10 ani de inchisoare pentru Marian Iancu

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, luni, condamnarea la 10 ani de închisoare cu executare a omului de afaceri Marian Iancu, în dosarul VGB, în care a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Concurs de pledoarii la Curtea de Apel

Timisoara - ELSA Romania - filiala Timisoara a organizat la Curtea de Apel Timisoara concursul de procese simulate in materia de drept constitutional.

Timisoara / Studentii de azi, Curtea de Apel de maine

Curtea de Apel Timişoara anunţă semnarea în data de 31.10.2011 a Protocolului de parteneriat cu ELSA (Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept) - Grupul Local Timişoara.

Parteneriatul vizează în concret desfăşurarea unor activităţi de practică a studenţilor la drept din anii I - III, la sediul Curţii de Apel Timişoara, prin implicarea directă a acestora la serviciile de Arhivă, Registratură, Grefă precum şi Bibliotecă/Centrul de Informare şi Documentare.
Studenţii vor lucra efectiv în cadrul acestor servicii auxiliare ale instanţei timp de 2 săptămâni continuu, între 3-4 ore pe zi, între 7 si 18 noiembrie 2011, sub supravegherea şi îndrumarea arhivarilor, registratorilor, documentariştilor şi grefierilor Curţii.
Şi acest proiect al Curţii de Apel Timişoara se încadrează în efortul consecvent pe care această instanţă a decis să îl întreprindă cu scopul de a permite studenţilor şi tinerilor, în general, să cunoască şi să aprofundeze mecanismul procesului de judecată, văzut din culisele instanţei, astfel ca discipolul de astăzi să poată deveni judecătorul, avocatul, procurorul, notarul sau juristul de mâine.
Tot Curtea de Apel Timişoara face cunoscut faptul că începând cu data de 01.11.2011 studenţii Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (anul IV) vor desfăşura practica de specialitate (internship) pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi, respectiv, Judecătoria Timişoara.
În virtutea protocolului semnat între cele patru instituţii încă din anul 2010 şi care se află în cel de-al doilea an de executare, fiecare student este implicat în activitatea de practică profesională pe lângă un judecător mentor. Activitatea de mentorat a magistraţilor judecători implicaţi în realizarea activităţii de practică de specialitate organizată în baza protocolului presupune şi reclamă necesitatea contactului profesional direct între aceşti judecători şi studenţii ce le sunt încredinţaţi.

Timisoara / Primarul comunei Sanandrei a fost executat politic

Curtea de Apel din Timisoara a decis condamnarea la un an sub supraveghere si interzicerea unor drepturi civile in cazul primarului comunei Sânandrei, Dorel Demea, si al secretarei Nicoleta Achim.

Primarul precizeaza, intr-un comunicat de presa, ca desi a castigat procesul, pe civil, pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie din Romania, in aceeasi speta au fost condamnati penal: "ICCJ a precizat expres, in sentinta pe care a pronuntat-o, ca reclamantii nu au fost prejudiciati sub nici o forma".
"Prin sentinta penala a Curtii de Apel Timisoara, practic, proprietarul de drept al terenului a fost expropriat, fara sa fie nici macar audiat.
La vremea respectiva, inainte de a face restituirile, pe speta respectiva, pentru care am fost condamnati penal, am cerut un punct de vedere din partea Prefecturii Timis pe care l-am si primit, in scris, din partea domnului Ovidiu Sman (responsabil Legea 10) si pe care l-am respectat in totalitate.
Am semnat documentul de restituire dupa ce au fost indeplinite toate conditiile legale, situatii similare inregistrandu-se si la alte primarii din Timis, fara ca omologii nostri sa fie pusi intr-o asemenea situatie.
Nu ni s-a permis sa ne aparam la Curtea de Apel Timisoara, instanta respingandu-ne cererea de amanare, chiar si exceptia tardivitatii plangerii. Precizez ca reclamantii au depus tardiv plangerea acesta fiind iesita din termen cu mai bine de o luna si jumatate, iar instanta de judecata era obligata sa respecte dispozitiile ICCJ privitoare la recursul in interesul legii.
Vazand atitudinea instantei, fata de cererile formulte, am recuzat-o, insa, cererea de recuzare, motivata in fapt si drept, a fost respinsa de aceeasi instanta, ceea ce este ILEGAL.
In momentul de fata, conform deciziei Curtii de Apel Timisoara, terenul va reveni in proprietatea statului, urmand ca primarul in exercitiu sa fie obligat sa solutioneze, din nou, cererea persoanei indreptatite sa solicite terenul. Absurdul situatiei rezulta din faptul ca, in cazul nerestiturii terenului catre persoana indreptatita, se va incalca Legea 10/2001, pe care noi am respectat-o si am dus-o la indeplinire!!!" - mai spune primarul de la Sânandrei.
Finalmente, primarul consideră că amre toate elementele necesare si legale pentru a afirma ca, de fapt, "a fost vorba de o executie politica" şi, ca urmare, va face plangere penala, va sesiza CSM si se va adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Timisoara / Lotul Moravita I, povestit de Curtea de Apel

Completul de judecată al Curţii de Apel Timişoara - Secţia Penală, investit cu soluţionarea dosarului privind aşa - zisul 'Lot Moraviţa I' cuprinzând un număr de 69 de inculpaţi, vameşi şi poliţişti de frontieră a decis azi - 18 octombrie 2011 - declinarea competenţei judecării cauzei în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Timiş.

