Poliţiştii din cadrul Sectorului de politie de frontieră Lunga vor continua cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care cei trei au ajuns pe teritoriul României.
Cu grijă - am spune noi.
*STIRI*NEWS*PRESS*COMUNICATE DE PRESA*BANAT
marți, 8 noiembrie 2011
Timis / Abunaja, Said si Ali de la ... Lenauheim
La data de 7 noiembrie 201, în jurul orei 8.30, poliţiştii Secţiei 12 Poliţie Rurală Periam, au fost sesizaţi telefonic cu privire la faptul că între localităţile Lenauheim şi Bulgăruş sunt trei persoane de sex masculin ce par a fi suspecte.
În urma celor sesizate poliţiştii s-au deplasat la locul indicat împreună cu cei din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Lunga unde i-au depistat pe M. Abunaja, de 21 de ani, din Faisen Gaza, Said M., de 20 de ani, din Tunisia, şi Ali M., de 20 de ani, din Maroc.
Poliţiştii din cadrul Sectorului de politie de frontieră Lunga vor continua cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care cei trei au ajuns pe teritoriul României.
Cu grijă - am spune noi.
Poliţiştii din cadrul Sectorului de politie de frontieră Lunga vor continua cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care cei trei au ajuns pe teritoriul României.
Cu grijă - am spune noi.
Timisoara / 1000 de salcami pentru Herghelia de la Izvin
SC Arhive Logistic Banat SRL, in parteneriat cu Directia Silvica Timis, demareaza un proiect de voluntariat ce vizeaza refacerea suprafetelor impadurite din judetul Timis.
Initiativa din aceasta saptamana se doreste a fi o prima etapa dintr-un sir de evenimente ce urmaresc sa atraga atentia asupra beneficiilor reciclarii hartiei si a modului in care aceasta poate contribui la extinderea zonei verzi din jurul oraselor.
Proiectul ,,O padure din hartie” se va desfasura la Herghelia Izvin, in data de 12 noiembrie 2011, ora 9, unde cei 100 de voluntari ai Garzii de Mediu Timis, Grupului Scolar Agricol Iulian Dracea, Colegiului Silvic ”Casa Verde” si ai Scolii cu clasele I-VIII nr.18, toate din Timisoara, vor planta 1.000 de puieti de salcam, oferiti de catre Directia Silvica Timis.
Sustinerea acestui proiect se realizeaza din fondurile obtinute din reciclarea maculaturii rezultate in urma prelucrarii arhivelor institutiilor mai sus mentionate. Arhive Logistic Banat este cel mai mare furnizor de servicii de arhivare din Timisoara si detine singurul depozit de arhiva, din oras, avizat de catre Arhivele Nationale.
Plecarea se va face din parcarea Salii Constantin June, la ora 9:30.
Proiectul ,,O padure din hartie” se va desfasura la Herghelia Izvin, in data de 12 noiembrie 2011, ora 9, unde cei 100 de voluntari ai Garzii de Mediu Timis, Grupului Scolar Agricol Iulian Dracea, Colegiului Silvic ”Casa Verde” si ai Scolii cu clasele I-VIII nr.18, toate din Timisoara, vor planta 1.000 de puieti de salcam, oferiti de catre Directia Silvica Timis.
Sustinerea acestui proiect se realizeaza din fondurile obtinute din reciclarea maculaturii rezultate in urma prelucrarii arhivelor institutiilor mai sus mentionate. Arhive Logistic Banat este cel mai mare furnizor de servicii de arhivare din Timisoara si detine singurul depozit de arhiva, din oras, avizat de catre Arhivele Nationale.
Plecarea se va face din parcarea Salii Constantin June, la ora 9:30.
Banat / Toate zborurile vin la Timisoara
Asociația Aeroporturilor din România organizează în perioada 10-11 noiembrie 2011 cea de-a 19-a Adunare Generală. Acest eveniment va avea loc la Timișoara, hotel Continental - North Star Resort.
Pe lista de invitați la lucrările Adunării din acest an se află Anca Daniela Boagiu, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, reprezentanți ai Direcției Generale Aviație Civilă, ai Ministerului Administrației și Internelor - Inspectoratele Generale ale Poliției Române și Poliției de Frontieră, Ministerului Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor, președinți ai Consiliilor Județene, directori generali ai Aeroporturilor civile din România, reprezentați ai Autorității Aeronautice Civile Române, ai companiilor aeriene, ROMATSA și ai agenților aeronautici din țară și străinătate.
