270-280 mm. Este întâlnit în Asia de Sud şi insulele Indoneziei.
Fluturele ochi de păun (Inachis io) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei şi face parte din Familia Nymphalidae. Este un fluture mare, de zi, cu desen „ochi de păun“ pe ambele aripi. Specialiştii îl consideră ca fiind cel mai frumos fluture din ţara noastră.
Coada rândunicii (Iphiclides podalirius) este ilustrat pe timbrul coliţei cu valoarea nominală de 8,10 lei. Are anvergura aripilor de 70-90 mm. Larvele acestui fluture trăiesc pe pomi fructiferi.
România / Învăţământul produce justiţiari şi afacerişti pe bandă rulantă
"Demografie, democraţie, dezvoltare" este titulatura ultimului colocviu organizat de Fundaţia Politehnica din Timişoara, invitatul întâlnirii fiind analistul economic dr. ing. Nicolae Ţăran, personalitate binecunoscută a lumii academice bănăţene şi nu numai. Unul dintre subiectele abordate şi care nu este elocvent nu numai pentru prezent, ci mai ales pentru viitorul României, este cel al evoluţiei învăţământului în perioada 1991 - 2009, sintetizat prin compararea unor statistici mai mult decât grăitoare. "Diminuarea numărului de elevi şi inadecvarea structural-calitativă a învăţământului românesc la cerinţele pieţei de muncă, spune dr. ing. Nicolae Ţăran, reprezintă consecinţe nefavorabile cu impact strategic determinate în mare măsură de procesul globalizării politice şi economice din ultimele două decenii. Astfel (...), în perioada 1991 - 2009, numărul de elevi din România a scăzut cu 32 %, numărul de studenţi a crescut de 4,6 ori, iar numărul de profesori din universităţi a crescut de 2,3 ori!" Iată ce spun şi cifrele statistice, concret. În învăţământul primar şi gimnazial, în 1991 erau 163.865 de profesori, pentru ca în 2009 numărul să ajungă la 138.560, în timp ce la elevi s-au înregistrat 2.730.306, pentru ca 18 ani mai târziu să fie doar 1.752.335. Adică de la 16,6 elevi pentru un profesor, acum sunt 12,6 elevi/profesor. La licee, raportul între anii 1991/2009 este de 51.731 / 60.647 profesori, iar la elevi 995.689 / 784.361. La un calcul simplu, de la 19,2 elevi pentru un profesor în 1991, la 12,9 elevi pentru un profesor în 2009. La universităţile private, lucrurile sunt şi mai simple, pentru că nu este luat la socoteală decât 2009, când s-au consemnat 410.859 de studenţi la 4884 de profesori, ceea ce înseamnă 84,1 de studenţi pentru un profesor. Impresionant număr, în condiţiile în care la totalurile învăţământului universitar, profesorii au trecut de la 13.927 la 31.937, iar studenţii de la 192.810 la 891.098, adică de la 13,8 în 1991 la 27,9 în 2009. Drum lung şi extrem de sugestiv pentru raportul dintre stat şi particular la numărul de elevi per profesor. Poate chiar halucinant. Şi mai interesant este cum au scăzut procentele studenţilor de la Politehnică de la 62,5 % la doar 21,2 %, iar la Medicină de la 10,5 % la 5,3 %. Şi când te gândeşti că mai şi pleacă medicii din ţară, situaţia chiar poate deveni alarmantă, dacă nu este deja. La categoria "alte specializări" se consemnează o oarecare creştere, de la 21 la 27,6 %. Orientarea generală a felului cum evoluează societatea românească o dau, însă, Dreptul şi Economia. Dacă la Drept s-a trecut de la 2 la 14,3 % (!), ceea ce nu este foarte surprinzător nici măcar pentru Playboy, la Economie s-a trecut de la doar 4 la 31,6 % ! Aşadar, învăţământul românesc produce pe bandă rulantă justiţiari şi afacerişti. Pardon, avocaţi şi economişti. O fi de bine, o fi de rău, timpul şi timpurile ne vor lămuri.