Curtea a reţinut că, în stabilirea competenţei de a judeca prezenta cauză în primă instanţă, grupul de procurori care a efectuat urmărirea penală, a precizat în dispozitivul rechizitoriului că raportat la art. 27 din legea nr. 218/2002, în raport cu calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare deţinută de către inculpatul MATEI VIOREL LILIAN, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. 1 lit. a C.p.p., dosarul se va trimite la Curtea de apel Timişoara.
Pentru a verifica competenţa materială a acestei instanţe, se vor avea în vedere dispoziţiile legale în materie şi înscrisurile privind pe inculpatul Matei Viorel Lilian referitor la parcursul profesional al acestuia.
Potrivit art. 1 din Legea 364/2004 privind organizarea si funcţionarea Politiei Judiciare, ' Poliţia judiciară este organizată şi funcţionează în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.'
Structurile specializate ale Ministerului Administraţiei si Internelor sunt prevăzute la art. 13 alin. 2 din OUG nr. 30/25.04.2007 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Internelor si reformei administrative , (anterior art. 11 alin. 2 din OUG 63/28 iunie 2003 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Administraţiei si Internelor), şi sunt printre altele : Politia Romana..., Politia de Frontiera, etc... .
Potrivit art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 104 din 27 iunie 2001, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră este unitatea centrală a Poliţiei de Frontieră Române, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială pentru întreaga zonă de responsabilitate a poliţiei de frontieră, ... .
Potrivit art. 7 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei Române este unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală... .
Din dispoziţiile de mai sus, rezultă că în cadrul Ministrului Administraţiei si Internelor, funcţionează doua instituţii, entităţi distincte, Politia Romana si Politia de Frontiera, 'structuri specializate' , astfel cum sunt ele denumite de către O.U.G nr. 30 din 25.04.2007, care priveşte organizarea si funcţionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, a căror activitate este reglementata de acte normative diferite, care au si un caracter specific, astfel Legea 218/2002 care stabileşte perimetrul de incidenţa al activităţilor derulate de către Politia Romana si respectiv O.U.G. 104/2001 cu completările si modificările ulterioare, care reglementează activitatea Politiei de Frontiera.
Legea 364 din 2004, care reglementează organizarea si funcţionarea politiei judiciare, prevede faptul ca '.... lucrătorilor politiei judiciare li se aplica prevederile statutului poliţistului si ale actelor normative ce reglementează structura din care aceştia fac parte'. In sensul celor de mai sus, dispoziţiile art. 4. stipulează:
'... Organele de cercetare ale politiei judiciare sunt organizate şi funcţionează în structura aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în structura Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române şi a unităţilor teritoriale ale acestora '.
Ordinele şi dispoziţiile trebuie emise în aplicarea actelor normative care au putere de lege.
Calitatea de ofiţer de poliţie judiciară se dobândeşte în condiţiile cerute de legea nr. 364/2004 şi art. 201 alin 3 C.p.p., norme de drept care erau în vigoare la data când se susţine în actul de acuzare că s-ar fi săvârşit infracţiunile de către inculpatul Matei Viorel Lilian.
Din adresa nr. 1160053 din 22.04.2011 a Inspectoratului Judeţean al Politiei de Frontiera Timiş aflata la fila 87-88 din Vol.II din dosarul de urmărire penală rezulta ca Matei Viorel Lilian a fot mutat la acest inspectorat de la IPJ Timiş - Politia Oraşului Sinnicolau Mare. La data mutării, Matei Viorel Lilian făcea parte din structurile Politiei Judiciare, mentionându-se ca aceasta calitate si-a păstrat-o si in cadrul IJPF Timiş. Se menţionează insa ca, nu exista niciun document care sa ateste desemnarea sa ca organ de cercetare al Politiei Judiciare, nici măcar în cadrul poliţiei naţionale şi cu atât mai puţin în cadrul poliţiei de frontieră. Din aplicaţia e- Resurse rezulta însă că desemnarea acestuia a fost făcuta in baza Ordinului / Dispoziţiei nr. 4140 din 11.04.2005 luând in considerare avizul Procurorului General nr. 1030/C/2005, ordin care nu există şi nu l-a văzut nimeni niciodată, cu atât mai puţin instanţa de judecată, pentru a-şi putea stabili în mod legal competenţa.
Dacă în cazul altor doi ofiţeri de poliţie, la care se face referire prin aceeaşi adresă, ordinul şi dispoziţia de numire a lor ca poliţişti judiciari există, doar că sunt secrete şi nu pot fi cunoscute de organele judiciare, în cazul ofiţerului de poliţie Matei Viorel Lilian, ordinul, care pare a fi totodată şi dispoziţie nu are o existenţă materială pentru a putea fi verificat şi doar una virtuală, cibernetică, în sensul că este amintit în aplicaţia electronică e-Resurse.
La data de 01.02.2009 când a avut loc mutarea lui Matei Viorel Lilian la IJPF Timiş erau in vigoare prevederile art. 201 alin.3 introduse in Codul de Procedura penala prin Ordonanţa de Urgenta nr. 60 din 06 septembrie 2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Penala precum si pentru modificarea altor legi.
