Fie ca este vorba despre temeri sau despre multumiri, romanii au unele si aceleasi principale surse pentru acestea: familia, starea de sanatate si banii.
Pe primul loc in topul celor mai importante si actuale temeri ale romanilor se afla frica de a pierde pe cineva drag, urmata, la egalitate, de teama de boala si teama de a nu avea suficienti bani pentru achitarea cheltuielilor curente. Teama de cutremure este plasata de cei mai multi dintre romani pe un loc secundar.
Astfel, in mod spontan romanii considera ca cele mai mari motive de temere sunt legate de starea de bine a lor sau a unui membru al familiei (acesta fiind primul lucru la care s-au gandit 21% dintre romanii din mediul urban intervievati).
Femeile si persoanele peste 50 de ani sunt si mai preocupati de acest aspect. Pe locul doi al mentiunilor spontane se afla situatia profesionala iar pentru 12% dintre romani ingrijorarile legate de situatia profesionala sunt chiar numarul 1. Pe locul al treilea, romanii au indicat teama provocata de lipsa banilor. Mai mult decat atat, exista un procent de 10% dintre romani care s-au gandit in primul rand la lipsa banilor cand au fost intrebati despre principalele lor temeri.
1.Sanatate - 21%
2.Situatia profesionala - 12%
3.Lipsa banilor/ scaderea puterii de cumparare - 10%
4.Contextul economic - 8%
5.Dezastre naturale - 5%
Temerile din sfera sanatatii si a starii de bine sunt traduse in special prin anxietatea provocata de gandul pierderii unei persoane dragi (37% dintre romani temandu-se de acest lucru) sau prin frica de probleme personale grave de sanatate (pentru 31% dintre intervievati).
4 din 10 romani spun ca, in ceea ce priveste situatia lor financiara, cel mai teama le este de a ajunge in imposibilitatea de a-si plati cheltuielile lunare, iar 1 din 4 considera ca pierderea locului de munca este cea mai mare temere profesionala. Femeile sunt mai ingrijorate de lipsa banilor in timp ce barbatii sunt mai preocupati de situatia profesionala.
Dintre dezastrele naturale romanii se tem cel mai mult de cutemure, aproape jumatate dintre ei mentionandu-le ca sursa de neliniste. In Bucuresti si in Moldova teama de cutremure este mai ridicata decat in alte zone.
Gandindu-se la viata personala, romanilor le este cel mai teama sa nu ramana singuri, astfel unul din trei romani se teme de acest lucru. Tot la acest capitol se incadreaza si temerile legate de neajunsurile batranetii care sunt prezente in randul a 20% dintre romani.
Principalele motive de satisfactie ale romanilor sunt legate de familie, mai mult de jumatate dintre ei (54%) declarand in mod spontan ca familia implinita/ fericita este principala lor sursa de multumire. Aceasta mentiune apare mai mult in randul femeilor, al persoanelor in varsta (peste 50 de ani) si al celor care au copii. Doar 4% dintre romani mentioneaza in mod spontan ca situatia financiara este un motiv de satisfactie pentru ei.
1.Familia reusita/ fericita - 54%
2.Sanatatea mea si a familiei - 12%
3.Realizarile profesionale - 10%
4.Prietenii - 4%
5.Situatia financiara - 4%
Realizand un top al motivelor de satisfactie pe care le au romanii in viata de zi cu zi, pe primul loc se afla, la o distanta mare fata de oricare alte motive, familia implinita, urmata de starea de sanatate buna si realizarile profesionale (in special pentru tineri sub 30 de ani si pentru persoanele cu educatie superioara).
Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.100 respondenti, reprezentativ pentru populatia din zona urbana (orase peste 50.000 de locuitori), cu varsta intre 20 si 60 de ani. Marja de eroare este de ą2.9% la un nivel de probabilitate de 95%. Datele au fost culese prin intermediul unui studiu cantitativ de tip Omnibus, prin metoda interviului fata in fata. Studiul a fost realizat si integral finantat de catre ISRA Center.
Se afișează postările cu eticheta studiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta studiu. Afișați toate postările
luni, 24 octombrie 2011
vineri, 7 octombrie 2011
Timișoara / Matei Vișniec – studiu și spectacol-lectură
Sâmbătă, 8 octombrie 2011, de la ora 12, la Librăria Humanitas „Joc secund“ din Timișoara (Str. Lucian Blaga nr.2) va avea loc prezentarea cărții Matei Vișniec. Mirajul cuvintelor calde de Daniela Magiaru, apărută la Editura Institutului Cultural Român.
Scriitorul Matei Vișniec și Daniela Magiaru, autoarea studiului, vor participa la eveniment. Vor vorbi despre lucrare criticii literari Cornel Ungureanu, Alina Mazilu și Mircea Mihăieș. Discuția va fi urmată de un spectacol-lectură cu textul Scrisori de dragoste către o prințesă chineză sau Cum am dresat un melc pe sânii tăi, de Matei Vișniec, susținut de actorul Ciprian Scurtea, de la Teatrului Național „Radu Stanca“.
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți) este un poet și dramaturg român, activ în acest moment în Franța, cunoscut în special pentru scrierile sale în limba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu.
În 1987, fuge din România și cere azil politic în Franța, unde obține cetățenia franceză în 1993. În prezent locuiește la Paris, unde este jurnalist la Radio France Internationale, și colaborează la diferite alte reviste franceze.
După 1989, devine autorul cel mai jucat în România, în București și în provincie, la radio și la televiziune. În octombrie 1996, Teatrul Național din Timișoara organizează un festival „Matei Vișniec” cu 10 dintre piesele sale, prezentate de către 12 trupe teatrale. Fragmente din piesele sale sunt prezentate și în cîteva manuale școlare alternative.
Scriitorul Matei Vișniec și Daniela Magiaru, autoarea studiului, vor participa la eveniment. Vor vorbi despre lucrare criticii literari Cornel Ungureanu, Alina Mazilu și Mircea Mihăieș. Discuția va fi urmată de un spectacol-lectură cu textul Scrisori de dragoste către o prințesă chineză sau Cum am dresat un melc pe sânii tăi, de Matei Vișniec, susținut de actorul Ciprian Scurtea, de la Teatrului Național „Radu Stanca“.
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți) este un poet și dramaturg român, activ în acest moment în Franța, cunoscut în special pentru scrierile sale în limba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu.
În 1987, fuge din România și cere azil politic în Franța, unde obține cetățenia franceză în 1993. În prezent locuiește la Paris, unde este jurnalist la Radio France Internationale, și colaborează la diferite alte reviste franceze.
După 1989, devine autorul cel mai jucat în România, în București și în provincie, la radio și la televiziune. În octombrie 1996, Teatrul Național din Timișoara organizează un festival „Matei Vișniec” cu 10 dintre piesele sale, prezentate de către 12 trupe teatrale. Fragmente din piesele sale sunt prezentate și în cîteva manuale școlare alternative.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