Diaspora / Numărul românilor "oficiali" în Spania a ajuns la 864.278
La 1 ianuarie 2011, cu domiciliul în Spania au fost înregistraţi 864.278 de români, precum arată statisticile preliminare ale registrului cu reședinţe, date ce au fost anunţate pe 4 aprilie de către Institutul Naţional de Statistică, spune publicaţia românească Noi în Spania. Lucrul acesta înseamnă că numărul românilor din Spania a crescut cu 33.043 de persoane.
Apoi urmează străinii care provin din Maroc – 769.920, Marea Britanie – 390.880, Ecuador – 359.076, Columbia – 271.773, Bolivia – 197.895, Germania – 195.842, Italia – 187.847, Bulgaria – 172.634, China – 166.223 etc.
Cel mai mult a crescut numărul românilor, cel al marocanilor (cu 15.840 de persoane), pakistanezilor (cu 12.964) și cel al chinezilor(cu 7.979).
A scăzut numărul ecuadorienilor (cu 40.510 persoane), columbienilor (cu 20.868 persoane) și bolivienilor (cu 15.274). Locuitorii din Spania sunt în total 47.150.819 de persoane, înregistrându-se o creștere de 0,3% (129.788 de persoane) în comparaţie cu anul trecut. Străinii sunt 5.730.667, reprezentând 12,2 % din populaţia ţării.
Apoi urmează străinii care provin din Maroc – 769.920, Marea Britanie – 390.880, Ecuador – 359.076, Columbia – 271.773, Bolivia – 197.895, Germania – 195.842, Italia – 187.847, Bulgaria – 172.634, China – 166.223 etc.
Cel mai mult a crescut numărul românilor, cel al marocanilor (cu 15.840 de persoane), pakistanezilor (cu 12.964) și cel al chinezilor(cu 7.979).
A scăzut numărul ecuadorienilor (cu 40.510 persoane), columbienilor (cu 20.868 persoane) și bolivienilor (cu 15.274). Locuitorii din Spania sunt în total 47.150.819 de persoane, înregistrându-se o creștere de 0,3% (129.788 de persoane) în comparaţie cu anul trecut. Străinii sunt 5.730.667, reprezentând 12,2 % din populaţia ţării.
duminică, 10 aprilie 2011
Timişoara / International Wine Brokerage Event la VINVEST
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş prin Centrul Enterprise Europe Network organizează în data de 16 aprilie 2011 cu începere de la, ora 10, în Sala Europa a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT din B-dul Eroilor de la Tisa nr.22 prima ediție a International Wine Brokerage Event adresat celor care caută parteneri de afaceri din sectorul viticol. Vor fi prezenți producători, distribuitori de vin și echipamente, tehnologii și servicii conexe din Austria, Croația, Franța, Polonia, România și Ungaria. Evenimentul se desfășoară în cadrul celei de-a 8-a ediții a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara , găzduit de Centrul Regional de Afaceri al CCIAT în perioada 15-17 aprilie 2011. Salonul este organizat de VINVEST în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România și Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cu sprijinul Organizației Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole și Direcţiilor Agricole din judeţele Caraş Severin, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Sibiu și Timiș. Evenimentul urmăreşte promovarea producătorilor de vin, utilaje şi accesorii, cunoaşterea vinurilor romaneşt și internaţionale existente în piaţă şi este structurat pe două direcţii: informare şi degustare. VINVEST se adresează producătorilor, distribuitorilor şi importatorilor de vin, serviciilor conexe, firmelor de analiză şi consultanţă, agenţiilor de agroturism, organizaţiilor, asociaţiilor şi publicaţiilor de profil. Formularul de înregistrare, lista participanților și toate detaliile legate de parteneriatul de afaceri sunt disponibile pe site-ul . Accesul este gratuit.
