Alte 3.678 pachete cu tigari au fost depistate de politistii de frontiera din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stamora-Moravita, impreuna cu lucratorii vamali.
In timpul desfasurarii unei actiuni pe linia combaterii contrabandei cu tigari, politistii de frontiera din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Moravita - rutier impreuna cu lucratorii vamali, au organizat un control asupra unui autoturism marca Kia, condus de cetateanul roman Daniel M., in varsta de 39 ani.
In urma actiunii, a fost descoperita ascunsa si nedeclarata (in locasuri special amenajate sub bancheta din spate, portbagaj si aripile din fata), cantitatea de 3.678 pachete de tigari, marcile Fast si Pall Mall, in valoare de 36.780 lei.
Cetateanului roman i s-a aplicat o sanctiune contraventionala in valoare de 5.000 lei, iar tigarile au fost ridicate in vederea confiscarii de catre autoritatea vamala.
Politistii de frontiera continua cercetarile pentru a stabili daca persoana in cauza are implicatii in activitatea infractionala de contrabanda.
marți, 8 noiembrie 2011
Timisoara / Orasul de odinioara, uitat sau valorificat?
In data de 18 noiembrie 2011, de la ora 14, la Centrul Regional de Afaceri se va desfăşura Audierea publică pe tema Timişoara – oraşul de odinioară, uitat sau valorificat?, organizată de un grup de iniţiativă format din Dan Radosav –jurnalist, Lobază Marius – profesor, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Timiş, Marcoane Aurelia – jurnalist, Mircea Dragoş – arhitect, O.A.R. Timiş, Luca Lucian – economist, Habitat Cluj, Florea Lucia – filolog, Asociaţia APECA, Florin Geamănu – director CRAFT, Cunicel Daniel - inginer, Asociaţia Timisensis, Gaita Ioan - consilier juridic, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Osain Constantin – profesor, Sindicatul „Spiru Haret” Timiş, Gligor Sebastian – economist, Sindicatul IT Timisoara, Coadă Constantin ¬– Asociaţia Mediatorilor Timiş.
Despre ce este vorba, vă puteţi da seama din materialul postat de grupul de initiativa (timisoarapremierelor.blogspot.com): "Avem un oraş cu o istorie încărcată de premiere naţionale, europene sau chiar mondiale. Însă ce folos? Dacă pentru turistul prin Timişoara aceste comori ale istoriei sunt bine ascunse... Alţii nu au istorie, dar îşi construiesc obiective noi ca să atragă turişti, să le arate că în oraşul lor se pot vizita diverse edificii, chiar dacă ele nu sunt autentice.
Timişoara are cu ce se mândri, dar nu este suficient! Pentru că din punct de vedere al valorificarii potentialului turistic, orasul de pe Bega este slab reprezentat în faţa actualilor si potenţialilor turişti. Vedem clădiri impunătoare, catedrale măreţe, arhitectură interesantă, dar.... cum sunt ele valorificate din punct de vedere turistic?
Ce capacitate de a transmite „Ce reprezintă Timişoara?!” au acestea?
Ne mândrim cu premiere, ne mândrim că suntem o „mică Vienă”, ne place să fim consideraţi mai deosebiţi decât alţii pentru că suntem, din punct de vedere geografic, bine plasati. Ne place să fim „fruncea”, primii în toate, dar din păcate am cam rămas în urmă cu multe...
Prin urmare, suntem valoroşi?
DA şi NU, un răspuns dilematic….
DA, suntem mai „privilegiaţi” decât alţii pentru că, de-a lungul timpului, ne putem mândri că am fost primii în diverse domenii. Multe dintre lucrurile care astăzi fac parte din normalitatea cotidiană s-au întâmplat pentru prima dată aici, acasă la noi la Timişoara. Privind în trecut, începând din 1718, aici a fost înfiinţată prima fabrică de bere de pe teritoriul României, aici am avut primul canal navigabil de pe plaiurile noastre, ulterior Timişoara devenind astfel primul oraş de provincie din Imperiul Austro-Ungar cu serviciu de ambulanţă navigabil specializat în ajutorarea şi transportul bolnavilor. Pe actuala stradă Mărăşti s-au pus bazele primului spital administrat de municipalitate (care a apărut cu 24 de ani înaintea Spitalului Universal din Viena şi cu 35 de ani înaintea Spitalului din Budapesta). Tot la Timişoara am văzut pentru prima dată lămpile cu petrol şi seu, Timişoara fiind primul oraş cu iluminat stradal din Imperiul Habsburgic. În 1869 a fost pus pe şine primul tramvai tras de cai pe un traseu lung de 6,6 km. La Timişoara s-a citit primul ziar de pe teritoriul României de azi (Temeswarer Nachrichten), aici s-a putut vizita prima bibliotecă publică de împrumut din România, pe actuala stradă Augustin Pacha (în 2011 veţi putea să vizitaţi încă o dată biblioteca, devenită, între timp, sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş). Primul concert al lui Johann Strauss în afara Vienei, a avut loc în curtea fabricii de bere din Timişoara. Aici am putut admira primele străzi iluminate cu gaz, o premieră în Imperiu, fiind astfel inaugurată reţeaua de iluminat public stradal electric, Timişoara fiind primul oraş din Europa continentală care beneficiază de un asemenea sistem. La Timişoara a fost deschisă prima drogherie de provincie, prima linie telegrafică în sistem Morse pe traseul Viena-Timisoara- Sibiu-Alba Iulia- Cluj, ulterior aici construindu-se primele reţele de telefonie (52 abonaţi). Tot la Timişoara am asistat la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic. În 1899, la Timişoara s-a jucat primul meci de fotbal din România!
Si NU, nu am ştiut de-a lungul timpului să scoatem în evidenţă toate aceste premiere şi valori istorice, iar astăzi credem cu tărie că este cazul să facem ceva! Să încercăm să expunem şi să arătăm cât mai bine cine am fost şi cine suntem pentru că aceste lucruri sunt definitorii pentru cine vom fi în viitor, în special în contextul în care vorbim că putem fi, de ce nu, o capitală cultural-europeană.