Art. 201 alin .3 din Codul de procedura penala face trimitere in textul final la aplicarea legii speciale in cazul in care aceasta prevede o procedura diferita de desemnare si funcţionare a organelor de Politie Judiciara, dispunând că, se aplica in acest caz dispoziţiile legii speciale.
In speţă, legea Speciala este Ordonanţa de Urgenta nr. 104 din 27 iunie 2001, privind Organizarea si funcţionarea Politiei de Frontiera Romane, modificata prin Legea nr. 81 din 26 februarie 2002 in vigoare din 04.03.2002 care in art. 23 dispunea că:
' Art. 23 - (1) Prin dispoziţie a inspectorului general al poliţiei de frontieră sunt desemnaţi poliţiştii de frontieră care efectuează cercetarea penală, potrivit legii.
(2) în îndeplinirea activităţilor de cercetare penală poliţistul de frontieră are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii poliţiei de frontieră din care face parte.
(3)în caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice poliţistul de frontieră poate acţiona şi în zona de competenţă teritorială a altor unităţi ale poliţiei de frontieră, comunicând despre aceasta unităţii competente.
(4)în caz de detaşare sau de misiune ordonată în zona de competenţă a unei alte structuri a Poliţiei de Frontieră Române, poliţistul de frontieră are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate.
(5)în îndeplinirea atribuţiilor generale poliţistul din Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră are competenţă teritorială generală.'
In concluzie, urmare a mutării lui Matei Viorel Lilian la IJPF Timiş in data de 01.09.2009 nu a fost emisa nicio dispoziţie prin care sa fie desemnat lucrător de politie judiciara. Aceasta dispoziţie in situaţia in care ar fi existat, trebuia comunicata lui Matei Viorel Lilian si ar fi trebuit sa se regăsească si in dosarul personal existent la IJPF Timiş, tocmai pentru a se putea stabili de către instanţă calitatea inculpatului care determină competenţa materială.
Astfel, rezultă evident ca acest ofiţer de politie si-a încetata activitatea în cadrul structurii din care făcea parte, respectiv Politia Romana si in mod implicit si-a pierdut calitatea de ofiţer de politie judiciara pe care acesta o deţinea în cadrul acestei structuri, dacă a deţinut-o vreodată, devreme ce nu există nici un ordin în acest sens cum s-a menţionat mai sus, odată cu mutarea sa in cadrul noi structuri, Politia de Frontiera.
Din cuprinsul adresei cu nr. 1160053, rezultă şi că numirea subinspectorului în prezent inspectorului de politie Matei Viorel Lilian ca organ de cercetare penala a politiei judiciare in cursul anului 2005, ar fi fost făcuta si in baza dispoziţiilor Ordinului Ministrului Administraţiei si Internelor nr. 484 din 2005, care reglementa, 'aprobarea Normelor de competenta privind numirea, promovarea si eliberarea poliţiştilor in /din funcţiile structurilor de Politie judiciara'.
În sensul celor de mai sus art. 2 dispunea:
' Pentru numirea pe funcţiile structurilor de Politie Judiciara a tuturor poliţiştilor din Politia Romana sau Politia de Frontiera Romana, după caz, inspectorul general al Politiei Romane respectiv inspectorul general al Politiei de Frontiera Romane, emit, fiecare o dispoziţie de personal care intra in vigoare numai după obţinerea avizului favorabil al Procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie si Justiţie. '
La data mutării sale, 01 februarie 2009, erau incidente dispoziţiile Art. 201 Cod de procedura penala, completat prin Ordonanţa de Urgenta nr. 60 din 06.09.2006, care in cuprinsul alineatului 3 dispunea după cum urmează:
'... Ca organe de cercetare ale poliţiei judiciare funcţionează lucrători specializaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, desemnaţi nominal de ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Când legea specială prevede o procedură diferită de desemnare şi funcţionare a organelor de politie judiciară, se aplică dispoziţiile legii speciale.'
Art. 23 din Ordonanţa de Urgenta nr. 104 din 27 iunie 2001, privind Organizarea si Funcţionarea Politiei de Frontiera Romane modificata, impunea existenta unei dispoziţii exprese a Inspectorului General al Politiei de Frontiera care sa-l desemneze, pe acesta, ca poliţist de frontieră in măsura sa poată sa efectueze cercetarea penală, potrivit legii,
' Art. 23 - (1) Prin dispoziţie a inspectorului general al poliţiei de frontieră sunt desemnaţi poliţiştii de frontieră care efectuează cercetarea penală, potrivit legii.
(2) îndeplinirea activităţilor de cercetare penală poliţistul de frontieră are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii poliţiei de frontieră din care face parte.
În concluzie, ulterior datei 01 septembrie 2009, în care a fost dispusă mutarea lui Matei Viorel Lilian la I.J.P.F. Timiş - Punctul de Trecere Frontiera Moravita, nu a fost emisa nici o dispoziţie de personal, prin care acesta sa fie desemnat in mod expres ca lucrător de politie judiciara in cadrul acestei structuri specializate, astfel cum ar fi fost necesar pentru ca acesta sa dobândească mai sus amintita calitate.
Poliţistul de frontiera Matei Viorel Lilian nu avea calitatea de ofiţer de politie judiciara, şi pentru faptul că odată cu mutarea acestuia in cadrul structuriilor Inspectoratului de Politie de Frontiera Timiş- punctul de Trecere Frontiera Moravita, aceasta si-a pierdut, a 'incetat' automat aceasta calitate de ofiţer de politie judiciara, ca urmare a faptului ca in cadrul acestui punct de trecere, nu desfăşura potrivit fisei postului activităţi care sa se circumscrie in cadrul perimetrului activităţilor de cercetare penala.