vineri, 8 aprilie 2011
Timişoara / SOLUŢIONAREA ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș organizează în data de 14 aprilie 2011, cu începere de la ora 9, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT din B-ul Eroilor de la Tisa nr.22 - Sala Arbitraj (parter), seminarul cu tema: SOLUŢIONAREA ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR. Participanții vor putea afla modificările legislative propuse de Comisia Europeană, modul în care activitatea firmelor va fi influențată de adoptarea acestora și vor avea posibilitatea de a-și exprima opiniile în legătura cu modificările propuse. Acestea vor fi consemnate într-un raport și transmise spre luare la cunoștință Comisiei Europene. Inițiativa legislativă, efectele și impactul acesteia vor fi prezentate de av.dr. Constantin D. POPA, Președintele Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă CCCIAT, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității de Vest Timişoara. Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului RO-SMEP („Panels – a two way communication RO-EU”) finanțat de Comisia Europeană prin Programul CIP (Competitiveness & Innovation Programme), proiect ce își propune să faciliteze participarea firmelor la procesul legislativ european prin colectarea opiniilor firmelor cu privire la politicile și legislația europeană ce le pot influența activitatea. Participarea este gratuită. Informații suplimentare la tel: 0256–490.771/2, 0374/160.954, e-mail: amilin@cciat.ro, dna Alina Milin – consilier DRE.
Timişoara / Bioagricultură, zootehnie şi pomicultură în colaborare cu Csongrad
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, partener coordonator al Proiectului "Bio- agricultura, păstrarea culturilor în comunitățile din zonele specializate în obținerea de produse
agricole, zootehnie și pomicultură" alături de Asociaţia Camerelor de Comerţ și Industrie din Regiunea Vest şi Camera Agricolă şi Societatea de Utilitate Publică a judeţului Csongrád (Ungaria) organizează în perioada 12 – 13 aprilie 2011, vizita de studiu și schimb de experiență în județul Timiș a 10 firme maghiare cu activitate în domeniul bioagriculturii, zootehniei şi pomiculturii din zona Szeged. Vor fi vizitate firme și asociații familiale cu preocupări în domeniul bioagriculturii, și anume: o fermă de legume din Belinț, o livadă din Nițchidorf, un grup de firme din Jamu Mare unde firme maghiare vor putea vedea o cultură de viță de vie, culturi de grâu și porumb, o moară și o fabrică de pâine. La Dolaț, se va vizita o fermă de vaci iar la Cenad, o cultură de legume. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului mai sus menționat implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante in program. Proiectul vizează în principal intensificarea colaborării dintre comunităţile rurale transfrontaliere în scopul de a facilita dezvoltarea în domeniul bio–agro-alimentar. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt comunitățile și persoanele implicate în cultivarea produselor agricole bio, în domeniul zootehnic și pomicultură, comunitățile arondate zonelor în care se practică acest gen de activități, companiile din industria alimentară, instituțiile de învățământ superior care includ în curricula universitară agricultura bio. Beneficiul pe termen lung pentru populatie este creșterea calității vieții prin consumarea de produse organice. Pe lângă cele două vizite de studiu (Szeged, 7–8 decembrie 2010 și Timișoara, 12–13 aprilie 2011), proiectul prevede organizarea la Timișoara a Salonului România-Ungaria și programului conex din cadrul Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM, organizarea în mai multe localități din regiunea transfrontalieră a 4 seminarii tematice cât și elaborarea unui studiu care va conține date comparative între tehnologiile folosite în bioagricultură în România și Ungaria.
agricole, zootehnie și pomicultură" alături de Asociaţia Camerelor de Comerţ și Industrie din Regiunea Vest şi Camera Agricolă şi Societatea de Utilitate Publică a judeţului Csongrád (Ungaria) organizează în perioada 12 – 13 aprilie 2011, vizita de studiu și schimb de experiență în județul Timiș a 10 firme maghiare cu activitate în domeniul bioagriculturii, zootehniei şi pomiculturii din zona Szeged. Vor fi vizitate firme și asociații familiale cu preocupări în domeniul bioagriculturii, și anume: o fermă de legume din Belinț, o livadă din Nițchidorf, un grup de firme din Jamu Mare unde firme maghiare vor putea vedea o cultură de viță de vie, culturi de grâu și porumb, o moară și o fabrică de pâine. La Dolaț, se va vizita o fermă de vaci iar la Cenad, o cultură de legume. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului mai sus menționat implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanțarea națională a celor două state membre participante in program. Proiectul vizează în principal intensificarea colaborării dintre comunităţile rurale transfrontaliere în scopul de a facilita dezvoltarea în domeniul bio–agro-alimentar. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt comunitățile și persoanele implicate în cultivarea produselor agricole bio, în domeniul zootehnic și pomicultură, comunitățile arondate zonelor în care se practică acest gen de activități, companiile din industria alimentară, instituțiile de învățământ superior care includ în curricula universitară agricultura bio. Beneficiul pe termen lung pentru populatie este creșterea calității vieții prin consumarea de produse organice. Pe lângă cele două vizite de studiu (Szeged, 7–8 decembrie 2010 și Timișoara, 12–13 aprilie 2011), proiectul prevede organizarea la Timișoara a Salonului România-Ungaria și programului conex din cadrul Târgului Internațional de Agricultură TIMAGRALIM, organizarea în mai multe localități din regiunea transfrontalieră a 4 seminarii tematice cât și elaborarea unui studiu care va conține date comparative între tehnologiile folosite în bioagricultură în România și Ungaria.