NU, nu am ştiut, ca alţii, să transformăm aceste atuuri în puncte forte pentru noi, nu am valorificat sub nicio formă concretă/palpabilă/vizibilă, aceste premiere.
De ce podurile măreţe din Budapesta au devenit adevărate repere turistice, iar promenadele de seară din acest oraş se fac pe sub aceste poduri vestite şi binecunoscute de peste Dunăre? De ce austriecii de la Klagenfurt, pentru că nu au avut propriile edificii, au construit un parc în miniatură (Minimundus) care face înconjurul lumii prezentându-ne într-o formă absolut uluitoare, toate minunile globului?
În concluzie, problema pe care o ridicăm noi legată de Timişoara este: ce facem cu toate aceste lucruri minunate în faţa cărora ne creşte inima când le citim pe undeva dar care nu sunt sub nicio formă valorificate? Vrem să le punem în valoare sau le lăsăm să zacă în amintiri?"
Despre ce este vorba, vă puteţi da seama din materialul postat de grupul de initiativa (timisoarapremierelor.blogspot.com): "Avem un oraş cu o istorie încărcată de premiere naţionale, europene sau chiar mondiale. Însă ce folos? Dacă pentru turistul prin Timişoara aceste comori ale istoriei sunt bine ascunse... Alţii nu au istorie, dar îşi construiesc obiective noi ca să atragă turişti, să le arate că în oraşul lor se pot vizita diverse edificii, chiar dacă ele nu sunt autentice.
Timişoara are cu ce se mândri, dar nu este suficient! Pentru că din punct de vedere al valorificarii potentialului turistic, orasul de pe Bega este slab reprezentat în faţa actualilor si potenţialilor turişti. Vedem clădiri impunătoare, catedrale măreţe, arhitectură interesantă, dar.... cum sunt ele valorificate din punct de vedere turistic?
Ce capacitate de a transmite „Ce reprezintă Timişoara?!” au acestea?
Ne mândrim cu premiere, ne mândrim că suntem o „mică Vienă”, ne place să fim consideraţi mai deosebiţi decât alţii pentru că suntem, din punct de vedere geografic, bine plasati. Ne place să fim „fruncea”, primii în toate, dar din păcate am cam rămas în urmă cu multe...
Prin urmare, suntem valoroşi?
DA şi NU, un răspuns dilematic….
DA, suntem mai „privilegiaţi” decât alţii pentru că, de-a lungul timpului, ne putem mândri că am fost primii în diverse domenii. Multe dintre lucrurile care astăzi fac parte din normalitatea cotidiană s-au întâmplat pentru prima dată aici, acasă la noi la Timişoara. Privind în trecut, începând din 1718, aici a fost înfiinţată prima fabrică de bere de pe teritoriul României, aici am avut primul canal navigabil de pe plaiurile noastre, ulterior Timişoara devenind astfel primul oraş de provincie din Imperiul Austro-Ungar cu serviciu de ambulanţă navigabil specializat în ajutorarea şi transportul bolnavilor. Pe actuala stradă Mărăşti s-au pus bazele primului spital administrat de municipalitate (care a apărut cu 24 de ani înaintea Spitalului Universal din Viena şi cu 35 de ani înaintea Spitalului din Budapesta). Tot la Timişoara am văzut pentru prima dată lămpile cu petrol şi seu, Timişoara fiind primul oraş cu iluminat stradal din Imperiul Habsburgic. În 1869 a fost pus pe şine primul tramvai tras de cai pe un traseu lung de 6,6 km. La Timişoara s-a citit primul ziar de pe teritoriul României de azi (Temeswarer Nachrichten), aici s-a putut vizita prima bibliotecă publică de împrumut din România, pe actuala stradă Augustin Pacha (în 2011 veţi putea să vizitaţi încă o dată biblioteca, devenită, între timp, sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş). Primul concert al lui Johann Strauss în afara Vienei, a avut loc în curtea fabricii de bere din Timişoara. Aici am putut admira primele străzi iluminate cu gaz, o premieră în Imperiu, fiind astfel inaugurată reţeaua de iluminat public stradal electric, Timişoara fiind primul oraş din Europa continentală care beneficiază de un asemenea sistem. La Timişoara a fost deschisă prima drogherie de provincie, prima linie telegrafică în sistem Morse pe traseul Viena-Timisoara- Sibiu-Alba Iulia- Cluj, ulterior aici construindu-se primele reţele de telefonie (52 abonaţi). Tot la Timişoara am asistat la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic. În 1899, la Timişoara s-a jucat primul meci de fotbal din România!
Si NU, nu am ştiut de-a lungul timpului să scoatem în evidenţă toate aceste premiere şi valori istorice, iar astăzi credem cu tărie că este cazul să facem ceva! Să încercăm să expunem şi să arătăm cât mai bine cine am fost şi cine suntem pentru că aceste lucruri sunt definitorii pentru cine vom fi în viitor, în special în contextul în care vorbim că putem fi, de ce nu, o capitală cultural-europeană.
NU, nu am ştiut, ca alţii, să transformăm aceste atuuri în puncte forte pentru noi, nu am valorificat sub nicio formă concretă/palpabilă/vizibilă, aceste premiere.
De ce podurile măreţe din Budapesta au devenit adevărate repere turistice, iar promenadele de seară din acest oraş se fac pe sub aceste poduri vestite şi binecunoscute de peste Dunăre? De ce austriecii de la Klagenfurt, pentru că nu au avut propriile edificii, au construit un parc în miniatură (Minimundus) care face înconjurul lumii prezentându-ne într-o formă absolut uluitoare, toate minunile globului?
În concluzie, problema pe care o ridicăm noi legată de Timişoara este: ce facem cu toate aceste lucruri minunate în faţa cărora ne creşte inima când le citim pe undeva dar care nu sunt sub nicio formă valorificate? Vrem să le punem în valoare sau le lăsăm să zacă în amintiri?"
Timisoara / Vivaldi la Consiliul Judetean Timis
Consiliul Judeţean Timiş organizează în 10 noiembrie, de la ora 19.00, un nou eveniment cultural (Vivaldi) în corpul anexă la Palatul Administrativ, susţinut de Incanto Quartetto (Ovidiu Rusu şi Nada Petrov la vioară, Veaceslav Mînzat la violă şi Marius Bernecker la violoncel). Intrarea este liberă la acest concert.