Din prevederile Ordinului Ministrului Administraţiei si Internelor nr. 1.504 din 17.11.2006, care reglementa 'desemnarea poliţiştilor ca organe ale politiei judiciare, numirea, promovarea si eliberarea poliţiştilor in /din funcţiile structurilor de Politie judiciara si încetarea acestei calităţi', act normativ care abroga Ordinului Ministrului Administraţiei si Internelor nr. 484 din 2005 si care îşi producea efecte la data mutării acestui ofiţer de la o structură la alta, se poate observa dispozitia potrivit căreia pot fi numiţi ca ofiţeri de politie judiciara, doar acei poliţişti care desfăşoară, concret, expres, direct si permanet activităţi cu un caracter operativ de cercetare penala,
' Art. 4 - (1) Pot fi numiţi în funcţii din structurile poliţiei judiciare numai acei poliţişti care sunt specializaţi în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.
Art. 3 alin. 5 '... calitatea de organ de cercetare al politiei judiciare încetează, .... la numirea in funcţii care nu presupun efectuarea de activităţi precum cele prevăzute in cuprinsul art. 4 ' ... respectiv activităţi de strângere de date in vederea începerii urmăririi penale si de cercetare penala '
Analizând fişa postului inculpatului Matei Viorel Lilian, aflată la fila 179 din volumul 43 urmărire penală, se constată că acesta nu avea nicio atribuţie în domeniul cercetării penale, fiind un funcţionar public care se ocupa în principal de pregătirea personalului din subordine, poliţişti de frontieră şi răspundea de câinii de serviciu. Acceptând emiterea dispoziţiei de personal de către IGPR pentru sinsp. (in prezent insp.) Matei Viorel Lilian, pentru lucrător de politie judiciara in cadrul Inspectoratului de Politie al Judeţului Timiş, Politia Sinnicolau Mare, la data de 11.04.2005, este de observat că acest Ordin 484/14.01.2005 al MAI a fost abrogat prin Ordinul 1504/17.11.2006 al MAI privind desemnarea poliţiştilor ca organe ale politiei judiciare, numirea, promovarea si eliberarea poliţiştilor în /din funcţiile structurilor de Politie judiciara si încetarea acestei calităţi.
Chiar IJPF Timiş biroul resurse umane recunoaşte prin adresa oficiala cu nr. 1160053 fila 87-88 din voi. II, ca lui Matei Viorel Lilian ' i-a încetat de drept aceasta calitate, pe care a avut-o la IPJ Timiş, Politia Oras Sinncolau Mare, odată cu emiterea Ordinului MAI 1504 din 17.11.2006.
Potrivit dispoziţiilor din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, art.4 şi a ordinului mai sus citat, organele de cercetare ale poliţiei judiciare sunt organizate pe structuri în aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi în unităţile teritoriale ale acestora.
Persoanele care au această calitate, îşi desfăşoară activitatea de constatare a faptelor şi strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale sub îndrumarea şefilor ierarhici superiori cu aceeaşi calitate şi îşi îndeplinesc atribuţiile sub autoritatea şi controlul prim procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, curţi, corespunzător arondării acestora.
Faţă de aceste dispoziţii legale şi fişa postului inculpatului Matei Viorel Lilian, este evident că acesta nu a avut în cadrul poliţiei de frontieră calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, la momentul când se pretinde că a săvârşit faptele de care a fost acuzat.
Conform cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, se stabileşte în raport cu structura din care face parte persoana în cauză, poliţie sau poliţie de frontieră, centrală sau teritorială. Ordinul emis în acest sens produce efecte atâta timp cât persoana în cauză face parte din structura pentru care a fost nominalizat şi cu gradul pe care îl avea la momentul nominalizării.
Inculpatul Matei Viorel Lilian nu putea să aibă în acelaşi timp şi calitatea de subinspector de poliţie judiciară la Poliţia Sânnicolau Mare şi inspector de poliţie judiciară de frontieră la Poliţia de Frontieră Moraviţa, întrucât dispoziţiile legale în materie interzic aceste posibilităţi.
Instanţa se declară de acord cu susţinerile procurorului, în sensul că eliberarea din funcţiile structurilor poliţiei judiciare se face prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit art. 6 din Legea nr. 364/2004, însă atunci când o persoană a fost numită cu respectarea cerinţelor legale în funcţiile unei structuri de poliţie judiciară, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat.
Devreme ce nu a fost emisa dispoziţia de numire a lucrătorului de Politie Judiciara, nu se poate discuta despre valabilitatea unui aviz de eliberare din funcţie al Procurorului general, cele doua condiţii fiind in strânsa legătura si in speţa, nu se putea dispune eliberarea dintr-o funcţie in care acesta nu a fost numit in mod legal, in lipsa documentului de numire.
La fila 91 din volumul 2 dosar urmărire penală există un aviz al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 07.03.2011, care avizează eliberarea din cadrul structurii poliţiei judiciare, printre alţii şi pe inspectorul de poliţie Matei Viorel Lilian, însă acest aviz nu are în vedere calitatea de poliţist judiciar în cadrul Poliţiei de Frontieră a inculpatului, calitate în care se pretinde că a săvârşit faptele care ar atrage competenţa acestei instanţe, ci calitatea de poliţist în cadrul poliţiei naţionale.
