In data de 18 noiembrie 2011, de la ora 14, la Centrul Regional de Afaceri se va desfăşura Audierea publică pe tema Timişoara – oraşul de odinioară, uitat sau valorificat?, organizată de un grup de iniţiativă format din Dan Radosav –jurnalist, Lobază Marius – profesor, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Timiş, Marcoane Aurelia – jurnalist, Mircea Dragoş – arhitect, O.A.R. Timiş, Luca Lucian – economist, Habitat Cluj, Florea Lucia – filolog, Asociaţia APECA, Florin Geamănu – director CRAFT, Cunicel Daniel - inginer, Asociaţia Timisensis, Gaita Ioan - consilier juridic, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Osain Constantin – profesor, Sindicatul „Spiru Haret” Timiş, Gligor Sebastian – economist, Sindicatul IT Timisoara, Coadă Constantin ¬– Asociaţia Mediatorilor Timiş.
Despre ce este vorba, vă puteţi da seama din materialul postat de grupul de initiativa (timisoarapremierelor.blogspot.com): "Avem un oraş cu o istorie încărcată de premiere naţionale, europene sau chiar mondiale. Însă ce folos? Dacă pentru turistul prin Timişoara aceste comori ale istoriei sunt bine ascunse... Alţii nu au istorie, dar îşi construiesc obiective noi ca să atragă turişti, să le arate că în oraşul lor se pot vizita diverse edificii, chiar dacă ele nu sunt autentice.
Timişoara are cu ce se mândri, dar nu este suficient! Pentru că din punct de vedere al valorificarii potentialului turistic, orasul de pe Bega este slab reprezentat în faţa actualilor si potenţialilor turişti. Vedem clădiri impunătoare, catedrale măreţe, arhitectură interesantă, dar.... cum sunt ele valorificate din punct de vedere turistic?
Ce capacitate de a transmite „Ce reprezintă Timişoara?!” au acestea?
Ne mândrim cu premiere, ne mândrim că suntem o „mică Vienă”, ne place să fim consideraţi mai deosebiţi decât alţii pentru că suntem, din punct de vedere geografic, bine plasati. Ne place să fim „fruncea”, primii în toate, dar din păcate am cam rămas în urmă cu multe...
Prin urmare, suntem valoroşi?
DA şi NU, un răspuns dilematic….
DA, suntem mai „privilegiaţi” decât alţii pentru că, de-a lungul timpului, ne putem mândri că am fost primii în diverse domenii. Multe dintre lucrurile care astăzi fac parte din normalitatea cotidiană s-au întâmplat pentru prima dată aici, acasă la noi la Timişoara. Privind în trecut, începând din 1718, aici a fost înfiinţată prima fabrică de bere de pe teritoriul României, aici am avut primul canal navigabil de pe plaiurile noastre, ulterior Timişoara devenind astfel primul oraş de provincie din Imperiul Austro-Ungar cu serviciu de ambulanţă navigabil specializat în ajutorarea şi transportul bolnavilor. Pe actuala stradă Mărăşti s-au pus bazele primului spital administrat de municipalitate (care a apărut cu 24 de ani înaintea Spitalului Universal din Viena şi cu 35 de ani înaintea Spitalului din Budapesta). Tot la Timişoara am văzut pentru prima dată lămpile cu petrol şi seu, Timişoara fiind primul oraş cu iluminat stradal din Imperiul Habsburgic. În 1869 a fost pus pe şine primul tramvai tras de cai pe un traseu lung de 6,6 km. La Timişoara s-a citit primul ziar de pe teritoriul României de azi (Temeswarer Nachrichten), aici s-a putut vizita prima bibliotecă publică de împrumut din România, pe actuala stradă Augustin Pacha (în 2011 veţi putea să vizitaţi încă o dată biblioteca, devenită, între timp, sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş). Primul concert al lui Johann Strauss în afara Vienei, a avut loc în curtea fabricii de bere din Timişoara. Aici am putut admira primele străzi iluminate cu gaz, o premieră în Imperiu, fiind astfel inaugurată reţeaua de iluminat public stradal electric, Timişoara fiind primul oraş din Europa continentală care beneficiază de un asemenea sistem. La Timişoara a fost deschisă prima drogherie de provincie, prima linie telegrafică în sistem Morse pe traseul Viena-Timisoara- Sibiu-Alba Iulia- Cluj, ulterior aici construindu-se primele reţele de telefonie (52 abonaţi). Tot la Timişoara am asistat la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic. În 1899, la Timişoara s-a jucat primul meci de fotbal din România!
Si NU, nu am ştiut de-a lungul timpului să scoatem în evidenţă toate aceste premiere şi valori istorice, iar astăzi credem cu tărie că este cazul să facem ceva! Să încercăm să expunem şi să arătăm cât mai bine cine am fost şi cine suntem pentru că aceste lucruri sunt definitorii pentru cine vom fi în viitor, în special în contextul în care vorbim că putem fi, de ce nu, o capitală cultural-europeană.
NU, nu am ştiut, ca alţii, să transformăm aceste atuuri în puncte forte pentru noi, nu am valorificat sub nicio formă concretă/palpabilă/vizibilă, aceste premiere.
De ce podurile măreţe din Budapesta au devenit adevărate repere turistice, iar promenadele de seară din acest oraş se fac pe sub aceste poduri vestite şi binecunoscute de peste Dunăre? De ce austriecii de la Klagenfurt, pentru că nu au avut propriile edificii, au construit un parc în miniatură (Minimundus) care face înconjurul lumii prezentându-ne într-o formă absolut uluitoare, toate minunile globului?
În concluzie, problema pe care o ridicăm noi legată de Timişoara este: ce facem cu toate aceste lucruri minunate în faţa cărora ne creşte inima când le citim pe undeva dar care nu sunt sub nicio formă valorificate? Vrem să le punem în valoare sau le lăsăm să zacă în amintiri?"