Timisoara / Consulatul german va ramane o institutie cu norma intreaga
Berlin - În ciuda zvonurilor contradictorii, hotărârea este acum oficială: consulatul german din Timişoara va rămâne o instituţie cu normă întreagă.
Preşedinta grupei parlamentare româno-germane, Dr. h. c. Susanne Kastner, se declară liniştită şi foarte mulţumită de succesul înregistrat de eforturile ei.
Conform zvonurilor, închiderea consulatului german din Timişoara/România era deja o chestiune hotărâtă. Acest lucru n-a împiedicat-o, însă, pe Dr. h. c. Susanne Kastner să se impună pentru păstrarea reprezentanţei germane în România. În cadrul nenumăratelor întâlniri, dialogurilor informale şi scrisorilor, preşedinta grupei
parlamentare româno-germane şi în acelaşi timp o veche prietenă a României şi-a afirmat cu tărie poziţia pentru păstrarea consulatului.
Munca a fost şi răsplătită. După un efort de săptămâni întregi şi acţiuni concentrate în domeniul politic, economic şi cultural, a fost anunţat în sfârşit în mod oficial: păstrarea consulatului de la Timişoara este asigurată. 'Mă bucur foarte mult că am putut convinge Ministerul German de Externe că reprezentanţele cu normă întreagă din Timişoara şi Sibiu realizează o muncă la care nu putem renunţa.' afirmă Susanne Kastner.
În ultima perioadă viitorul consultatului din Timişoara era pus sub semnul întrebării. De curând părea să fie în primejdie chiar şi consulatul general de la Sibiu. 'Deşi Sibiu-ul va fi retrogradat la statutul de consulat, rămâne un consulat cu normă întreagă.' Cu aceste acţiuni este asigurată prezenţa în teritoriu, după cum reiese din concluziile preşedintei Kastner. În acest context, există, însă, şi elemente mai puţin fericite. Faptul că nu au rămas acelaşi cifre la ajustarea personalului din cele două instituţii este într-adevăr regretabil. Cu toate acestea păstrtarea consulatelor reprezintă în primă linie un succes şi un motiv de bucurie.
'Fără sprijinul important obţinut din mediul politic, economic şi cultural, nu am fi reuşit să schimbăm hotărârea Ministerului German de Externe.' le mulţumeşte Kastner tuturor celor implicaţi în această acţiune.
Preşedinta grupei parlamentare româno-germane, Dr. h. c. Susanne Kastner, se declară liniştită şi foarte mulţumită de succesul înregistrat de eforturile ei.
parlamentare româno-germane şi în acelaşi timp o veche prietenă a României şi-a afirmat cu tărie poziţia pentru păstrarea consulatului.
Munca a fost şi răsplătită. După un efort de săptămâni întregi şi acţiuni concentrate în domeniul politic, economic şi cultural, a fost anunţat în sfârşit în mod oficial: păstrarea consulatului de la Timişoara este asigurată. 'Mă bucur foarte mult că am putut convinge Ministerul German de Externe că reprezentanţele cu normă întreagă din Timişoara şi Sibiu realizează o muncă la care nu putem renunţa.' afirmă Susanne Kastner.
În ultima perioadă viitorul consultatului din Timişoara era pus sub semnul întrebării. De curând părea să fie în primejdie chiar şi consulatul general de la Sibiu. 'Deşi Sibiu-ul va fi retrogradat la statutul de consulat, rămâne un consulat cu normă întreagă.' Cu aceste acţiuni este asigurată prezenţa în teritoriu, după cum reiese din concluziile preşedintei Kastner. În acest context, există, însă, şi elemente mai puţin fericite. Faptul că nu au rămas acelaşi cifre la ajustarea personalului din cele două instituţii este într-adevăr regretabil. Cu toate acestea păstrtarea consulatelor reprezintă în primă linie un succes şi un motiv de bucurie.
'Fără sprijinul important obţinut din mediul politic, economic şi cultural, nu am fi reuşit să schimbăm hotărârea Ministerului German de Externe.' le mulţumeşte Kastner tuturor celor implicaţi în această acţiune.
Extern / Cel mai mare asteroid din ultimii 35 de ani
California - Iată o imagine a asteroidului 2005 YU55 capturată la 7 noiembrie de NASA.
În această noapte, la aproximativ 325,000 km de Pământ, la ora 2.28, ora României, asteroidul va fi cel mai mare care trece atât de aproape din anul 1976.
Asteroidul 2005 YU55 are 400 de metri în diametru şi va trece la aproximativ 324,600 km de planetă.
NASA a ţinut să sublinieze în comunicatele de presă că asteroidul nu reprezintă nici un pericol pentru Pamant. Traiectoria obiectului este acum bine cunoscut şi nu există nici un risc de coliziune.
