Se afișează postările cu eticheta muzeul de arta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muzeul de arta. Afișați toate postările
luni, 14 noiembrie 2011
sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Timisoara / Pictura de Garana si Barrique Art
Muzeul de Artă Timişoara, Enoteca de Savoya şi SC Egeria vă invită marţi, 8 noiembrie a.c., la orele 18 şi respectiv 19, la Palatul Baroc, din Piaţa Unirii, Timişoara, la un dublu vernisaj.
De la ora 18, va fi deschisă expoziţia Simpozionului Internaţional de Pictură Gărâna 2011. Vor fi expuse lucrări ale pictorilor Adrian Chira, Levente Csatlos, Gopal Dagnogo, Robert Koteles, Ştefan Pelmuş, Mihai Perca şi Cristian Sida.
De la ora 19, expoziţia experimentală Barrique Art. Artă şi Vin. De Gustibus. Veţi putea admira 22 de butoaie de vin transfigurate de artişti din România şi Franţa.
Ambele evenimente vor fi prezentate de Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara.
Expoziţiile pot fi vizitate pană în data de 28 noiembrie a.c. în fiecare zi, între orele 10-18 (lunea închis).
De la ora 18, va fi deschisă expoziţia Simpozionului Internaţional de Pictură Gărâna 2011. Vor fi expuse lucrări ale pictorilor Adrian Chira, Levente Csatlos, Gopal Dagnogo, Robert Koteles, Ştefan Pelmuş, Mihai Perca şi Cristian Sida.
De la ora 19, expoziţia experimentală Barrique Art. Artă şi Vin. De Gustibus. Veţi putea admira 22 de butoaie de vin transfigurate de artişti din România şi Franţa.
Ambele evenimente vor fi prezentate de Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara.
Expoziţiile pot fi vizitate pană în data de 28 noiembrie a.c. în fiecare zi, între orele 10-18 (lunea închis).
marți, 1 noiembrie 2011
Timisoara / Expozitia artistei plastice Daniela Oravitanu
Muzeul de Arta Timişoara organizează, în perioada 2-15 noiembrie a.c., expoziţia artistei plastice Daniela Oraviţanu.
Vernisajul va avea loc miercuri, 2 noiembrie a.c., la ora 18, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara. Va deschide Prof. Dr. Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara.
Simezele sălii de la parterul Palatului Baroc vor alinia structuri picturalo-grafice şi inserţii tridimensionale, în care abstractul păstrează amintirea realului. Problema reprezentării dialogului dintre organic şi anorganic va domina "Structurile intuitive" şi "Configurările spaţiale" expuse.
În cadrul evenimentului va fi prezentat albumul "Un demers artistic de autodefinire".
Vernisajul va avea loc miercuri, 2 noiembrie a.c., la ora 18, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara. Va deschide Prof. Dr. Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara.
Simezele sălii de la parterul Palatului Baroc vor alinia structuri picturalo-grafice şi inserţii tridimensionale, în care abstractul păstrează amintirea realului. Problema reprezentării dialogului dintre organic şi anorganic va domina "Structurile intuitive" şi "Configurările spaţiale" expuse.
În cadrul evenimentului va fi prezentat albumul "Un demers artistic de autodefinire".
luni, 17 octombrie 2011
Timişoara / Mutterland Wort - despre viaţa şi opera poetei Rose Ausländer
Vernisajul expoziţiei „Mutterland Wort“, despre viaţa şi opera poetei Rose Ausländer, are loc în 19 octombrie, ora 18, în cadrul Muzeului de Artă, Piaţa Unirii 1, fiind precedat de un discurs de Helmut Braun, fundaţia Rose Ausländer Köln, şi o lectură cu acompaniament muzical. Expoziţia poate fi vizitată până în 6 noiembrie.
Expoziţia „Mutterland Wort“ este concepută de către Fundaţia Rose Ausländer din Köln.
Poezia ei aminteşte cu o intensitate unică despre cultura evreiască - germană din Bucovina şi de distrugerea ei. Abia după mulţi ani de exil Rose Ausländer se întoarce în Europa şi la limba ei maternă. Ea, care toată viaţa a suferit din cauza părăsirii locului natal, găseşte un lăcaş în poezie. „O poezie încă mai este | o încăpere| unde se poate respira“. Ea pătrunde în „ţara-mi maternă | cuvântul“, în care găseşte o comoară a cărei bogăţie încă mai trebuie descoperită.
Evenimentul este organizat de Centrul Cultural German în collaborare cu Fundaţia Rose Ausländer Köln, Muzeul de Artă Timişoara şi Institutul pentru Teatru al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.
Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ) (n. 11 mai 1901, Cernăuți - d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf) a fost o poetă de limba germană și limba engleză, evreică originară din Bucovina. A trăit în Statele Unite, România și Germania.
Provenea dintr-o familie de evrei ortodocși: tatăl său a fost Sigmund Scherzer iar mama Etie Rifke Binder. În 1921, după moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat în Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignaz Ausländer la data de 19 octombrie 1923. După trei ani, Rose și Ignaz Ausländer au divorțat.
