Seminar-dezbatere despre accesarea fondurilor europene

Timisoara - Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, prin Centrul Enterprise Europe Network, vine în întâmpinarea firmelor prin organizarea unui seminar-dezbatere privind modul de accesare a fondurilor europene.

Timişoara / Împrumut de 50 milioane de euro pentru tramvaie noi

Consiliul Local al municipiului Timişoara va supune votului în plen un proiect de hotărâre privind aprobarea contractării unei finanţări rambursabile interne/externe în valoare de maxim 50 milioane euro în vederea achiziţionării de tramvaie şi modernizarea depoului.
Finanţarea în valoare de maxim 50 milioane euro, cu o maturitate cuprinsă între 15 şi 20 ani, se face pentru realizarea investiţiilor publice de interes local.
Investiţia este necesară în condiţiile în care majoritatea tramvaielor care se află în circulaţie pe liniile din Timişoara sunt depăşite din punctul de vedere al funcţionalităţii, fiind achiziţionate cu ani în urmă ori din donaţii, ori la second hand.

Timişoara / Proiecte finanţate cu bani europeni în Regiunea de Vest

Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu a prezentat valoarea finanţărilor şi proiectele implementate prin POS Mediu în Regiunea Vest şi a efectuat o vizită la depozitul de deşeuri nepericuloase de la Ghizela (investiţie realizată din fonduri europene nerambursabile prin POS Mediu).

Astfel, valoarea finanţărilor prin POS Mediu în Regiunea Vest în sectorul Apă, Deşeuri, Termoficare:
*proiecte în implementare în valoarea totală (fără TVA): 386,444 milioane Euro
*proiecte în pregătire şi evaluare în valoare totală (fără TVA): 370,68 milioane Euro
*proiecte care vor primi finanţare în aceste sectoare în valoarea totală (fără TVA): 757,124 milioane Euro.
Totodată, în sectorul Protecţia naturii sunt proiecte în implementare în valoare totală de 1,691 milioane Euro, iar în sectorul Inundaţii un proiect în implementare în valoare totală de 4,544 milioane Euro.

CLICK AICI PENTRU
Situaţia proiectelor finanţate prin POS Mediu la nivelul Regiunii Vest

Timişoara / Liberalii vor ca biserica să fie finanţată de la bugetul de stat

Senatorul PNL de Timiş Nicolae Robu, preşedintele PNL Timiş, spune într-un comunicat de presă: "Constatând că, în ultimii ani, tot mai mulţi politicieni care nu au nimic sfânt -aparţinând mai ales PDL - încearcă să-şi crească notorietatea şi să obţină voturi aducând fonduri de la bugetul de stat la diverse parohii condiţionat de implicarea acestora partizană în politică de partea partidelor lor - mai ales în procesele electorale! -, am iniţiat o propunere legislativă de completare a Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Prin această iniţiativă urmează să se creeze un cadru de finanţare a bisericilor mai imun la politizare decât cel actual, pe care-l consider extrem de vulnerabil".
Conform propunerii legislative, în Legea 489/2006 se introduce un articol nou care prevede că: „Pentru finanţarea bisericilor, sumele de la bugetul de stat sunt alocate organismelor naţionale de conducere ale cultelor recunoscute şi ale unităţilor de cult. Cultele şi unităţile de cult distribuie sumele alocate către parohii, în teritoriu, după propriile reguli şi priorităţi”.
Co-iniţiatori ai propunerii, alături de Nicolae Robu, sunt senatorii PNL: Cristinel Bîgiu, Minerva Boitan, Mircea Diaconu, Emilian Frâncu, Marius Nicoară, Mario Oprea, Liviu Paşca, Cornel Popa şi Cristian Ţopescu.

România / Începând de astăzi, se schimbă modul de finanţare a spitalelor

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara - categoria I de competenţă