Experţii intenţionează să profite de eveniment pentru a obţine mai multe informaţii despre 2005 YU55.
Deşi studiază de ani de zile asteroizii, le lipsesc multe informaţii despre structura, compoziţia, forma obiectului, etc.
NASA intenţionează să finalizeze datele în această noapte prin observarea asteroidului prin antena radar de la Observatorul Arecibo din Puerto Rico.
În acest scop, experţii NASA vor trimite undele radio până în 2005 YU55 şi le vor capta la revenirea lor prin intermediul antenelor.
Imaginea asteroidului pe care o vedeţi a fost capturată pe 7 noiembrie, cand a fost la 1.380.000 km de Pământ. Aceasta aparţine telescopului Goldstone din California.
În această noapte, la aproximativ 325,000 km de Pământ, la ora 2.28, ora României, asteroidul va fi cel mai mare care trece atât de aproape din anul 1976.
NASA a ţinut să sublinieze în comunicatele de presă că asteroidul nu reprezintă nici un pericol pentru Pamant. Traiectoria obiectului este acum bine cunoscut şi nu există nici un risc de coliziune.
Experţii intenţionează să profite de eveniment pentru a obţine mai multe informaţii despre 2005 YU55.
Deşi studiază de ani de zile asteroizii, le lipsesc multe informaţii despre structura, compoziţia, forma obiectului, etc.
NASA intenţionează să finalizeze datele în această noapte prin observarea asteroidului prin antena radar de la Observatorul Arecibo din Puerto Rico.
În acest scop, experţii NASA vor trimite undele radio până în 2005 YU55 şi le vor capta la revenirea lor prin intermediul antenelor.
Imaginea asteroidului pe care o vedeţi a fost capturată pe 7 noiembrie, cand a fost la 1.380.000 km de Pământ. Aceasta aparţine telescopului Goldstone din California.
Timisoara / Probleme tehnice la cazierul judiciar
Astfel, în ziua de Joi, 10 noiembrie 2011, începând cu ora 12.00, şi până luni, 14 noiembrie 2011, nu vor putea fi eliberate cazierele judiciare.
Altfel, programul de lucru cu publicul este de luni până joi, între orele 08.30 - 12.00 şi 13.00 - 16.15 , iar vinerea între orele 09.00- 11.00 şi 12.00- 13.45.
Timis / Nici fumul de tigara nu mai trece pe la Moravita
Alte 3.678 pachete cu tigari au fost depistate de politistii de frontiera din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stamora-Moravita, impreuna cu lucratorii vamali.
In timpul desfasurarii unei actiuni pe linia combaterii contrabandei cu tigari, politistii de frontiera din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Moravita - rutier impreuna cu lucratorii vamali, au organizat un control asupra unui autoturism marca Kia, condus de cetateanul roman Daniel M., in varsta de 39 ani.
In urma actiunii, a fost descoperita ascunsa si nedeclarata (in locasuri special amenajate sub bancheta din spate, portbagaj si aripile din fata), cantitatea de 3.678 pachete de tigari, marcile Fast si Pall Mall, in valoare de 36.780 lei.
Cetateanului roman i s-a aplicat o sanctiune contraventionala in valoare de 5.000 lei, iar tigarile au fost ridicate in vederea confiscarii de catre autoritatea vamala.
Politistii de frontiera continua cercetarile pentru a stabili daca persoana in cauza are implicatii in activitatea infractionala de contrabanda.
In urma actiunii, a fost descoperita ascunsa si nedeclarata (in locasuri special amenajate sub bancheta din spate, portbagaj si aripile din fata), cantitatea de 3.678 pachete de tigari, marcile Fast si Pall Mall, in valoare de 36.780 lei.
Cetateanului roman i s-a aplicat o sanctiune contraventionala in valoare de 5.000 lei, iar tigarile au fost ridicate in vederea confiscarii de catre autoritatea vamala.
Politistii de frontiera continua cercetarile pentru a stabili daca persoana in cauza are implicatii in activitatea infractionala de contrabanda.
Timisoara / Orasul de odinioara, uitat sau valorificat?