Timisoara / Intreruperea furnizarii apei reci
Joi, 10 noiembrie, între orele 9-15, se va întrerupe furnizarea apei potabile pe străzile Lucerna, Silistra între Stuparilor şi Verde, Stuparilor între Sf. Apostoli Petru şi Pavel şi Ion Ionescu de la Brad şi la punctul termic de pe str. Stuparilor.
Se va lucra la intersecţia străzilor Lucerna şi Stuparilor pentru executarea unor lucrări de reabilitare a conductei de apă. Investiţia va fi realizată din fonduri ale Aquatim.
La reluarea alimentării cu apă rece este posibil să apară apă tulbure la robinetele consumatorilor din zonele menţionate. Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, recomandăm utilizatorilor să nu folosească apa în scopuri menajere până la limpezirea ei completă.
Se va lucra la intersecţia străzilor Lucerna şi Stuparilor pentru executarea unor lucrări de reabilitare a conductei de apă. Investiţia va fi realizată din fonduri ale Aquatim.
La reluarea alimentării cu apă rece este posibil să apară apă tulbure la robinetele consumatorilor din zonele menţionate. Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, recomandăm utilizatorilor să nu folosească apa în scopuri menajere până la limpezirea ei completă.
luni, 7 noiembrie 2011
Romania / Peste 1.321.845 de Mihai/Mihaela si Gabriel/Gabriela
Peste 1.321.845 de români, dintre care 586.395 femei şi 735.450 bărbaţi, îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Potrivit evidenţelor statistice, majoritatea femeilor, respectiv 353.599, poartă numele de Mihaela, iar alte 222.499 - Gabriela.
Dintre bărbaţi, 362.891 poartă numele de Mihai, iar 244.595 - Gabriel.
Arhanghelii Mihail şi Gavriil - Mai Marii voievozilor lui Dumnezeu sunt povătuitorii oamenilor si căpetenii ale cetelor îngeresti, ai tuturor puterilor ceresti - celor fără trupuri. Spre deosebire de sfinti, Arhanghelii sărbătoriti la 8 noiembrie, nu sunt persoane canonizate o dată cu trecerea la cele vesnice. Ei sunt recunoscuti de crestinătate ca îngeri, ca cei mai de seamă mijlocitori ai lui Dumnezeu. Se crede că la originea sărbătorii, care datează din secolul V, a stat sfintirea unei biserici, închinată Sf. Arhanghel Mihail de împăratul roman Arcadicus (396-408) din Constantinopol. Ulterior, în calendare a fost pomenit si Sf. Arhanghel Gavriil si sărbătoarea s-a extins la tot soborul îngerilor. Potrivit etimologiei ebraice, arhanghel înseamnă înger din vechime. În scriptele religioase, primul numit - Mihail (Mi-chael) - se traduce 'Cine-i ca Dumnezeu'. Misiunile acestui Arhanghel sunt numeroase: el transmite rugăciunile adresate de credinciosi Tatălui ceresc; este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiti alături de Satana împotriva lui Dumnezeu; tot Sf. Arhanghel Mihail este acela care conduce sufletele mortilor spre poarta paradisului si reprezintă principalul protector al ostirii crestine. De aceea, Sf. Mihail este reprezentat în iconografia ortodoxă si în costum de soldat, ce poartă în mână o sabie - cu vârful îndreptat spre pământ. Celălalt Arhanghel - Gavriil (Gabr-i-el) - al cărui nume se traduce 'Apărătorul meu este Dumnezeu', este considerat mesagerul vestilor bune.
Potrivit traditiei, el a vestit sfintilor Ioachim si Ana nasterea Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu. O veste asemănătoare a primit-o de la Sf. Gavriil si preotul Zaharia - care a aflat printr-un mesaj divin că va avea un fiu - pe Ioan Botezătorul. Vestea cea Bună - Nasterea Mântuitorului nostru Hristos - spun Sfintele Scripte, a fost adusă Fecioarei Maria tot de Arhanghelul Gavriil. Traditia crestină mărturiseste că Arhanghelul Gavriil a fost îngerul învesmântat în alb, care a răsturnat piatra de pe usa mormântului lui Hristos, si este recunoscut ca martor al Învierii Domnului ce a dus marea veste Mironositelor. Gavriil este înfătisat în icoane ca purtător al unui semn divin - un crin. Chipurile celor doi arhangheli sunt pictate pe usile altarelor bisericesti - Sf. Mihail este pictat pe usa din nord, iar Sf. Gavriil pe cea din sud.
Potrivit evidenţelor statistice, majoritatea femeilor, respectiv 353.599, poartă numele de Mihaela, iar alte 222.499 - Gabriela.
Dintre bărbaţi, 362.891 poartă numele de Mihai, iar 244.595 - Gabriel.
Arhanghelii Mihail şi Gavriil - Mai Marii voievozilor lui Dumnezeu sunt povătuitorii oamenilor si căpetenii ale cetelor îngeresti, ai tuturor puterilor ceresti - celor fără trupuri. Spre deosebire de sfinti, Arhanghelii sărbătoriti la 8 noiembrie, nu sunt persoane canonizate o dată cu trecerea la cele vesnice. Ei sunt recunoscuti de crestinătate ca îngeri, ca cei mai de seamă mijlocitori ai lui Dumnezeu. Se crede că la originea sărbătorii, care datează din secolul V, a stat sfintirea unei biserici, închinată Sf. Arhanghel Mihail de împăratul roman Arcadicus (396-408) din Constantinopol. Ulterior, în calendare a fost pomenit si Sf. Arhanghel Gavriil si sărbătoarea s-a extins la tot soborul îngerilor. Potrivit etimologiei ebraice, arhanghel înseamnă înger din vechime. În scriptele religioase, primul numit - Mihail (Mi-chael) - se traduce 'Cine-i ca Dumnezeu'. Misiunile acestui Arhanghel sunt numeroase: el transmite rugăciunile adresate de credinciosi Tatălui ceresc; este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiti alături de Satana împotriva lui Dumnezeu; tot Sf. Arhanghel Mihail este acela care conduce sufletele mortilor spre poarta paradisului si reprezintă principalul protector al ostirii crestine. De aceea, Sf. Mihail este reprezentat în iconografia ortodoxă si în costum de soldat, ce poartă în mână o sabie - cu vârful îndreptat spre pământ. Celălalt Arhanghel - Gavriil (Gabr-i-el) - al cărui nume se traduce 'Apărătorul meu este Dumnezeu', este considerat mesagerul vestilor bune.