Începând de astăzi, 1 iunie, două reguli foarte importante au fost introduse în sistemul de organizare spitalicesc. Este vorba despre clasificarea unităţilor sanitare cu paturi în funcţie de competenţă şi corectarea modului de finanţare al acestora în funcţie de categoria în care s-au încadrat. Prin aplicarea acestora, bugetele spitalelor vor fi majorate cu 500 milioane de lei', a declarat ministrul Sănătăţii, CSEKE Attila.
Ministerul Sănătăţii a finalizat procesul de clasificare a unităţilor sanitare cu paturi, în funcţie de competenţă.
Un număr de 347 unităţi sanitare publice cu paturi existente în România, atât în reţeaua Ministerului Sănătăţii, cât şi în administrarea autorităţilor locale, au fost clasificate, în funcţie de competenţă, în cele 5 categorii, de la categoria I-a, de nivel de competenţă foarte înalt, la categoria a V-a, nivel de competenţă limitat.
Un procent de 25% dintre acestea (87 unităţi) au fost clasificate provizoriu, într-o anumită categorie, până la 31 decembrie 2011, cu condiţia de a realiza un plan de conformare specific fiecărei unităţi.
Cele mai multe unităţi sanitare publice sunt clasificate în categoriile a IV-a şi a V-a. Aproximativ 58% dintre unităţile sanitare se regăsesc în aceste categorii.
Astfel, 124 unităţi sanitare sunt clasificate în categoria IV şi 96 unităţi sanitare sunt in categoria V-a.
Un număr de 7 unităţi sanitare au fost clasificate în categoria I de competenţă, dar cu plan de conformare. Este vorba despre Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon din Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca.
În categoria IM avem încadrate 21 unităţi. Sunt 16 institute şi unităţi sanitare din Bucureşti, 4 din Cluj Napoca şi unul din Timişoara. Un număr de 14 unităţi sunt clasificate în categoria a II-a, 10 dintre acestea trebuie să realizeze planul de conformare până la 31 decembrie 2011.
De asemenea, 43 de unităţi sanitare sunt clasificate în categoria IIM, iar 53 de unităţi sanitare se clasifică în categoria a III-a, cele mai multe dintre ele (28), cu plan de conformare.
Procesul de clasificare nu este închis. Dacă unităţile sanitare au luat măsuri care le pot clasifica într-o categorie superioară, pot să revină cu o cerere de reclasificare, iar Ministerul Sănătăţii va reanaliza dosarul de clasificare
Începând de astăzi, 1 iunie 2011, se va schimba modul de finanţare a spitalelor, în funcţie de clasificarea acestora.
Prin introducerea clasificării, diferenţele de finanţare pentru spitalele din aceeaşi categorie, vor fi eliminate.
Schimbarea modului de finanţare va aduce creşteri de buget importante pentru unele spitale, pentru spitalele mari, cu performanţă, dar şi scăderi acolo unde nu există servicii medicale performante.
Astfel, prin aplicarea noilor reguli de finanţare, 36% dintre spitalele publice (125 unităţi sanitare) vor înregistra creşteri bugetare faţă de anul trecut.
Un număr de 84 unităţi sanitare îşi vor menţine aceeaşi finanţare faţă de anul trecut, iar 138 unităţi sanitare (39%) vor înregistra scăderi de buget faţă de anul trecut.
Cele mai multe spitale care au înregistrat creşteri de buget pentru anul acesta se află în categoriile I, II şi III.

România / Nou mod de finanţare al serviciilor de ambulanţă

Ministerul Sănătăţii a publicat astăzi, în dezbatere publică, pe pagina de web www.ms.ro, proiectul Ordin privind aprobarea tarifelor pe cap de locuitor necesare stabilirii bugetului global contractat de serviciile publice de ambulanţă cu casele de asigurări de sănătate
Conform proiectului de act normativ, începând din luna iunie a.c., fondurile alocate serviciilor de ambulanţă vor fi calculate în funcţie de numărul de locuitori din fiecare judeţ şi nu în baza bugetului istoric sau a unor criterii subiective, cum s-a procedat până în prezent, deoarece acestea nu reflectă necesitatea reală de fonduri.
În acest fel, se va asigura distribuirea corectă şi echilibrată a fondurilor bugetare la nivelul întregii ţări.
Măsura a fost luată după ce Comisia de Medicină de Urgenţă şi Dezastre din Ministerul Sănătăţii a efectuat o amplă analiză cu privire la valorile contractate de casele de asigurări de sănătate cu serviciile publice de ambulanţă, în urma căreia s-au constatat diferenţe semnificative, nejustificate, privind modul în care au fost repartizate fondurile bugetare pe judeţe, în funcşie de numărul de locuitori.
Astfel, în anul 2009, diferenţa între nivelul minim şi maxim al sumei alocate per cap de locuitor a variat între 17 lei şi 81 de lei, iar în anul 2010 sumele au variat între 16,88 lei şi 74,81 lei. De exemplu, în 2009, unui judeţ cu aproximativ 240 000 de locuitori i-a fost alocat pentru serviciile publice de ambulanţă, un buget de 20 milioane de lei, în timp ce un judeţ cu peste 800 000 de locuitori a primit 19 milioane de lei.
Începând cu anul 2011, vor fi stabilite plafoane maxime şi minime de 37 lei şi 23,5 lei per cap de locuitor, în funcţie de numărul de locuitori din fiecare judeţ.
În aceste condiţii, un număr de 20 de judeţe şi municipiul Bucureşti vor avea bugetul suplimentat cu un procent de 5 % - 39 %.
Corecţiile se vor realiza, eşalonat, pe o durată de 3 ani.
Au fost necesare unele corecţii şi pentru judeţele Constanţa şi Tulcea având în vedere specificul acestora din punct de vedere turistic şi geografic.
Pentru acest an, serviciile de ambulanţă au alocat un buget de 633.835,3 mii lei, similar cu cel din 2010.