In data de 18 noiembrie 2011, de la ora 14, la Centrul Regional de Afaceri se va desfăşura Audierea publică pe tema Timişoara – oraşul de odinioară, uitat sau valorificat?, organizată de un grup de iniţiativă format din Dan Radosav –jurnalist, Lobază Marius – profesor, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Timiş, Marcoane Aurelia – jurnalist, Mircea Dragoş – arhitect, O.A.R. Timiş, Luca Lucian – economist, Habitat Cluj, Florea Lucia – filolog, Asociaţia APECA, Florin Geamănu – director CRAFT, Cunicel Daniel - inginer, Asociaţia Timisensis, Gaita Ioan - consilier juridic, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Osain Constantin – profesor, Sindicatul „Spiru Haret” Timiş, Gligor Sebastian – economist, Sindicatul IT Timisoara, Coadă Constantin ¬– Asociaţia Mediatorilor Timiş.
Despre ce este vorba, vă puteţi da seama din materialul postat de grupul de initiativa (timisoarapremierelor.blogspot.com): "Avem un oraş cu o istorie încărcată de premiere naţionale, europene sau chiar mondiale. Însă ce folos? Dacă pentru turistul prin Timişoara aceste comori ale istoriei sunt bine ascunse... Alţii nu au istorie, dar îşi construiesc obiective noi ca să atragă turişti, să le arate că în oraşul lor se pot vizita diverse edificii, chiar dacă ele nu sunt autentice.
Timişoara are cu ce se mândri, dar nu este suficient! Pentru că din punct de vedere al valorificarii potentialului turistic, orasul de pe Bega este slab reprezentat în faţa actualilor si potenţialilor turişti. Vedem clădiri impunătoare, catedrale măreţe, arhitectură interesantă, dar.... cum sunt ele valorificate din punct de vedere turistic?
Ce capacitate de a transmite „Ce reprezintă Timişoara?!” au acestea?
Ne mândrim cu premiere, ne mândrim că suntem o „mică Vienă”, ne place să fim consideraţi mai deosebiţi decât alţii pentru că suntem, din punct de vedere geografic, bine plasati. Ne place să fim „fruncea”, primii în toate, dar din păcate am cam rămas în urmă cu multe...
Prin urmare, suntem valoroşi?
DA şi NU, un răspuns dilematic….
DA, suntem mai „privilegiaţi” decât alţii pentru că, de-a lungul timpului, ne putem mândri că am fost primii în diverse domenii. Multe dintre lucrurile care astăzi fac parte din normalitatea cotidiană s-au întâmplat pentru prima dată aici, acasă la noi la Timişoara. Privind în trecut, începând din 1718, aici a fost înfiinţată prima fabrică de bere de pe teritoriul României, aici am avut primul canal navigabil de pe plaiurile noastre, ulterior Timişoara devenind astfel primul oraş de provincie din Imperiul Austro-Ungar cu serviciu de ambulanţă navigabil specializat în ajutorarea şi transportul bolnavilor. Pe actuala stradă Mărăşti s-au pus bazele primului spital administrat de municipalitate (care a apărut cu 24 de ani înaintea Spitalului Universal din Viena şi cu 35 de ani înaintea Spitalului din Budapesta). Tot la Timişoara am văzut pentru prima dată lămpile cu petrol şi seu, Timişoara fiind primul oraş cu iluminat stradal din Imperiul Habsburgic. În 1869 a fost pus pe şine primul tramvai tras de cai pe un traseu lung de 6,6 km. La Timişoara s-a citit primul ziar de pe teritoriul României de azi (Temeswarer Nachrichten), aici s-a putut vizita prima bibliotecă publică de împrumut din România, pe actuala stradă Augustin Pacha (în 2011 veţi putea să vizitaţi încă o dată biblioteca, devenită, între timp, sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş). Primul concert al lui Johann Strauss în afara Vienei, a avut loc în curtea fabricii de bere din Timişoara. Aici am putut admira primele străzi iluminate cu gaz, o premieră în Imperiu, fiind astfel inaugurată reţeaua de iluminat public stradal electric, Timişoara fiind primul oraş din Europa continentală care beneficiază de un asemenea sistem. La Timişoara a fost deschisă prima drogherie de provincie, prima linie telegrafică în sistem Morse pe traseul Viena-Timisoara- Sibiu-Alba Iulia- Cluj, ulterior aici construindu-se primele reţele de telefonie (52 abonaţi). Tot la Timişoara am asistat la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic. În 1899, la Timişoara s-a jucat primul meci de fotbal din România!
Si NU, nu am ştiut de-a lungul timpului să scoatem în evidenţă toate aceste premiere şi valori istorice, iar astăzi credem cu tărie că este cazul să facem ceva! Să încercăm să expunem şi să arătăm cât mai bine cine am fost şi cine suntem pentru că aceste lucruri sunt definitorii pentru cine vom fi în viitor, în special în contextul în care vorbim că putem fi, de ce nu, o capitală cultural-europeană.