În această perioadă a început să scrie poezii în limba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav, Rose a revenit la Cernăuți în 1927 și 1931 ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În perioada 1931 - 1936 a conviețuit cu Helios Hecht iar după despărțirea din 1936 Rose s-a mutat la București. În această perioadă i s-a retras cetățenia americană deoarece trecuseră mai mult de trei ani după plecarea din Statele Unite.
După ce Alfred Margul-Sperber îi făcuse o prezentare în ziarul Czernowitzer Morgenblatt, în 1939 Rose Ausländer a publicat primul volum de versuri „Der Regenbogen“, la editura „Literaria“ din Cernăuți.
După intrarea României în cel de-al doilea război mondial de partea Puterilor Axei în 1941, Rose a fost obligată să părăsească Bucureștiul și să revină la Cernăuți, unde a trăit în ghetto, a evitat deportarea în Transnistria și s-a ascuns împreună cu poetul Paul Celan în pivnița unei fabrici. Acolo cei doi au avut multe discuții în jurul literaturii și a poeziilor pe care le scriau. Se crede că Celan a influențat stilul lui Rose Ausländer într-o direcție mai modernistă. După izgonirea trupelor hitleriste și intrarea armatei sovietice în Cernăuți, Rose Ausländer a plecat iarăși în Statele Unite, unde i s-a redat cetățenia. Experiența războiului a determinat-o să se simtă incapabilă din punct de vedere psihologic de a mai scrie în germană și a început să scrie în limba engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea acestuia s-a întors la limba germană.
După 1964 a trăit la Viena, iar în 1967 s-a stabilit la Düsseldorf, în Germania de vest. Din anul 1972 Rose a locuit la căminul de bătrâni „Nelly Sachs” al comunității evreiești din localitate.
În 1975 opera ei a început să fie cunoscută și apreciată datorită efortului depus de editorul german Helmut Braun. După 1977, starea sănătații lui Rose s-a deteriorat în urma unei fracturi a colului femural și de atunci, Rosa Ausländer nu a mai putut ieși din locuință. A murit la Düsseldorf la 3 ianuarie 1988.
Expoziţia „Mutterland Wort“ este concepută de către Fundaţia Rose Ausländer din Köln.
Poezia ei aminteşte cu o intensitate unică despre cultura evreiască - germană din Bucovina şi de distrugerea ei. Abia după mulţi ani de exil Rose Ausländer se întoarce în Europa şi la limba ei maternă. Ea, care toată viaţa a suferit din cauza părăsirii locului natal, găseşte un lăcaş în poezie. „O poezie încă mai este | o încăpere| unde se poate respira“. Ea pătrunde în „ţara-mi maternă | cuvântul“, în care găseşte o comoară a cărei bogăţie încă mai trebuie descoperită.
Evenimentul este organizat de Centrul Cultural German în collaborare cu Fundaţia Rose Ausländer Köln, Muzeul de Artă Timişoara şi Institutul pentru Teatru al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.
Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ) (n. 11 mai 1901, Cernăuți - d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf) a fost o poetă de limba germană și limba engleză, evreică originară din Bucovina. A trăit în Statele Unite, România și Germania.
Provenea dintr-o familie de evrei ortodocși: tatăl său a fost Sigmund Scherzer iar mama Etie Rifke Binder. În 1921, după moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat în Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignaz Ausländer la data de 19 octombrie 1923. După trei ani, Rose și Ignaz Ausländer au divorțat.
În această perioadă a început să scrie poezii în limba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav, Rose a revenit la Cernăuți în 1927 și 1931 ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În perioada 1931 - 1936 a conviețuit cu Helios Hecht iar după despărțirea din 1936 Rose s-a mutat la București. În această perioadă i s-a retras cetățenia americană deoarece trecuseră mai mult de trei ani după plecarea din Statele Unite.
După ce Alfred Margul-Sperber îi făcuse o prezentare în ziarul Czernowitzer Morgenblatt, în 1939 Rose Ausländer a publicat primul volum de versuri „Der Regenbogen“, la editura „Literaria“ din Cernăuți.
După intrarea României în cel de-al doilea război mondial de partea Puterilor Axei în 1941, Rose a fost obligată să părăsească Bucureștiul și să revină la Cernăuți, unde a trăit în ghetto, a evitat deportarea în Transnistria și s-a ascuns împreună cu poetul Paul Celan în pivnița unei fabrici. Acolo cei doi au avut multe discuții în jurul literaturii și a poeziilor pe care le scriau. Se crede că Celan a influențat stilul lui Rose Ausländer într-o direcție mai modernistă. După izgonirea trupelor hitleriste și intrarea armatei sovietice în Cernăuți, Rose Ausländer a plecat iarăși în Statele Unite, unde i s-a redat cetățenia. Experiența războiului a determinat-o să se simtă incapabilă din punct de vedere psihologic de a mai scrie în germană și a început să scrie în limba engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea acestuia s-a întors la limba germană.