Potrivit traditiei, el a vestit sfintilor Ioachim si Ana nasterea Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu. O veste asemănătoare a primit-o de la Sf. Gavriil si preotul Zaharia - care a aflat printr-un mesaj divin că va avea un fiu - pe Ioan Botezătorul. Vestea cea Bună - Nasterea Mântuitorului nostru Hristos - spun Sfintele Scripte, a fost adusă Fecioarei Maria tot de Arhanghelul Gavriil. Traditia crestină mărturiseste că Arhanghelul Gavriil a fost îngerul învesmântat în alb, care a răsturnat piatra de pe usa mormântului lui Hristos, si este recunoscut ca martor al Învierii Domnului ce a dus marea veste Mironositelor. Gavriil este înfătisat în icoane ca purtător al unui semn divin - un crin. Chipurile celor doi arhangheli sunt pictate pe usile altarelor bisericesti - Sf. Mihail este pictat pe usa din nord, iar Sf. Gavriil pe cea din sud.
Timisoara / Regiunea de Vest, 4 la investitiile straine directe in 2010
Conform cercetarii statistice privind investiţiile străine directe (ISD), realizată de Banca Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a investiţiilor străine directe spre regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (62,2%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind Regiunea CENTRU (7,4%), Regiunea SUD-MUNTENIA (7,3%), Regiunea VEST (6,5%) şi Regiunea SUD-EST (6,3%):
*BUCUREŞTI-ILFOV - 32.720 milioane EURO / 62,2 % din TOTAL
*CENTRU 3.909 milioane EURO / 7,4 % din TOTAL
*SUD-MUNTENIA 3.816 milioane EURO / 7,3 % din TOTAL
*VEST 3.446 milioane EURO / 6,5 % din TOTAL
*SUD-EST 3.290 milioane EURO / 6,3 % din TOTAL
*NORD-VEST 2.232 milioane EURO / 4,2 % din TOTAL
*SUD-VEST-OLTENIA 1.928 milioane EURO / 3,7 % din TOTAL
*NORD-EST 1.244 milioane EURO / 2,4 % din TOTAL.
52.585 milioane EURO reprezintă soldul final al investiţiilor străine directe la 31 decembrie 2010.
*BUCUREŞTI-ILFOV - 32.720 milioane EURO / 62,2 % din TOTAL
*CENTRU 3.909 milioane EURO / 7,4 % din TOTAL
*SUD-MUNTENIA 3.816 milioane EURO / 7,3 % din TOTAL
*VEST 3.446 milioane EURO / 6,5 % din TOTAL
*SUD-EST 3.290 milioane EURO / 6,3 % din TOTAL
*NORD-VEST 2.232 milioane EURO / 4,2 % din TOTAL
*SUD-VEST-OLTENIA 1.928 milioane EURO / 3,7 % din TOTAL
*NORD-EST 1.244 milioane EURO / 2,4 % din TOTAL.
52.585 milioane EURO reprezintă soldul final al investiţiilor străine directe la 31 decembrie 2010.
Romania / Sorin Ovidiu Vantu - poveste penala fara sfarsit
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, la data de 7.11.2011, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 ore a inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU şi LUCA LIVIU, în cauza având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de delapidare (în dauna PETROM SERVICE S.A.) şi spălare a banilor.
Cititi mai departe
Cititi mai departe
Timisoara / Programul intreruperilor de energie electrica in Banat
*7 noiembrie – 11 noiembrie 2011/ Timis/Arad/Caras-Severin/Hunedoara/
Pentru lucrările anuale de reparatii si întretinere instalatii si retele electrice, precum si posturi de transformare, Enel Distributie Banat anuntă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos.
Observatie: întreruperile în furnizarea energiei electrice vor avea loc în intervalul indicat, dar durata lor nu este determinată încă.
Zona Mt Jt Retea Timisoara
Ziua / Data Localitatea, strada afectatã Orar
Luni
07.11.2011
Timisoara: Calea Lugojului (p), Calea Bogdănestilor (p), J.Schwicker
Jud.Timis: Masloc (p), Becicherecul Mic (p) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Timisorii, Ciprian Porumbescu, Decebal, Miron
Costin, 1 Decembrie 1918
9 - 15
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Jamu Mare (p) 8 - 16
Marti
08.11.2011
Timisoara: Str.Stejarul (p), Diaconu Coresi (p), Brad (p), Negoi(p), Bucegi (p)
Jud.Timis: Masloc (p), Sag (SINISOR, DOVA, WESTBEER)
9 - 17
Timisoara: Parcul Justitiei (p) 9 - 12
Timisoara: Str.Renasterii (p), Geneva, Zurich (p)
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Miron Costin, 1 Dec.1918), Nerău (p)
9 - 15
Jud.Timis: Icloda (p) 14 - 18
Jud.Timis: Gherman (p), Cerna (p) 8 - 16
Miercuri
09.11.2011
Timisoara: Blv.16 Decembrie 1989 (p), str.Renasterii (p), Rândunelelor,
Alsacia
Jud.Timis: Masloc (p), Giarmata (U.M.Giarmata (radar), AUSTROROX)
9 - 17
Jud.Timis: Partos (p), Sânmartinul Sârbesc 8 - 16
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918), Cherestur (p) 9 - 15
Joi
10.11.2011
Timisoara: Aleea CFR (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Calea Sagului (Platforma Industrială),
Sânmihaiul Român (p), Făget (str.Gh.Doja (Pompieri,statia LUKOIL, IRTA)),
Gruni, Ciresu, Măguri, Criciova, Jdioara
9 - 17
Jud.Timis: Duboz (p) 14 - 18
Jud.Timis: Grăniceri (p), Tormac (p) 8 - 16
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918, Dudestii Vechi), Valcani
(p)
9 - 15
Vineri
11.11.2011
Timisoara: Str.Martir Cernăianu (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Remetea Mare (Bumerang) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Avram Iancu, 16 Dec.1918, Negru Vodă) 9 - 15
Jud.Timis: Sinersig 14 - 18
Jud.Timis: Opatita, Blajova 8 - 16
CLICK AICI pentru Programul intreruperilor de energie electrica in Arad, Caras-Severin, Hunedoara
Pentru lucrările anuale de reparatii si întretinere instalatii si retele electrice, precum si posturi de transformare, Enel Distributie Banat anuntă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos.