NU, nu am ştiut, ca alţii, să transformăm aceste atuuri în puncte forte pentru noi, nu am valorificat sub nicio formă concretă/palpabilă/vizibilă, aceste premiere.
De ce podurile măreţe din Budapesta au devenit adevărate repere turistice, iar promenadele de seară din acest oraş se fac pe sub aceste poduri vestite şi binecunoscute de peste Dunăre? De ce austriecii de la Klagenfurt, pentru că nu au avut propriile edificii, au construit un parc în miniatură (Minimundus) care face înconjurul lumii prezentându-ne într-o formă absolut uluitoare, toate minunile globului?
În concluzie, problema pe care o ridicăm noi legată de Timişoara este: ce facem cu toate aceste lucruri minunate în faţa cărora ne creşte inima când le citim pe undeva dar care nu sunt sub nicio formă valorificate? Vrem să le punem în valoare sau le lăsăm să zacă în amintiri?"
Timişoara are cu ce se mândri, dar nu este suficient! Pentru că din punct de vedere al valorificarii potentialului turistic, orasul de pe Bega este slab reprezentat în faţa actualilor si potenţialilor turişti. Vedem clădiri impunătoare, catedrale măreţe, arhitectură interesantă, dar.... cum sunt ele valorificate din punct de vedere turistic?
Ce capacitate de a transmite „Ce reprezintă Timişoara?!” au acestea?
Ne mândrim cu premiere, ne mândrim că suntem o „mică Vienă”, ne place să fim consideraţi mai deosebiţi decât alţii pentru că suntem, din punct de vedere geografic, bine plasati. Ne place să fim „fruncea”, primii în toate, dar din păcate am cam rămas în urmă cu multe...
Prin urmare, suntem valoroşi?
DA şi NU, un răspuns dilematic….
DA, suntem mai „privilegiaţi” decât alţii pentru că, de-a lungul timpului, ne putem mândri că am fost primii în diverse domenii. Multe dintre lucrurile care astăzi fac parte din normalitatea cotidiană s-au întâmplat pentru prima dată aici, acasă la noi la Timişoara. Privind în trecut, începând din 1718, aici a fost înfiinţată prima fabrică de bere de pe teritoriul României, aici am avut primul canal navigabil de pe plaiurile noastre, ulterior Timişoara devenind astfel primul oraş de provincie din Imperiul Austro-Ungar cu serviciu de ambulanţă navigabil specializat în ajutorarea şi transportul bolnavilor. Pe actuala stradă Mărăşti s-au pus bazele primului spital administrat de municipalitate (care a apărut cu 24 de ani înaintea Spitalului Universal din Viena şi cu 35 de ani înaintea Spitalului din Budapesta). Tot la Timişoara am văzut pentru prima dată lămpile cu petrol şi seu, Timişoara fiind primul oraş cu iluminat stradal din Imperiul Habsburgic. În 1869 a fost pus pe şine primul tramvai tras de cai pe un traseu lung de 6,6 km. La Timişoara s-a citit primul ziar de pe teritoriul României de azi (Temeswarer Nachrichten), aici s-a putut vizita prima bibliotecă publică de împrumut din România, pe actuala stradă Augustin Pacha (în 2011 veţi putea să vizitaţi încă o dată biblioteca, devenită, între timp, sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş). Primul concert al lui Johann Strauss în afara Vienei, a avut loc în curtea fabricii de bere din Timişoara. Aici am putut admira primele străzi iluminate cu gaz, o premieră în Imperiu, fiind astfel inaugurată reţeaua de iluminat public stradal electric, Timişoara fiind primul oraş din Europa continentală care beneficiază de un asemenea sistem. La Timişoara a fost deschisă prima drogherie de provincie, prima linie telegrafică în sistem Morse pe traseul Viena-Timisoara- Sibiu-Alba Iulia- Cluj, ulterior aici construindu-se primele reţele de telefonie (52 abonaţi). Tot la Timişoara am asistat la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic. În 1899, la Timişoara s-a jucat primul meci de fotbal din România!
Si NU, nu am ştiut de-a lungul timpului să scoatem în evidenţă toate aceste premiere şi valori istorice, iar astăzi credem cu tărie că este cazul să facem ceva! Să încercăm să expunem şi să arătăm cât mai bine cine am fost şi cine suntem pentru că aceste lucruri sunt definitorii pentru cine vom fi în viitor, în special în contextul în care vorbim că putem fi, de ce nu, o capitală cultural-europeană.