Timişoara / Simpozion social-democrat la Parţa
În cadrul proiectului „Apără-ţi demnitatea şi integritatea”, Organizaţia de Femei din cadrul PSD Timiş organizează un simpozion pe tema combaterii violenţei în familie. Acţiunea va avea loc sâmbătă, 9 aprilie, la Centrul Cultural din comuna Parţa, şi va începe la ora 16. Întâlnirea cu membrele şi simpatizantele Partidului Social Democrat, dar şi cu doamnele din Parţa, este organizată în parteneriat cu Asociaţia Pentru Promovarea Femeii din România”, care a şi iniţiat proiectul de lege a combaterii violenţei în familie.
Legea se află acum în Parlamentul României, unde se discută mai multe amendamente şi modificări menite să apere victimele violenţei în familie. Din partea APFR, la întâlnire va participa doamne Ana Roşu, iar doamnele social-democrate vor fi reprezentate de membrele Biroului Permanent Judeţean.
Legea se află acum în Parlamentul României, unde se discută mai multe amendamente şi modificări menite să apere victimele violenţei în familie. Din partea APFR, la întâlnire va participa doamne Ana Roşu, iar doamnele social-democrate vor fi reprezentate de membrele Biroului Permanent Judeţean.
duminică, 3 aprilie 2011
Rotativa cu informaţii / Săptămâna printre cifre
*În rândul statelor membre UE, cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în Olanda (4,3%), Luxemburg (4,5%) şi Austria (4,8%), la polul opus situându-se Spania (20,5%), Lituania (17,4% în trimestrul patru 2010) şi Letonia (17,3% în trimestrul patru 2010). România se situează sub media europeană, potrivit Eurostat, în trimestrul patru 2010 rata şomajului fiind de 7,4 la sută. *Comparativ cu situaţia din urmă cu un an, rata şomajului a scăzut în 13 state membre, a rămas stabilă în două state şi a crescut în 12 state. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (de la 20,1% la 17,3%), Estonia (de la 16,1% la 14,3%), iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Grecia (de la 10,2% la 14,1%) şi Bulgaria (de la 9,4% la 11,6%).
*Eurostat estimează că 23,051 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,747 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna februarie 2011. În perioada cuprinsă între luna februarie 2011 şi luna februarie 2010, numărul şomerilor a scăzut cu 31.000 în UE şi cu 77.000 în zona euro.
*În România, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 6,58% la finele lunii februarie 2011, cu 0,16% mai puţin decât în ianuarie şi cu 1,75 puncte procentuale (pp) sub nivelul din februarie 2010. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în februarie 2011 a fost de 600.308 persoane, cu 14.668 mai puţine decât în luna ianuarie.
*Numărul angajaţilor din zona euro (EA16) şi Uniunea Europeană (UE27) a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2010, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene erau angajaţi 221,7 milioane de bărbaţi şi femei în trimestrul patru din 2010, din care 144,8 milioane în zona euro.
*Un raport al Eurostat prezentat la conferinţa cu tema "Îmbătrânirea activă a populaţiei: De la provocări la beneficii", organizată de Fondul ONU pentru Populaţie şi subcomisia de specialitate din cadrul Senatului, arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu 4 milioane de locuitori faţă de 1990 şi cu 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de opt ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). Din cele 200 de milioane de gospodării private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa. În schimb, proporţia mamelor singure este cea mai redusă în Grecia şi Finlanda (1,5%), urmate de România, cu 1,7%, şi Malta cu 1,9%. În Estonia şi Marea Britanie acest indicator este de 7%, iar în Irlanda, Letonia şi Lituania de 6%. În cazul bărbaţilor singuri fără copii, proporţiile variază de la 5,2% în Cipru, 6,2% în Portugalia, 6,4% în Polonia, 6,6% în Malta şi 7,1% în România, la 16% în Olanda, 16,5% în Finlanda şi 17,5% în Germania.