Observatie: întreruperile în furnizarea energiei electrice vor avea loc în intervalul indicat, dar durata lor nu este determinată încă.
Zona Mt Jt Retea Timisoara
Ziua / Data Localitatea, strada afectatã Orar
Luni
07.11.2011
Timisoara: Calea Lugojului (p), Calea Bogdănestilor (p), J.Schwicker
Jud.Timis: Masloc (p), Becicherecul Mic (p) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Timisorii, Ciprian Porumbescu, Decebal, Miron
Costin, 1 Decembrie 1918
9 - 15
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Jamu Mare (p) 8 - 16
Marti
08.11.2011
Timisoara: Str.Stejarul (p), Diaconu Coresi (p), Brad (p), Negoi(p), Bucegi (p)
Jud.Timis: Masloc (p), Sag (SINISOR, DOVA, WESTBEER)
9 - 17
Timisoara: Parcul Justitiei (p) 9 - 12
Timisoara: Str.Renasterii (p), Geneva, Zurich (p)
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Miron Costin, 1 Dec.1918), Nerău (p)
9 - 15
Jud.Timis: Icloda (p) 14 - 18
Jud.Timis: Gherman (p), Cerna (p) 8 - 16
Miercuri
09.11.2011
Timisoara: Blv.16 Decembrie 1989 (p), str.Renasterii (p), Rândunelelor,
Alsacia
Jud.Timis: Masloc (p), Giarmata (U.M.Giarmata (radar), AUSTROROX)
9 - 17
Jud.Timis: Partos (p), Sânmartinul Sârbesc 8 - 16
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918), Cherestur (p) 9 - 15
Joi
10.11.2011
Timisoara: Aleea CFR (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Calea Sagului (Platforma Industrială),
Sânmihaiul Român (p), Făget (str.Gh.Doja (Pompieri,statia LUKOIL, IRTA)),
Gruni, Ciresu, Măguri, Criciova, Jdioara
9 - 17
Jud.Timis: Duboz (p) 14 - 18
Jud.Timis: Grăniceri (p), Tormac (p) 8 - 16
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918, Dudestii Vechi), Valcani
(p)
9 - 15
Vineri
11.11.2011
Timisoara: Str.Martir Cernăianu (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Remetea Mare (Bumerang) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Avram Iancu, 16 Dec.1918, Negru Vodă) 9 - 15
Jud.Timis: Sinersig 14 - 18
Jud.Timis: Opatita, Blajova 8 - 16
CLICK AICI pentru Programul intreruperilor de energie electrica in Arad, Caras-Severin, Hunedoara
Timisoara / Simpozion international de arheologie preistorica
În perioada 11-12 noiembrie va avea loc la Timișoara simpozionul internațional The Transition from the Neolithic to the Eneolithic in Central and South-Eastern Europe in the Light of Recent Research.
Organizat de Muzeul Banatului Timișoara în colaborare cu Institutul de Arheologie Preistorică din cadrul Universității Libere din Berlin, evenimentul este dedicat dezbaterii chestiunilor complexe ale tranziției de la neolitic la eneolitic în spațiul central și sud-est european.
Participă specialiști de marcă din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Ucraina și România.
Comunicările vor fi publicate de instituțiile organizatoare în prestigioasa serie de monografii a Universității Libere din Berlin, Praehistorische Archaeologie in Suedosteuropa.
Organizat de Muzeul Banatului Timișoara în colaborare cu Institutul de Arheologie Preistorică din cadrul Universității Libere din Berlin, evenimentul este dedicat dezbaterii chestiunilor complexe ale tranziției de la neolitic la eneolitic în spațiul central și sud-est european.
Participă specialiști de marcă din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Ucraina și România.
Comunicările vor fi publicate de instituțiile organizatoare în prestigioasa serie de monografii a Universității Libere din Berlin, Praehistorische Archaeologie in Suedosteuropa.
Timisoara / Colaborare cu orasul intemeiat de evrei romani
O delegaţie condusă de primarul Gheorghe Ciuhandu, însoţit de Ioan Cojocari, secretarul Primăriei Municipiului Timişoara, şi de Aurelia Junie, s-a deplasat în oraşul Netanya, Israel.
Delegaţia română a avut întâlniri oficiale cu conducerea orasului Netanya, Miryam Fierberg-Ikar - primar al oraşului din anul 1998 - fiind de origine română, a dorit ca limba oficială a discuţiilor să fie cea română. La discuţii au participat Michal Shanaf, director al Departamentului de Relaţii Internaţionale, Olga Laurie, reprezetat al unei agenţii de turism, şi oficiali ai Ambasadei Române din Israel.
Netanya a fost întemeiat în anul 1929 între dunele de nisip din câmpia Sharon de către emigranţi evrei de origine română, săparea puţului pentru alimentarea cu apă fiind considerată data de naştere a oraşului.
De atunci, Netanya a devenit un oraş înfloritor, cu o infrastructură solidă, o zonă cu importanţă economică şi turistică. A cunoscut o creştere rapidă în ultimii 10 ani, de la 160.000 la 200.000 de locuitori şi se estimează o populaţie de 350.000 de locuitori la sfârşitul anului 2020.
Este cea mai mare staţiune turistică a Israelului, cu o promenadă şi o plajă de 14 km, pe care autorităţile doresc să o prelungească cu încă 7 km.