NU, nu am ştiut, ca alţii, să transformăm aceste atuuri în puncte forte pentru noi, nu am valorificat sub nicio formă concretă/palpabilă/vizibilă, aceste premiere.
De ce podurile măreţe din Budapesta au devenit adevărate repere turistice, iar promenadele de seară din acest oraş se fac pe sub aceste poduri vestite şi binecunoscute de peste Dunăre? De ce austriecii de la Klagenfurt, pentru că nu au avut propriile edificii, au construit un parc în miniatură (Minimundus) care face înconjurul lumii prezentându-ne într-o formă absolut uluitoare, toate minunile globului?
În concluzie, problema pe care o ridicăm noi legată de Timişoara este: ce facem cu toate aceste lucruri minunate în faţa cărora ne creşte inima când le citim pe undeva dar care nu sunt sub nicio formă valorificate? Vrem să le punem în valoare sau le lăsăm să zacă în amintiri?"
Timisoara / Vivaldi la Consiliul Judetean Timis
Timisoara / Intreruperea furnizarii apei reci
Se va lucra la intersecţia străzilor Lucerna şi Stuparilor pentru executarea unor lucrări de reabilitare a conductei de apă. Investiţia va fi realizată din fonduri ale Aquatim.
La reluarea alimentării cu apă rece este posibil să apară apă tulbure la robinetele consumatorilor din zonele menţionate. Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, recomandăm utilizatorilor să nu folosească apa în scopuri menajere până la limpezirea ei completă.
luni, 7 noiembrie 2011
Romania / Peste 1.321.845 de Mihai/Mihaela si Gabriel/Gabriela
Peste 1.321.845 de români, dintre care 586.395 femei şi 735.450 bărbaţi, îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Potrivit evidenţelor statistice, majoritatea femeilor, respectiv 353.599, poartă numele de Mihaela, iar alte 222.499 - Gabriela.
Dintre bărbaţi, 362.891 poartă numele de Mihai, iar 244.595 - Gabriel.
Arhanghelii Mihail şi Gavriil - Mai Marii voievozilor lui Dumnezeu sunt povătuitorii oamenilor si căpetenii ale cetelor îngeresti, ai tuturor puterilor ceresti - celor fără trupuri. Spre deosebire de sfinti, Arhanghelii sărbătoriti la 8 noiembrie, nu sunt persoane canonizate o dată cu trecerea la cele vesnice. Ei sunt recunoscuti de crestinătate ca îngeri, ca cei mai de seamă mijlocitori ai lui Dumnezeu. Se crede că la originea sărbătorii, care datează din secolul V, a stat sfintirea unei biserici, închinată Sf. Arhanghel Mihail de împăratul roman Arcadicus (396-408) din Constantinopol. Ulterior, în calendare a fost pomenit si Sf. Arhanghel Gavriil si sărbătoarea s-a extins la tot soborul îngerilor. Potrivit etimologiei ebraice, arhanghel înseamnă înger din vechime. În scriptele religioase, primul numit - Mihail (Mi-chael) - se traduce 'Cine-i ca Dumnezeu'. Misiunile acestui Arhanghel sunt numeroase: el transmite rugăciunile adresate de credinciosi Tatălui ceresc; este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiti alături de Satana împotriva lui Dumnezeu; tot Sf. Arhanghel Mihail este acela care conduce sufletele mortilor spre poarta paradisului si reprezintă principalul protector al ostirii crestine. De aceea, Sf. Mihail este reprezentat în iconografia ortodoxă si în costum de soldat, ce poartă în mână o sabie - cu vârful îndreptat spre pământ. Celălalt Arhanghel - Gavriil (Gabr-i-el) - al cărui nume se traduce 'Apărătorul meu este Dumnezeu', este considerat mesagerul vestilor bune.
Potrivit traditiei, el a vestit sfintilor Ioachim si Ana nasterea Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu. O veste asemănătoare a primit-o de la Sf. Gavriil si preotul Zaharia - care a aflat printr-un mesaj divin că va avea un fiu - pe Ioan Botezătorul. Vestea cea Bună - Nasterea Mântuitorului nostru Hristos - spun Sfintele Scripte, a fost adusă Fecioarei Maria tot de Arhanghelul Gavriil. Traditia crestină mărturiseste că Arhanghelul Gavriil a fost îngerul învesmântat în alb, care a răsturnat piatra de pe usa mormântului lui Hristos, si este recunoscut ca martor al Învierii Domnului ce a dus marea veste Mironositelor. Gavriil este înfătisat în icoane ca purtător al unui semn divin - un crin. Chipurile celor doi arhangheli sunt pictate pe usile altarelor bisericesti - Sf. Mihail este pictat pe usa din nord, iar Sf. Gavriil pe cea din sud.