*Aproape 18% dintre europeni, adică o persoană din şase, trăiau în 2009 într-o locuinţă suprapopulată, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.Importante diferenţe există între ţările UE în privinţa dotărilor sanitare ale locuinţelor. Procentul de persoane care locuiesc într-un spaţiu fără toalete în interior variază de la sub 1% în 15 state ale UE la 43% în România, 26% în Bulgaria şi 17% în Lituania şi Letonia. În 17 ţări ale UE, mai puţin de 1% din populaţie locuiesc în spaţii fără baie sau duş, la polul opus aflându-se România, cu 41%, Letonia - 18%, Lituania şi Bulgaria - 16%, arată datele Eurostat.
*Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia. Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009. Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
*Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
*În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).
*Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
*Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori. În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
*Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
*Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an precum şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit, la nivelul de 20% de la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2011, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
*Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în martie la 2,6%, faţă de un nivel de 2,4% înregistrat în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Producţia de cartofi obţinută în 2010 a fost de 3,304 milioane tone, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, când a totalizat 4 milioane de tone, principala cauza fiind scăderea randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate comparativ cu anul precedent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut anul trecut cu 8.000 de hectare, de la 255.000 hectare în 2009, la 247.000 hectare anul trecut.
*În ceea ce priveşte producţia de legume, aceasta a fost de 3,601 milioane tone în 2010, mai mică cu 7,7% comparativ cu 2009 (3,902 milioane tone), datorită diminuării suprafeţei cultivate cu 6,4 procente, până la 250.000 de hectare în 2010.
*Potrivit datelor INS, producţii mai mari au fost doar la pepeni verzi şi galbeni (+1,1%), respectiv 660.000 tone şi mai mici la ardei (-8,9%) - circa 224.000 tone, ceapă (-6,9%) - 352.000 tone, castraveţi (-6,8%) - 164.000 tone, varză (-4,6%) - 956.000 de tone, tomate (-2,4%) - 738.000 tone şi morcovi (-1,4%) - 212.000 tone. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
*De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut în 2010 cu 4,4%, până la 853.000 de tone, în principal datorită unui randament mai mare la hectar, deoarece suprafaţa cultivată s-a menţinut la aproape acelaşi nivel cu cel din 2009 (22.000 hectare).
*Investiţiile în acţiunile cele mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/ au înregistrat un randament mediu de 1,07% în ultimele 12 luni, măsurat de indicele BET, care arată dinamica cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni. Investiţiile în fondurile mutuale au avut un randament mediu pozitiv, de 6,72% în perioada analizată (indicele IFM), dar sub rata anualizată a inflaţiei de 7,6%.
*Cei care şi-au păstrat economiile în dolari, în ultimele 12 luni, au înregistrat la momentul actual o depreciere de 5,18%, iar cei care şi-au păstrat economiile în euro au înregistrat o apreciere de numai 0,56 procente, raportată la cursul de schimb al monedei naţionale.
*Investitorii care au plasat bani în acţiunile de pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat în ultimele 12 luni un randament mediu negativ de 33,29% (indicele RASDAQ-C).
*Luna februarie a fost a şaptea lună consecutivă în care România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de 7,6 la sută, în condiţiile în care în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei, în februarie, s-a menţinut la 2,8 la sută, iar în zona euro a crescut la 2,4 la sută, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).
*România produce, în prezent, energie electrică bazată pe cărbune în procent de 60% din total, iar ca să schimbăm această balanţă în favoarea energiilor nepoluante costă foarte mult.
*Populaţia Indiei a ajuns în 2011 la circa 1,21 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia globului, potrivit celui mai nou recensământ al populaţiei. Conform unor surse oficiale, rezultatele preliminare ale recensământului arată o creştere a numărului de locuitori cu 17,6 % faţă de anul 2001, însă indică faptul că rata de creştere are loc într-un ritm lent. Rata alfabetizării a crescut până la 74% la nivel naţional în rândul persoanelor cu vârste peste 7 ani, faţă de 65% cât s-a înregistrat la ultimul recensământ.
*Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent, la comisia parlamentară pentru buget, că economia subterană depăşeşte anual 50 de miliarde de euro. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea brutală după izbucnirea crizei financiare au încurajat agenţii economici şi oamenii să recurgă la 'şmecherii' la încheierea bilanţului, prejudiciind astfel încasările publice. Economia subterană, departe de a scădea, continuă să se dezvolte astfel de la un an la altul. Ea ar fi crescut cu 50% din 2004 şi toate măsurile luate de creditorii internaţionali şi Bruxelles pentru a o stopa n-au avut deocamdată niciun efect tangibil.
*Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4%, de la 14,873 milioane tone în 2009, la 16,57 milioane tone în 2010, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
*Creşterea producţiei de cereale pentru boabe s-a datorat majorării randamentelor la hectar (producţiile medii) la ovăz cu 7,2%, la grâu cu 15,8%, iar la orz şi orzoaică cu 11,1%. La porumb boabe s-a înregistrat, de asemenea, o creştere a randamentului la hectar cu 19% anul trecut, producţia totală majorându-se cu 14,2 procente în 2010, până la 9,1 milioane tone.
*SPotrivit datelor INS, producţia de grâu în 2010 a fost de 5,588 milioane tone faţă de 5,203 milioane tone în 2009, cea de orz şi orzoaică de 1,321 milioane tone (1,182 milioane tone în 2009), iar producţia de ovăz a depăşit 328.000 tone în 2010 faţă de 296.000 tone în anul precedent.
*Eurostat estimează că 23,051 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,747 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna februarie 2011. În perioada cuprinsă între luna februarie 2011 şi luna februarie 2010, numărul şomerilor a scăzut cu 31.000 în UE şi cu 77.000 în zona euro.
*În România, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 6,58% la finele lunii februarie 2011, cu 0,16% mai puţin decât în ianuarie şi cu 1,75 puncte procentuale (pp) sub nivelul din februarie 2010. Numărul total al şomerilor înregistraţi la nivel naţional în februarie 2011 a fost de 600.308 persoane, cu 14.668 mai puţine decât în luna ianuarie.
*Numărul angajaţilor din zona euro (EA16) şi Uniunea Europeană (UE27) a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2010, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Eurostat estimează că în statele Uniunii Europene erau angajaţi 221,7 milioane de bărbaţi şi femei în trimestrul patru din 2010, din care 144,8 milioane în zona euro.
*Un raport al Eurostat prezentat la conferinţa cu tema "Îmbătrânirea activă a populaţiei: De la provocări la beneficii", organizată de Fondul ONU pentru Populaţie şi subcomisia de specialitate din cadrul Senatului, arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu 4 milioane de locuitori faţă de 1990 şi cu 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%.
*Numărul mamelor singure în Uniunea Europeană este mai mare de opt ori decât cel al taţilor singuri, iar un sfert din cele 200 de milioane de gospodării private din UE sunt deţinute de cupluri care nu au copii, relevă un studiu publicat de Biroul de statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). Din cele 200 de milioane de gospodării private din UE, 17 procente sunt deţinute de femei singure fără copii, 13% de bărbaţi singuri fără copii, 4% de mame singure, iar 0,5% de taţi singuri. În cazul femeilor singure fără copii, proporţia variază de la 9% din totalul gospodăriilor în Cipru şi 11% în Spania, Malta şi Portugalia, la 13,2% în România, 23% în Finlanda, 21% în Germania şi câte 20% în Austria şi Franţa. În schimb, proporţia mamelor singure este cea mai redusă în Grecia şi Finlanda (1,5%), urmate de România, cu 1,7%, şi Malta cu 1,9%. În Estonia şi Marea Britanie acest indicator este de 7%, iar în Irlanda, Letonia şi Lituania de 6%. În cazul bărbaţilor singuri fără copii, proporţiile variază de la 5,2% în Cipru, 6,2% în Portugalia, 6,4% în Polonia, 6,6% în Malta şi 7,1% în România, la 16% în Olanda, 16,5% în Finlanda şi 17,5% în Germania.