Dealtfel avizul mai sus menţionat are un caracter extrem de expeditiv şi nu cuprinde nici un detaliu necesar pentru lămurirea calităţii inculpatului.
Potrivit art. 27 alin. 3 lit. b din Legea nr. 218/2002, curţile de apel judecă faptele săvârşite de poliţişti care fac parte din categoria celor enumeraţi de art. 14 alin. 2 pct. 1 lit. e-j din legea nr. 360/2002, dar care au calitatea de organ de cercetare a poliţiei judiciare.
În speţă, inculpatul Matei Viorel Lilian, nu numai că nu a fost numit în această calitate la Poliţia de Frontieră, acesta nu a desfăşurat nici măcar formal activităţi care ar ţine de specificul poliţiei judiciare şi faţă de inexistenţa acestei calităţi la momentul când se susţine că ar fi săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată, competenţa de a soluţiona cauza în primă instanţă după infracţiunile care fac obiectul cauzei şi după calitatea persoanelor o are tribunalul.
Faţă de locul unde se pretinde că s-au săvârşit faptele, punctele de trecere frontieră Moraviţa şi Foeni, competenţa teritorială de a judeca cauza în primă instanţă revine Tribunalului Timiş, astfel că în baza art. 42 C.p.p., va declina competenţa în favoare acestei instanţe.
Potrivit art. 139 alin. 4 C.p.p., odată cu stabilirea competenţei, se pot soluţiona şi cererile care privesc măsurile preventive.
În acest sens au formulat cereri de revocare a obligării de a nu părăsii ţara inculpaţii Gubic Ştefan, Budriş Cornel Florin, Degan Marian Lucian, Darie Ioan Marian, Maier Adrian, Porav Ciprian Ionuţ, Caramatrac Ion Alin, Munteanu Valentin Titus, Augustinov Petru, respectiv de ridicare a controlului judiciar instituit la data de 07.04.2011 prin hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Chiosa Costinel.
Inculpatul Gubic Ştefan Milan a motivat necesitatea revocării măsurii prin aceea că se impune a se deplasa în localitatea Szeged din Ungaria în vederea efectuării operaţiei de hernie de coloană pentru care a fost programat şi a fost internat de mai multe ori în spitale din Ungaria şi Germania, anexând în acest sens acte medicale.
Din cuprinsul acestor acte, instanţa constată că acesta suferă de diabet zaharat tipII şi hernie de disc coloană cervicală (C6) cu cervico-brachialgii, acuzând dureri insuportabile şi fiind monitorizat şi tratat încă din 04.10.2010, de doctorul Barzo Pal din Szeged, specialist neurochirurg şi neurolog.
Dată fiind această situaţie şi ţinând cont şi de dispoziţiile art. 136 alin. 8 C.p.p., care impune ca la luarea şi alegerea unei măsuri preventive să se ţină cont printre altele şi de starea de sănătate a inculpatului, având în vedere şi dispoziţiile art. 34 din Constituţia României, privind dreptul la ocrotirea sănătăţii a oricărei persoane, apreciază că se impune în cazul inculpatului Gubic Ştefan Milan în baza art. 139 alin 1 raportat la art. 1451 şi art. 145 alin 23 C.p.p., revocarea măsurii obligării de a nu părăsii ţara, dispusă prin încheierea penală din 06.05.2011 a Curţii de Apel Timişoara, în prezentul dosar.
Inculpaţii Budriş Cornel Florin, Degan Marian Lucian, Darie Ioan Marian, Maier Adrian, Porav Ciprian Ionuţ, Caramatrac Ion Alin, Munteanu Valentin Titus şi Augustinov Petru, au motivat revocarea măsurii prin aceea că până în prezent au respectat obligaţiile procesuale ce le-a fost impuse, că din luna mai, respectiv iunie 2011, de la luarea măsurii, până în prezent s-a scurs o lungă perioadă de timp şi că prin menţinerea măsurii s-ar îngrădii dreptul la liberă circulaţie al inculpaţilor, drept consfinţit de Constituţia României şi alte documente internaţionale la care staul român este parte.
S-a precizat că până la săvârşirea pretinselor fapte, inculpaţii au avut unc comportament bun în familie şi societate.
În plus inculpatul Augustinov Petru a solicitat revocarea măsurii pentru a desfăşura activităţi de transport internaţional auto, în vederea întreţinerii familiei.
Având a se pronunţa pe aceste cereri, instanţa le va respinge, întrucât temeiurile nu s-au modificat, respectiv, egalitatea de tratament dintre inculpaţii din prezentul dosar şi infracţiunile de care aceştia sunt acuzaţi impun menţinerea acestei obligaţii, durata de 4 luni a măsurii, nu este una nerezonabilă raportat la împrejurările cauzei şi persoana fiecărui inculpat iar dreptul la liberă circulaţie, doar restricţionat şi nu înlăturat prin măsura luată asupra inculpaţilor nu este unul absolut, restricţia având ca temei dispoziţiile art. 53 din Constituţia României şi dispoziţiile din codul de procedură penală.
În condiţiile în care inculpaţii nu au fost nici măcar audiaţi, pentru bunul mers al procedurii, consideră că menţinerea măsurii faţă de aceştia se impune a fi oportună.
În acelaşi sens va fi respinsă şi cererea inculpatului Chiosa Costinel, prin care solicită ridicarea controlului judiciar instituit asupra sa, întrucât şi o asemenea măsură se impune pentru bunul mers al procedurii, iar oportunitatea acesteia nu se apreciază doar prin prisma pericolului pentru ordinea publică invocat în motivare.
Prin urmare, în baza art. 139 alin 1 C.p.p., va respinge cererile de revocare a măsurilor preventive formulate de inculpaţii Budriş Cornel Florin, Degan Marian Lucian, Darie Ioan Marian, Augustinov Petru, Chiosa Costinel, Maier Adrian, Porav Ciprian Ionuţ, Caramatrac Ion Alin, Munteanu Valentin Titus.