Potrivit evidenţelor statistice, majoritatea femeilor, respectiv 353.599, poartă numele de Mihaela, iar alte 222.499 - Gabriela.
Dintre bărbaţi, 362.891 poartă numele de Mihai, iar 244.595 - Gabriel.
Potrivit traditiei, el a vestit sfintilor Ioachim si Ana nasterea Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu. O veste asemănătoare a primit-o de la Sf. Gavriil si preotul Zaharia - care a aflat printr-un mesaj divin că va avea un fiu - pe Ioan Botezătorul. Vestea cea Bună - Nasterea Mântuitorului nostru Hristos - spun Sfintele Scripte, a fost adusă Fecioarei Maria tot de Arhanghelul Gavriil. Traditia crestină mărturiseste că Arhanghelul Gavriil a fost îngerul învesmântat în alb, care a răsturnat piatra de pe usa mormântului lui Hristos, si este recunoscut ca martor al Învierii Domnului ce a dus marea veste Mironositelor. Gavriil este înfătisat în icoane ca purtător al unui semn divin - un crin. Chipurile celor doi arhangheli sunt pictate pe usile altarelor bisericesti - Sf. Mihail este pictat pe usa din nord, iar Sf. Gavriil pe cea din sud.
Timisoara / Regiunea de Vest, 4 la investitiile straine directe in 2010
*BUCUREŞTI-ILFOV - 32.720 milioane EURO / 62,2 % din TOTAL
*CENTRU 3.909 milioane EURO / 7,4 % din TOTAL
*SUD-MUNTENIA 3.816 milioane EURO / 7,3 % din TOTAL
*VEST 3.446 milioane EURO / 6,5 % din TOTAL
*SUD-EST 3.290 milioane EURO / 6,3 % din TOTAL
*NORD-VEST 2.232 milioane EURO / 4,2 % din TOTAL
*SUD-VEST-OLTENIA 1.928 milioane EURO / 3,7 % din TOTAL
*NORD-EST 1.244 milioane EURO / 2,4 % din TOTAL.
52.585 milioane EURO reprezintă soldul final al investiţiilor străine directe la 31 decembrie 2010.
Romania / Sorin Ovidiu Vantu - poveste penala fara sfarsit
Cititi mai departe
Timisoara / Programul intreruperilor de energie electrica in Banat
*7 noiembrie – 11 noiembrie 2011/ Timis/Arad/Caras-Severin/Hunedoara/
Pentru lucrările anuale de reparatii si întretinere instalatii si retele electrice, precum si posturi de transformare, Enel Distributie Banat anuntă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos.
Observatie: întreruperile în furnizarea energiei electrice vor avea loc în intervalul indicat, dar durata lor nu este determinată încă.
Zona Mt Jt Retea Timisoara
Ziua / Data Localitatea, strada afectatã Orar
Luni
07.11.2011
Timisoara: Calea Lugojului (p), Calea Bogdănestilor (p), J.Schwicker
Jud.Timis: Masloc (p), Becicherecul Mic (p) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Timisorii, Ciprian Porumbescu, Decebal, Miron
Costin, 1 Decembrie 1918
9 - 15
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Jamu Mare (p) 8 - 16
Marti
08.11.2011
Timisoara: Str.Stejarul (p), Diaconu Coresi (p), Brad (p), Negoi(p), Bucegi (p)
Jud.Timis: Masloc (p), Sag (SINISOR, DOVA, WESTBEER)
9 - 17
Timisoara: Parcul Justitiei (p) 9 - 12
Timisoara: Str.Renasterii (p), Geneva, Zurich (p)
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Miron Costin, 1 Dec.1918), Nerău (p)
9 - 15
Jud.Timis: Icloda (p) 14 - 18
Jud.Timis: Gherman (p), Cerna (p) 8 - 16
Miercuri
09.11.2011
Timisoara: Blv.16 Decembrie 1989 (p), str.Renasterii (p), Rândunelelor,
Alsacia
Jud.Timis: Masloc (p), Giarmata (U.M.Giarmata (radar), AUSTROROX)
9 - 17
Jud.Timis: Partos (p), Sânmartinul Sârbesc 8 - 16
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918), Cherestur (p) 9 - 15
Joi
10.11.2011
Timisoara: Aleea CFR (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Calea Sagului (Platforma Industrială),
Sânmihaiul Român (p), Făget (str.Gh.Doja (Pompieri,statia LUKOIL, IRTA)),
Gruni, Ciresu, Măguri, Criciova, Jdioara
9 - 17
Jud.Timis: Duboz (p) 14 - 18
Jud.Timis: Grăniceri (p), Tormac (p) 8 - 16
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918, Dudestii Vechi), Valcani
(p)
9 - 15
Vineri
11.11.2011
Timisoara: Str.Martir Cernăianu (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Remetea Mare (Bumerang) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Avram Iancu, 16 Dec.1918, Negru Vodă) 9 - 15
Jud.Timis: Sinersig 14 - 18
Jud.Timis: Opatita, Blajova 8 - 16
CLICK AICI pentru Programul intreruperilor de energie electrica in Arad, Caras-Severin, Hunedoara
Pentru lucrările anuale de reparatii si întretinere instalatii si retele electrice, precum si posturi de transformare, Enel Distributie Banat anuntă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos.