La finalul întâlnirii s-a decis ca în primavara anului 2012 o delegaţie a municipalităţii din Netanya să vină în Timişoara, la o dată ce va fi convenită ulterior pentru a contura un plan de acţiune în ceea ce priveşte colaborarea celor doua oraşe.
Delegaţia română a avut întâlniri oficiale cu conducerea orasului Netanya, Miryam Fierberg-Ikar - primar al oraşului din anul 1998 - fiind de origine română, a dorit ca limba oficială a discuţiilor să fie cea română. La discuţii au participat Michal Shanaf, director al Departamentului de Relaţii Internaţionale, Olga Laurie, reprezetat al unei agenţii de turism, şi oficiali ai Ambasadei Române din Israel.
Netanya a fost întemeiat în anul 1929 între dunele de nisip din câmpia Sharon de către emigranţi evrei de origine română, săparea puţului pentru alimentarea cu apă fiind considerată data de naştere a oraşului.
De atunci, Netanya a devenit un oraş înfloritor, cu o infrastructură solidă, o zonă cu importanţă economică şi turistică. A cunoscut o creştere rapidă în ultimii 10 ani, de la 160.000 la 200.000 de locuitori şi se estimează o populaţie de 350.000 de locuitori la sfârşitul anului 2020.
Este cea mai mare staţiune turistică a Israelului, cu o promenadă şi o plajă de 14 km, pe care autorităţile doresc să o prelungească cu încă 7 km.
La finalul întâlnirii s-a decis ca în primavara anului 2012 o delegaţie a municipalităţii din Netanya să vină în Timişoara, la o dată ce va fi convenită ulterior pentru a contura un plan de acţiune în ceea ce priveşte colaborarea celor doua oraşe.
Timisoara / Exorcist oficial de Malta se va reculege pe Bega
Un recunoscut preot exorcist din Malta va veni in parohia greco-catolica Sf. Maria Regina Pacii in perioada 13-18 noiembrie 2011.
Parintele Elias Vella este exorcist oficial al Arhidiecezei de Malta si este solicitat in mod continuu pentru a tine astfel de reculegeri in diferite tari.
Cu aceasta ocazie, se vor tine reculegeri spirituale, in care se va pune accent pe dimensiunea de eliberare, vindecare si dezlegare.
Sunt invitati credinciosii din Timisoara de la toate bisericile, cu credinta in suflet si cu dorinta de a-si vedea problemele rezolvate.
Programul: Duminică, 13 noi. Ziua I, 9.00 -Bun venit pr. Vella. Deschiderea misiunilor; 9.10-Rozariul de Bucurie şi de lumină. Ocazie de spovadă;10.00 - Sf. Liturghie de ispăşire şi reparaţie; predică pr. Vella, prima meditaţie; 11.30-Procesiune cu Preasf. Sarcament în Parc; 17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Liturghia Tineretului; predică pr. Vella, a 2-a meditaţie;19.15-Adoraţie euharistică cu meditaţii şi cântece (grupul de tineret);Luni, 14.noi. Ziua a II-a, Toţi sfinţii carmelitani,9.00-Sf. Rozar de bucurie şi durere; grupul ecumenic; ocazie de spovadă;10.00-Meditaţia a 3-a;11.00;Paraclisul Maicii Domnului;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 4-a medit.;19.15-Fraternitatea Scapularului Maicii Domnului de pe M. Carmel (primiri noi);19.45-Sf. Rozar de mărire; Marţi, 15 noi. Ziua a III-a, Sf. Albert cel Mare, Începutul Postului Crăciunului greco-cat. şi ort.; 9.00-Sf. Rozar de bucurie şi durere (ocazie de spovadă); 10.00-A 5-a meditaţie; 11.00-Acatistul Maicii Domnului;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 6-a medit.;19.15-Sf. Rozar de mărire; Miercuri, 16.noi. Ziua a IV-a ; Sf. Ap. Şi ev. Matei, sf. Margareta a Scoţiei,9.00-Sf. Rozar de bucurie şi durere (ocazie de spovadă); 10.00-A 7-a meditaţie;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 8-a medit.;19.15-Sf. Rozar de mărire;
Joi, 17.noi. Ziua a V-a Sf. Grigore Taumaturgul, Sf. Elisabeta a Ungariei;9.00-Sf. Rozar de bucurie şi lumină (ocazie de spovadă);10.00-A 9-a meditaţie (pr. Vella);11.00-Consacrarea la Inima Neprihănită a Mariei şi discuţii în grupuri mici;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie animată de grupul de tineri ASTRU); predică pr. Vella a 10-a meditaţie; 19.15-Sf. Rozar de mărire cu meditaţii şi cântece;20.00-Rugăciune de dezlegare, eliberare şi vindecare (pr. Vella şi preoţii prezenţi);Vineri, 18.noi; Ziua a VI-a Sf. Muc. Platon şi Roman, 9.00-Sf. Rozar de bucurie şi lumină (ocazie de spovadă);10.00-A 11-a meditaţie (pr. Vella);11.00-Calea Crucii;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic); 18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 12-a meditaţie;19.15-Venerarea sf. Cruci (grupul de tineri);20.00-Cuvânt de rămas bun; Încheierea misiunilor în parohia Sf. Maria Regina Păcii.
Parintele Elias Vella este exorcist oficial al Arhidiecezei de Malta si este solicitat in mod continuu pentru a tine astfel de reculegeri in diferite tari.
Cu aceasta ocazie, se vor tine reculegeri spirituale, in care se va pune accent pe dimensiunea de eliberare, vindecare si dezlegare.
Sunt invitati credinciosii din Timisoara de la toate bisericile, cu credinta in suflet si cu dorinta de a-si vedea problemele rezolvate.