Timişoara / Dosarul avocatei de la Bozovici, la Curtea de Apel

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei NIŢU MARIA CERASELA, avocat în Baroul Caraş-Severin, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de trafic de influenţă şi instigare la mărturie mincinoasă.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În cursul lunilor iunie – august 2011, inculpata Niţu Maria Cerasela, în calitate avocat, i-a pretins unei persoane suma de 700 lei, promiţându-i că în schimb va interveni pe lângă un magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Bozovici, pentru a-l determina să soluţioneze în mod favorabil acţiunea civilă exercitată de persoana respectivă, în sensul anulării unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei la regimul circulaţiei rutiere.
La data de 9 august 2011, inculpata Niţu Maria Cerasela i-a prezentat lui Perian Ion, învinuit în cauză, detaliile plângerii contravenţionale redactate pentru clienta sa şi l-a instruit să declare, în mod mincinos, că în momentul constatării contravenţiei s-ar fi aflat de faţă şi că ar fi perceput în mod nemijlocit detaliile pe care inculpata i le-a furnizat ulterior, asigurându-l că mărturia sa mincinoasă nu va putea fi probată.
Referitor la învinuitul Perian Ion, faţă de care s-au efectuat cercetări sub aspectul infracţiunii de mărturie mincinoasă, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă de 1 000 lei.
Amintim că la data de 12 august 2011, Curtea de Apel Timişoara a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpatei Niţu Maria Cerasela (detalii în comunicat nr. 521/VIII/3 din 12 august 2011).
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Timişoara.

Timişoara / Judecătorii de la Curtea de Apel au votat pentru CSM

În Sala de consiliu a Curtii de Apel Timisoara a avut loc Adunarea generala a judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Timisoara pentru alegerea membrului Consiliului Superior al Magistraturii - reprezentant al judecatorilor de la curtile de apel.
La nivelul curtilor de apel si-au depus candidatura urmatorii judecatori:
-judecator Ghica Alina Nicoleta - Curtea de Apel Bucuresti
-judecator Gîrbovan Dana Cristina - Curtea de Apel Cluj
-judecator Tudoran Mihai Viorel - Curtea de Apel Ploiesti
Din totalul celor 45 de judecatori ai CA Timişoara, au fost prezenţi 37 de judecatori.
Au fost valabil exprimate 37 de voturi, iar 0 voturi au fost nevalabil exprimate.
Rezultatul votului de la Curtea de Apel Timisoasra este urmatorul:
1. Candidat Ghica Alina Nicoleta 26 voturi
2. Candidat Gîrbovan Dana Cristina 6voturi
3. Candidat Tudoran Mihai Viorel 7 voturi
Rezultatul votului la nivel national va fi centralizat de catre Comisia Electorala Centrala în data de 29 iunie 2011, pe baza datelor transmise de la fiecare curte de apel din România.