*Aproape 18% dintre europeni, adică o persoană din şase, trăiau în 2009 într-o locuinţă suprapopulată, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.Importante diferenţe există între ţările UE în privinţa dotărilor sanitare ale locuinţelor. Procentul de persoane care locuiesc într-un spaţiu fără toalete în interior variază de la sub 1% în 15 state ale UE la 43% în România, 26% în Bulgaria şi 17% în Lituania şi Letonia. În 17 ţări ale UE, mai puţin de 1% din populaţie locuiesc în spaţii fără baie sau duş, la polul opus aflându-se România, cu 41%, Letonia - 18%, Lituania şi Bulgaria - 16%, arată datele Eurostat.
*Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an (speranţa de viaţă în UE era în 2009 de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei), relevă al treilea raport al CE privind demografia. Documentul, elaborat o dată la 2 ani, indică faptul că în anul 2009 speranţa de viaţă cea mai ridicată în rândul femeilor se înregistra în Franţa (85 de ani), iar la bărbaţi în Suedia (79,4 ani), iar cea mai redusă în rândul femeilor în România (77,4 ani), iar la bărbaţi în Lituania (67,5 ani). Speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor din România era de 69,8 ani în anul 2009. Diferenţele între statele membre privind speranţa de viaţă sunt foarte mari: 13 ani în cazul bărbaţilor şi 8 în cazul femeilor. În fruntea clasamentului se află Franţa, Spania, Italia şi Suedia, unde speranţa de viaţă este de aproape 80 de ani la bărbaţi şi aproape 85 de ani la femei.
*Mortalitatea infantilă a fost, de asemenea, ridicată în anul 2009 în unele ţări ca România (10,1 la mie) şi Bulgaria (9 la mie), chiar dacă indicatorul a cunoscut o reducere la jumătate în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană, mai ales în unele ţări central-europene.
*În privinţa ratei fertilităţii, aceasta era, la nivelul UE, de 1,6 în anul 2009, în creştere faţă de 1,47 în 2003. În România, indicatorul avea valoarea de 1,38 în 2009, faţă de 1,27 în 2003. Cea mai redusă rată a fertilităţii s-a înregistrat în 2009 în Lituania (1,31, faţă de 1,29 în anul 2003), urmată de Ungaria (1,32 faţă de 1,27 în anul 2003), iar cea mai ridicată în Irlanda (2,03) şi Franţa (1,98).
*Raportul arată că familiile sunt supuse unor schimbări semnificative. Numărul căsătoriilor este în scădere, în timp ce numărul divorţurilor şi naşterilor în afara căsătoriei este în creştere. În medie, în UE au loc patru divorţuri la fiecare zece căsătorii, iar unul din trei copii se naşte în afara căsătoriei.
*Cele mai mari diferenţe între statele membre se înregistrează cu privire la numărul de noi familii. În România şi Lituania au loc 6 căsătorii pe an la 1.000 de locuitori. În Slovenia, indicatorul depăşeşte cu puţin 3 la 1.000 locuitori. În Belgia, au loc 3 divorţuri la 1.000 de locuitori în fiecare an, iar în Irlanda şi Italia media este de aproape unul la 1.000 locuitori. În Estonia, aproape 6 din 10 copii se nasc în afara căsătoriei, iar în Grecia proporţia este de numai 7 la sută.
*Până în anul 2060, proporţia migranţilor şi a descendenţilor lor se va dubla. Deşi imigraţia netă s-a înjumătăţit în urma crizei economice, numărul absolut de cetăţeni din afara UE aflaţi în statele membre a continuat să crească.
*Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an precum şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit, la nivelul de 20% de la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie - 23 mai 2011, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
*Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în martie la 2,6%, faţă de un nivel de 2,4% înregistrat în luna precedentă, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
*Producţia de cartofi obţinută în 2010 a fost de 3,304 milioane tone, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, când a totalizat 4 milioane de tone, principala cauza fiind scăderea randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate comparativ cu anul precedent, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut anul trecut cu 8.000 de hectare, de la 255.000 hectare în 2009, la 247.000 hectare anul trecut.
*În ceea ce priveşte producţia de legume, aceasta a fost de 3,601 milioane tone în 2010, mai mică cu 7,7% comparativ cu 2009 (3,902 milioane tone), datorită diminuării suprafeţei cultivate cu 6,4 procente, până la 250.000 de hectare în 2010.