Programul: Duminică, 13 noi. Ziua I, 9.00 -Bun venit pr. Vella. Deschiderea misiunilor; 9.10-Rozariul de Bucurie şi de lumină. Ocazie de spovadă;10.00 - Sf. Liturghie de ispăşire şi reparaţie; predică pr. Vella, prima meditaţie; 11.30-Procesiune cu Preasf. Sarcament în Parc; 17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Liturghia Tineretului; predică pr. Vella, a 2-a meditaţie;19.15-Adoraţie euharistică cu meditaţii şi cântece (grupul de tineret);Luni, 14.noi. Ziua a II-a, Toţi sfinţii carmelitani,9.00-Sf. Rozar de bucurie şi durere; grupul ecumenic; ocazie de spovadă;10.00-Meditaţia a 3-a;11.00;Paraclisul Maicii Domnului;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 4-a medit.;19.15-Fraternitatea Scapularului Maicii Domnului de pe M. Carmel (primiri noi);19.45-Sf. Rozar de mărire; Marţi, 15 noi. Ziua a III-a, Sf. Albert cel Mare, Începutul Postului Crăciunului greco-cat. şi ort.; 9.00-Sf. Rozar de bucurie şi durere (ocazie de spovadă); 10.00-A 5-a meditaţie; 11.00-Acatistul Maicii Domnului;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 6-a medit.;19.15-Sf. Rozar de mărire; Miercuri, 16.noi. Ziua a IV-a ; Sf. Ap. Şi ev. Matei, sf. Margareta a Scoţiei,9.00-Sf. Rozar de bucurie şi durere (ocazie de spovadă); 10.00-A 7-a meditaţie;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 8-a medit.;19.15-Sf. Rozar de mărire;
Joi, 17.noi. Ziua a V-a Sf. Grigore Taumaturgul, Sf. Elisabeta a Ungariei;9.00-Sf. Rozar de bucurie şi lumină (ocazie de spovadă);10.00-A 9-a meditaţie (pr. Vella);11.00-Consacrarea la Inima Neprihănită a Mariei şi discuţii în grupuri mici;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic);18.00-Sf. Liturghie animată de grupul de tineri ASTRU); predică pr. Vella a 10-a meditaţie; 19.15-Sf. Rozar de mărire cu meditaţii şi cântece;20.00-Rugăciune de dezlegare, eliberare şi vindecare (pr. Vella şi preoţii prezenţi);Vineri, 18.noi; Ziua a VI-a Sf. Muc. Platon şi Roman, 9.00-Sf. Rozar de bucurie şi lumină (ocazie de spovadă);10.00-A 11-a meditaţie (pr. Vella);11.00-Calea Crucii;17.00-Rugăciune de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu (gr. carismatic); 18.00-Sf. Liturghie; predică pr. Vella, a 12-a meditaţie;19.15-Venerarea sf. Cruci (grupul de tineri);20.00-Cuvânt de rămas bun; Încheierea misiunilor în parohia Sf. Maria Regina Păcii.
Timisoara / Rubicon Assault Metal Night
Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara organizează în data de 12 noiembrie 2011, începând cu ora 19, a treia ediţie a Rubicon Assault Metal Night, la care vor participa patru dintre formaţiile reprezentative ale scenei metal autohtone: AVATAR (Craiova - metal/death metal), INDIAN FALL (Braşov – black metal / death metal / metal), KATHAROS XIII (Timişoara - black metal), IN DEFIANCE (Arad – death metal/metal).
Intrarea liberă.
Banat / Du-te-vino la frontiera de vest
La sfarsitul saptamanii, politistii de frontiera din vestul tarii au depistat si retinut douazeci si doua persoane, de diferite nationalitati, in timp ce incercau sa treaca fraudulos frontiera de stat pentru a intra, respectiv iesi ilegal in/din Romania.
In toate situatiile au fost intocmite actele premergatoare inceperii urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de trecere, respectiv tentativa de trecere ilegala a frontierei de stat.
Politistii de frontiera din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Lunga, Cruceni si Jimbolia, judetul Timis, au depistat in zona de competenta trei grupuri de migranti formate din unsprezece persoane, provenind din tari diferite (Pakistan, Tunisia, Algeria, Maroc si India).
S-a stabilit ca este vorba de 4 pakistanezi, 4 tunisieni, un algerian, un marocan si un indian, cu varste cuprinse intre 23 si 42 de ani, care au trecut ilegal frontiera din Serbia in Romania.
Majoritatea persoanelor au relatat ca au venit cu taxi sau cu autoturisme de ocazie pana in apropierea frontierei sarbo-romane, de unde si-au continuat calatoria pe jos, pe camp, pana in momentul retinerii lor de catre autoritatile romane.
Si politistii de frontiera aradeni au depistat si retinut opt algerieni si marocani care au incercat sa treaca ilegal frontiera romano-ungara pentru a ajunge in Spatiul Schengen.
Grupul a fost observat in data de 5.11.2011, in jurul orei 8, de catre un echipaj din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Nadlac, cu ajutorul aparaturii din dotare, in timp ce se deplasa pe jos spre Ungaria. Acesta a fost retinut pentru identificare la aproximativ 3.000 metri fata de teritoriul statului vecin, in marginea de vest a localitatii Nadlac, in vegetatia din apropierea liniei de frontiera.
Este vorba despre sase cetateni algerieni si doi cetateni marocani cu varste cuprinse intre 24 - 44 ani, care intentionau sa ajunga in Franta.
In toate situatiile au fost intocmite actele premergatoare inceperii urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de trecere, respectiv tentativa de trecere ilegala a frontierei de stat.
Politistii de frontiera din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Lunga, Cruceni si Jimbolia, judetul Timis, au depistat in zona de competenta trei grupuri de migranti formate din unsprezece persoane, provenind din tari diferite (Pakistan, Tunisia, Algeria, Maroc si India).
S-a stabilit ca este vorba de 4 pakistanezi, 4 tunisieni, un algerian, un marocan si un indian, cu varste cuprinse intre 23 si 42 de ani, care au trecut ilegal frontiera din Serbia in Romania.
Majoritatea persoanelor au relatat ca au venit cu taxi sau cu autoturisme de ocazie pana in apropierea frontierei sarbo-romane, de unde si-au continuat calatoria pe jos, pe camp, pana in momentul retinerii lor de catre autoritatile romane.
Si politistii de frontiera aradeni au depistat si retinut opt algerieni si marocani care au incercat sa treaca ilegal frontiera romano-ungara pentru a ajunge in Spatiul Schengen.