Timişoara / DNA:Dosarul Moraviţa trimis la Curtea de Apel, cu 41 de inculpaţi

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 41 de inculpaţi, din care unul în stare de arest preventiv, ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră, lucrători vamali la Punctul de Trecere a Frontierei (P.T.F.) Moraviţa şi persoane implicate în traficul cu ţigări, în legătură cu remiterea unor sume de bani pentru a înlesni, la trecerea frontierei de stat a României, traficul ilegal cu ţigări provenite din Serbia, a căror valoare în vamă este de aproximativ 3,3 milioane de euro.
Astfel, au fost trimişi în judecată inculpaţii:
Un ofiţer şi 14 agenţi de poliţie de frontieră:
DRĂGHIŢĂ SORIN, ofiţer de poliţie de frontieră, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită,
BAUL ALIN-DIMITRIE, BUTTA LIVIU DĂNUŢ, MIHALAICHE NICOLAE, STRĂUŢ SERGIU, SVERGINSKI ADRIAN SEBASTIAN, DRĂGAN SEBASTIAN, RADA ION, TOMA MARIAN COSMIN, MATEŞ CIRPRIAN MARIUS în sarcina cărora s-au reţinut următoarele infracţiuni: aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi complicitate la contrabandă calificată, DUDUMAN DUMITRU-LUCIAN în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită, MANCIU MARIUS în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi dare de mită, PALIMARU CORINA în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, CHEVEREŞAN OLIWER în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, dare de mită şi complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, BLAJ MARIAN-AUREL în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiunea de luare de mită;
9 lucrători vamali din cadrul Biroului vamal Moraviţa:
FENEŞAN MIHNEA-ION, în stare de arest preventiv, GALEANCU IOAN, NĂDĂBAN ANICA-FLORICA, RADU ZACHEI, DRAGACICHI SAVA, PETRUŢA MARIUS HORAŢIU în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită şi contrabandă calificată, STOIAN VELIMIR în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat, două infracţiuni de luare de mită şi contrabandă calificată, GRIGUŢA RADU HORAŢIU şi CĂNCESCU CLAUDIU - DANIEL în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de: două infracţiuni de aderare la un grup infracţional organizat, două infracţiuni de luare de mită şi contrabandă calificată;
16 persoane implicate în traficul cu ţigări:
AVĂDANEI CRISTIAN, BUSSE ANGELICA-FLORICA, OPREA CLAUDIU - MIHAIL, TURLEA EMIL, ZEGREAN ADRIAN IOAN, DOBREA IOAN, BRATOSIN DUMITRU IRIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită şi contrabandă calificată, BORCHEŞ PETRU în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: constituire a unui grup infracţional organizat, dare de mită şi contrabandă, DAN SAVA în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: dare de mită şi contrabandă calificată, RĂUŢI CLAUDIA şi DOROBANŢU GHEORGHE CĂTĂLIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat şi dare de mită, ZEGREAN RADU CASIAN în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi contrabandă, SAMOILĂ ALEXANDRU VICTOR şi CIUŞ CIPRIAN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de: aderare la un grup infracţional organizat, dare de mită şi două infracţiuni de contrabandă, JIVOIN VIOLETA în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de:două infracţiuni de aderare la un grup infracţional organizat, două infracţiuni de dare de mită şi contrabandă, RUS MARIA în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de dare de mită şi CIZMAŞ MIOMIR - DOBRIVOI, primarul comunei Foeni, judeţul Timiş, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de dare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei (P.T.F.) Moraviţa din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (I.J.P.F.) Timiş a existat un grup infracţional organizat format din poliţişti de frontieră, lucrători vamali şi persoane implicate în activităţi de trafic ilegal cu ţigări provenite din Serbia. Inculpaţii au constituit sau, după caz, au aderat ori sprijinit acest grup infracţional organizat. Un alt grup infracţional organizat a fost constituit, cu o structură similară, la nivelul P.T.F. Foeni, existând persoane (în principal, lucrători vamali din Biroul Vamal Moraviţa) care au desfăşurat acţiuni în ambele grupări criminale. Membrii acestor grupări infracţionale au acţionat coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă pentru a obţine importante beneficii materiale.
În schimbul unor sume de bani remise cu titlu de mită, cu o frecvenţă aproape zilnică, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali îşi încălcau atribuţiile de serviciu referitoare la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, confiscarea mărfurilor introduse ilegal şi constatarea de infracţiuni. Pentru traficanţii de ţigări care făceau parte din grupare, poliţiştii de frontieră şi vameşii nu efectuau practic niciun fel de control de frontieră, iar singura interacţiune consta în primirea sumei de bani prestabilită pentru a fi dată cu titlu de mită.
Decizia de a permite introducerea în ţară a ţigărilor era luată de către lucrătorii vamali în acord cu poliţiştii de frontieră după ce se asigurau că există un risc minim de a fi surprinşi de acţiunile de control, astfel că traficanţii erau lăsaţi să introducă fraudulos ţigările în ţară pe o perioadă determinată de timp.
În cadrul grupului, rolurile erau clar delimitate, astfel că unii dintre funcţionarii corupţi aveau sarcina de a ţine legătura cu mituitorii, alţii supravegheau zona, în timp ce altcineva se preocupa să manevreze camerele de luat vederi amplasate în punctul de trecere a frontierei, pentru a nu fi înregistrate anumite imagini, ori erau responsabili de încasarea mitei.
Potrivit înţelegerii între traficanţi şi funcţionarii publici, aceştia din urmă primeau câte 50 de euro pentru fiecare bax de ţigări. Suma dată era calculată în funcţie de numărul de baxuri cu ţigări declarate de traficanţi. În alte situaţii, cantitatea era aproximată de vameşi şi poliţişti în funcţie de capacitatea de stocare a autoturismului. Concret, în timp ce vameşul se prefăcea că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea poliţiştilor şi a vameşilor, de cele mai multe ori acest lucru având loc în toneta vameşilor amplasată pe sensul de intrare în ţară.
Sumele de bani astfel colectate erau împărţite, în mod egal, de regulă la sfârşitul programului de lucru, între şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură sau de grupă al poliţiştilor. Pentru a evita suspiciunile privitoare la împărţirea corectă a acelor foloase, poliţiştii de frontieră şi vameşii ţineau distinct evidenţa numărului de baxuri de ţigări care au fost deţinute de traficanţi. În general, poliţiştii de frontieră şi vameşii încasau între 100 şi 900 de euro pe fiecare tură.
La rândul său, în data de 22 septembrie 2010, inculpatul Cizmaş Miomir Dobrivoi, primarul localităţii Foeni, a ajutat doi traficanţi de ţigări să remită suma de 300 de euro poliţiştilor de frontieră şi vameşilor din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Foeni II pentru a introduce ilegal în ţară baxuri cu ţigări.
În prezentul dosar penal, 15 inculpaţi au fost cercetaţi în stare de reţinere şi arest preventiv pentru diferite perioade de timp: Chevereşan Oliwer, Rada Ion, Toma Marian Cosmin, Mateş Ciprian Marius, Dorobanţu Gheorghe Cătălin, Drăgan Sebastian, Manciu Marius, Butta Liviu Dănuţ, Stoian Velimir, Petruţa Marius, Dan Sava, Străuţ Sergiu, Căncescu Claudiu Daniel, Drăghiţă Sorin.
În vederea recuperării prejudiciului cauzat ca urmare a infracţiunii de contrabandă şi pentru a confisca sumele de bani primite cu titlu de mită, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra mai multor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor.
La instrumentarea cauzei, procurorii au colaborat cu lucrători din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Timişoara.