*Potrivit datelor INS, producţii mai mari au fost doar la pepeni verzi şi galbeni (+1,1%), respectiv 660.000 tone şi mai mici la ardei (-8,9%) - circa 224.000 tone, ceapă (-6,9%) - 352.000 tone, castraveţi (-6,8%) - 164.000 tone, varză (-4,6%) - 956.000 de tone, tomate (-2,4%) - 738.000 tone şi morcovi (-1,4%) - 212.000 tone. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
*De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut în 2010 cu 4,4%, până la 853.000 de tone, în principal datorită unui randament mai mare la hectar, deoarece suprafaţa cultivată s-a menţinut la aproape acelaşi nivel cu cel din 2009 (22.000 hectare).
*Investiţiile în acţiunile cele mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/ au înregistrat un randament mediu de 1,07% în ultimele 12 luni, măsurat de indicele BET, care arată dinamica cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni. Investiţiile în fondurile mutuale au avut un randament mediu pozitiv, de 6,72% în perioada analizată (indicele IFM), dar sub rata anualizată a inflaţiei de 7,6%.
*Cei care şi-au păstrat economiile în dolari, în ultimele 12 luni, au înregistrat la momentul actual o depreciere de 5,18%, iar cei care şi-au păstrat economiile în euro au înregistrat o apreciere de numai 0,56 procente, raportată la cursul de schimb al monedei naţionale.
*Investitorii care au plasat bani în acţiunile de pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat în ultimele 12 luni un randament mediu negativ de 33,29% (indicele RASDAQ-C).
*Luna februarie a fost a şaptea lună consecutivă în care România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de 7,6 la sută, în condiţiile în care în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei, în februarie, s-a menţinut la 2,8 la sută, iar în zona euro a crescut la 2,4 la sută, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).
*România produce, în prezent, energie electrică bazată pe cărbune în procent de 60% din total, iar ca să schimbăm această balanţă în favoarea energiilor nepoluante costă foarte mult.
*Populaţia Indiei a ajuns în 2011 la circa 1,21 miliarde de locuitori, adică 17% din populaţia globului, potrivit celui mai nou recensământ al populaţiei. Conform unor surse oficiale, rezultatele preliminare ale recensământului arată o creştere a numărului de locuitori cu 17,6 % faţă de anul 2001, însă indică faptul că rata de creştere are loc într-un ritm lent. Rata alfabetizării a crescut până la 74% la nivel naţional în rândul persoanelor cu vârste peste 7 ani, faţă de 65% cât s-a înregistrat la ultimul recensământ.
*Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent, la comisia parlamentară pentru buget, că economia subterană depăşeşte anual 50 de miliarde de euro. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea brutală după izbucnirea crizei financiare au încurajat agenţii economici şi oamenii să recurgă la 'şmecherii' la încheierea bilanţului, prejudiciind astfel încasările publice. Economia subterană, departe de a scădea, continuă să se dezvolte astfel de la un an la altul. Ea ar fi crescut cu 50% din 2004 şi toate măsurile luate de creditorii internaţionali şi Bruxelles pentru a o stopa n-au avut deocamdată niciun efect tangibil.
*Producţia de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 11,4%, de la 14,873 milioane tone în 2009, la 16,57 milioane tone în 2010, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe şi grâu, în proporţie de circa 44,3%, respectiv 40,7% din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
*Creşterea producţiei de cereale pentru boabe s-a datorat majorării randamentelor la hectar (producţiile medii) la ovăz cu 7,2%, la grâu cu 15,8%, iar la orz şi orzoaică cu 11,1%. La porumb boabe s-a înregistrat, de asemenea, o creştere a randamentului la hectar cu 19% anul trecut, producţia totală majorându-se cu 14,2 procente în 2010, până la 9,1 milioane tone.
*SPotrivit datelor INS, producţia de grâu în 2010 a fost de 5,588 milioane tone faţă de 5,203 milioane tone în 2009, cea de orz şi orzoaică de 1,321 milioane tone (1,182 milioane tone în 2009), iar producţia de ovăz a depăşit 328.000 tone în 2010 faţă de 296.000 tone în anul precedent.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)