După 1964 a trăit la Viena, iar în 1967 s-a stabilit la Düsseldorf, în Germania de vest. Din anul 1972 Rose a locuit la căminul de bătrâni „Nelly Sachs” al comunității evreiești din localitate.
În 1975 opera ei a început să fie cunoscută și apreciată datorită efortului depus de editorul german Helmut Braun. După 1977, starea sănătații lui Rose s-a deteriorat în urma unei fracturi a colului femural și de atunci, Rosa Ausländer nu a mai putut ieși din locuință. A murit la Düsseldorf la 3 ianuarie 1988.
marți, 10 mai 2011
Familii din istoria Timişoarei: Anastasescu
Vineri, 13 mai 2011, de la ora 19, în Sala Barocă, în organizarea Muzeului de Artă Timişoara şi a Muzeului Presei "Sever Bocu" Jimbolia, va avea loc a doua prezentare din seria Familii din istoria Timişoarei.
În centrul atenţiei se va afla familia Anastasescu. Marius Anastasescu, ofiţer combatant în Primul Război Mondial, a fost un distins magistrat, recunoscut pentru cinstea şi integritatea sa morală; soţia sa era descendentă a lui Iancu Jianu.
Fiul său, Decebal Anastasescu, va împlini în luna iunie 85 ani. A fost unul dintre protagoniştii manifestaţiei promonarhiste spontane şi împotriva Armatei Roşii din 10 mai 1945, fiind arestat, înaintea bacalaureatului, alături de alţi colegi şi directorul Liceului C.D. Loga (Vasile Mioc) şi închişi în Sala Barocă. Se va întoarce în această sală, pentru a rememora acele momente dramatice, după 66 de ani. A absolvit Facultatea de Construcţii din Timişoara în 1950 (şef de promoţie). În urma refuzului de a deveni informator, în 1959 va fi exclus definitiv din învăţământul superior. Vârful carierei profesionale îl reprezintă participarea, în 1972, în calitate de raportor pentru Blocul de Est, la Conferinţa Internaţională de la Bethlehem (S.U.A.), cu lucrarea "General Rewiew of Standards for Concrete Buildings in East European Countries – State of Art Report”. Printre structurile de beton armate proiectate se numără: în Timişoara - hotelurile "Central" şi "Continental" (S+P+15E), Spitalul Clinic Judeţean, Universitatea de Vest (corpul înalt), podul Michelangelo; Lugoj – turnul de susţinere al castelului de apă (500 mc); Băile Herculane – hotel "Hercules"; Reşiţa (Moroasa) – clădirile turn (S+P+8E) etc.
După cutremurul din 4 martie 1977, pentru o lună de zile, a făcut parte din una dintre echipele de constatare a avariilor clădirilor din Bucureşti, în special multietajate, participând la elaborarea proiectelor de consolidare a două imobile. În februarie 1990, a fost ales, prin vot deschis al membrilor C.P.U.N., în funcţia de prefect al judeţului Timiş.
În centrul atenţiei se va afla familia Anastasescu. Marius Anastasescu, ofiţer combatant în Primul Război Mondial, a fost un distins magistrat, recunoscut pentru cinstea şi integritatea sa morală; soţia sa era descendentă a lui Iancu Jianu.
Fiul său, Decebal Anastasescu, va împlini în luna iunie 85 ani. A fost unul dintre protagoniştii manifestaţiei promonarhiste spontane şi împotriva Armatei Roşii din 10 mai 1945, fiind arestat, înaintea bacalaureatului, alături de alţi colegi şi directorul Liceului C.D. Loga (Vasile Mioc) şi închişi în Sala Barocă. Se va întoarce în această sală, pentru a rememora acele momente dramatice, după 66 de ani. A absolvit Facultatea de Construcţii din Timişoara în 1950 (şef de promoţie). În urma refuzului de a deveni informator, în 1959 va fi exclus definitiv din învăţământul superior. Vârful carierei profesionale îl reprezintă participarea, în 1972, în calitate de raportor pentru Blocul de Est, la Conferinţa Internaţională de la Bethlehem (S.U.A.), cu lucrarea "General Rewiew of Standards for Concrete Buildings in East European Countries – State of Art Report”. Printre structurile de beton armate proiectate se numără: în Timişoara - hotelurile "Central" şi "Continental" (S+P+15E), Spitalul Clinic Judeţean, Universitatea de Vest (corpul înalt), podul Michelangelo; Lugoj – turnul de susţinere al castelului de apă (500 mc); Băile Herculane – hotel "Hercules"; Reşiţa (Moroasa) – clădirile turn (S+P+8E) etc.
După cutremurul din 4 martie 1977, pentru o lună de zile, a făcut parte din una dintre echipele de constatare a avariilor clădirilor din Bucureşti, în special multietajate, participând la elaborarea proiectelor de consolidare a două imobile. În februarie 1990, a fost ales, prin vot deschis al membrilor C.P.U.N., în funcţia de prefect al judeţului Timiş.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