Timişoara / Curtea de Apel a revocat arestul preventiv al celor 38 de vameşi şi poliţişti din Vestul ţării

Curtea de Apel Timişoara a decis azi - 6 mai 2011 - revocarea stării de arest preventiv a celor 38 de inculpaţi arestaţi în cauza penală privind pe lucrătorii vamali şi poliţiştii din Vestul ţării, acuzaţi de fapte de corupţie.
În acelaşi timp, prin aceeaşi hotărâre, instanţa a luat faţă de toţi aceşti inculpaţi măsura obligării de a nu părăsi teritoriul României şi printre altele, a instituit interdicţia de a se apropia de ceilalţi inculpaţi ori de martorii din dosar şi totodată, li s-a interzis să comunice între ei ori cu martorii, direct şi/sau indirect.
De asemenea, curtea a interzis tuturor celor 38 de inculpaţi, exercitarea profesiei de poliţist, respectiv de lucrător vamal, pe durata procesului.
În esenţă, la pronunţarea acestei hotărâri, curtea a luat în considerare împrejurarea ca situaţia acestor 38 de inculpaţi este identică cu a celorlalţi din lotul de 140 (numit şi 'Lotul Moraviţa') şi care sunt cercetaţi deja în stare de libertate precum şi faptul că ancheta penală a fost deja finalizată, prin întocmirea rechizitoriului, urmând ca cercetarea judecătorească să debuteze la 20 iunie 2011.
În plus, curtea a avut în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu precădere standardele avute în vedere de CEDO în cauza Calmanovici şi Scundeanu vs. România şi a arătat, mutatis mutandis că, în ipoteza în care pericolul pentru ordinea publică nu mai este real, atunci se impune luarea unor măsuri alternative în raport cu măsura arestării preventive.
Primul termen de judecată, pe fond, la Curtea de Apel Timişoara a fost fixat la data de 20 iunie 2011.
Curtea de Apel Timişoara a decis azi, 6 mai 2011, sa respinga cererile de liberare provizorie sub control judiciar, formulate de către inculpaţii Novanc, Pantea, Baragan, Haşu, Marta, Ivanovici, Selegeanu, Barjovanu şi Felecan.
Cei noua inculpaţi fac parte din lotul poliţiştilor de frontiera şi lucratorilor vamali din vestul ţarii, acuzaţi de fapte de corupţie, care au fost trimişi în judecata de catre DNA.