Grupul a fost observat in data de 5.11.2011, in jurul orei 8, de catre un echipaj din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Nadlac, cu ajutorul aparaturii din dotare, in timp ce se deplasa pe jos spre Ungaria. Acesta a fost retinut pentru identificare la aproximativ 3.000 metri fata de teritoriul statului vecin, in marginea de vest a localitatii Nadlac, in vegetatia din apropierea liniei de frontiera.
Este vorba despre sase cetateni algerieni si doi cetateni marocani cu varste cuprinse intre 24 - 44 ani, care intentionau sa ajunga in Franta.
Timisoara / Ceremonie pentru cei 24 de francezi ingropati in Cimitirul Eroilor
La data de 8 noiembrie, cu ocazia deplasarii la Timisoara, ambasadorul Frantei, Henri Paul, va prezida alaturi de Mircea Băcală, prefectul judetului Timis, o ceremonie de comemorare în onoarea a celor 24 de militari francezi cazuti în timpul primului Razboi mondial si îngropati în Cimitirul Eroilor.
Aceasta ceremonie organizata cu ocazia aniversarii armistitiului de la 11 noiembrie 1918 va avea loc la Cimitirul Eroilor din Timisoara (strada V. Lazarescu) la ora 9.30.
De asemenea, sunt invitati sa participe la aceasta ceremonie: generalul de brigada Gheorghe SIMINA, comandantul garnizoanei din Timisoara, presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin OSTAFICIUC, primarul municipiului Timisoara, Gheorghe CIUHANDU, presedintele sectiei din Timisoara a Asociatiei nationale a veteranilor de razboi, colonelul (r) Constantin MARACINE.
Ambasadorul Frantei va fi însotit de consulul onorific al Frantei la Timisoara, Dan BEDROS, de colonelul Jean-Marc Lavallée, atasatul apararii, si de Thierry Sète, directorul Institutului francez din Timisoara.
In timpul ceremoniei, garda de onoare a batalionului 32 infanterie "Mircea" va aduce onoruri militare eroilor francezi.
Aceasta ceremonie organizata cu ocazia aniversarii armistitiului de la 11 noiembrie 1918 va avea loc la Cimitirul Eroilor din Timisoara (strada V. Lazarescu) la ora 9.30.
De asemenea, sunt invitati sa participe la aceasta ceremonie: generalul de brigada Gheorghe SIMINA, comandantul garnizoanei din Timisoara, presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin OSTAFICIUC, primarul municipiului Timisoara, Gheorghe CIUHANDU, presedintele sectiei din Timisoara a Asociatiei nationale a veteranilor de razboi, colonelul (r) Constantin MARACINE.
Ambasadorul Frantei va fi însotit de consulul onorific al Frantei la Timisoara, Dan BEDROS, de colonelul Jean-Marc Lavallée, atasatul apararii, si de Thierry Sète, directorul Institutului francez din Timisoara.
In timpul ceremoniei, garda de onoare a batalionului 32 infanterie "Mircea" va aduce onoruri militare eroilor francezi.
Etichete:
24 de militari francezi,
ambasadorul Frantei,
ceremonie,
Cimitirul Eroilor,
comemorare,
henri paul,
judetul timis,
Mircea Băcală,
prefect,
primul Razboi mondial,
timisoara
Caras-Severin / Omul-tigareta
In data de 6.11.2011, in jurul orelor 10:15, patrula politiei de frontiera din cadrul S.P.F.Socol a oprit pentru control un autoturism Dacia Logan care se deplasa pe ruta Zlatita-Naidas.
Dupa controlul documentelor, politistii de frontiera au efectuat controlul masinii, ocazie cu care au descoperit ascunse in capitonajul portbagajului, sub presuri, sub bancheta din spate, in torpedou si deasupra rezervorului 9200 tigarete de provenienta sarbeasca.
In consecinta, fata de numitul J.D., conducatorul masinii, un carasean din localitatea Moldova Noua, in varsta de doar 20 ani, au fost intocmite actele premergatoare inceperii urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de contrabanda.
Pe de alt parte, în data de 4.11.2011, ora 23:30, s-a prezentat la controlul de frontiera, pe sensul de intrare in tara, cetateanul roman M. FLORIN, de 24 ani, din localitatea Oravita, care se deplasa pe jos.
In baza detinerii unor informatii, politistii de frontiera , in colaborare cu lucratorii vamali, au efectuat un control asupra persoanei in cauza.
Pe corpul barbatului s-au gasit 1440 tigarete nedeclarate, de provenienta sarbeasca.
In urma verificarilor in baza de date, persoana in cauza a mai fost depistata transportand tigari de provenienta sarbeasca, fara acte de provenienta; astfel ca, aceasta a fost sanctionata contraventional si intreaga cantitate de tigari a fost ridicata in vederea confiscarii.
Dupa controlul documentelor, politistii de frontiera au efectuat controlul masinii, ocazie cu care au descoperit ascunse in capitonajul portbagajului, sub presuri, sub bancheta din spate, in torpedou si deasupra rezervorului 9200 tigarete de provenienta sarbeasca.
In consecinta, fata de numitul J.D., conducatorul masinii, un carasean din localitatea Moldova Noua, in varsta de doar 20 ani, au fost intocmite actele premergatoare inceperii urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de contrabanda.
Pe de alt parte, în data de 4.11.2011, ora 23:30, s-a prezentat la controlul de frontiera, pe sensul de intrare in tara, cetateanul roman M. FLORIN, de 24 ani, din localitatea Oravita, care se deplasa pe jos.
In baza detinerii unor informatii, politistii de frontiera , in colaborare cu lucratorii vamali, au efectuat un control asupra persoanei in cauza.
Pe corpul barbatului s-au gasit 1440 tigarete nedeclarate, de provenienta sarbeasca.
In urma verificarilor in baza de date, persoana in cauza a mai fost depistata transportand tigari de provenienta sarbeasca, fara acte de provenienta; astfel ca, aceasta a fost sanctionata contraventional si intreaga cantitate de tigari a fost ridicata in vederea confiscarii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)