Observatie: întreruperile în furnizarea energiei electrice vor avea loc în intervalul indicat, dar durata lor nu este determinată încă.
Ziua / Data Localitatea, strada afectatã Orar
Luni
07.11.2011
Timisoara: Calea Lugojului (p), Calea Bogdănestilor (p), J.Schwicker
Jud.Timis: Masloc (p), Becicherecul Mic (p) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Timisorii, Ciprian Porumbescu, Decebal, Miron
Costin, 1 Decembrie 1918
9 - 15
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Jamu Mare (p) 8 - 16
Marti
08.11.2011
Timisoara: Str.Stejarul (p), Diaconu Coresi (p), Brad (p), Negoi(p), Bucegi (p)
Jud.Timis: Masloc (p), Sag (SINISOR, DOVA, WESTBEER)
9 - 17
Timisoara: Parcul Justitiei (p) 9 - 12
Timisoara: Str.Renasterii (p), Geneva, Zurich (p)
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Miron Costin, 1 Dec.1918), Nerău (p)
9 - 15
Jud.Timis: Icloda (p) 14 - 18
Jud.Timis: Gherman (p), Cerna (p) 8 - 16
Miercuri
09.11.2011
Timisoara: Blv.16 Decembrie 1989 (p), str.Renasterii (p), Rândunelelor,
Alsacia
Jud.Timis: Masloc (p), Giarmata (U.M.Giarmata (radar), AUSTROROX)
9 - 17
Jud.Timis: Partos (p), Sânmartinul Sârbesc 8 - 16
Jud.Timis: Silagiu (ferma viticolă Deal Silagiu) 8 - 18
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918), Cherestur (p) 9 - 15
Joi
10.11.2011
Timisoara: Aleea CFR (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Calea Sagului (Platforma Industrială),
Sânmihaiul Român (p), Făget (str.Gh.Doja (Pompieri,statia LUKOIL, IRTA)),
Gruni, Ciresu, Măguri, Criciova, Jdioara
9 - 17
Jud.Timis: Duboz (p) 14 - 18
Jud.Timis: Grăniceri (p), Tormac (p) 8 - 16
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (Miron Costin, 1 Dec.1918, Dudestii Vechi), Valcani
(p)
9 - 15
Vineri
11.11.2011
Timisoara: Str.Martir Cernăianu (p) 9 - 15
Jud.Timis: Bencecu de Sus (p), Remetea Mare (Bumerang) 9 - 17
Jud.Timis: Sânnicolau Mare (str.Avram Iancu, 16 Dec.1918, Negru Vodă) 9 - 15
Jud.Timis: Sinersig 14 - 18
Jud.Timis: Opatita, Blajova 8 - 16
CLICK AICI pentru Programul intreruperilor de energie electrica in Arad, Caras-Severin, Hunedoara
Timisoara / Simpozion international de arheologie preistorica
În perioada 11-12 noiembrie va avea loc la Timișoara simpozionul internațional The Transition from the Neolithic to the Eneolithic in Central and South-Eastern Europe in the Light of Recent Research.
Organizat de Muzeul Banatului Timișoara în colaborare cu Institutul de Arheologie Preistorică din cadrul Universității Libere din Berlin, evenimentul este dedicat dezbaterii chestiunilor complexe ale tranziției de la neolitic la eneolitic în spațiul central și sud-est european.
Participă specialiști de marcă din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Ucraina și România.
Comunicările vor fi publicate de instituțiile organizatoare în prestigioasa serie de monografii a Universității Libere din Berlin, Praehistorische Archaeologie in Suedosteuropa.
Participă specialiști de marcă din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Ucraina și România.
Comunicările vor fi publicate de instituțiile organizatoare în prestigioasa serie de monografii a Universității Libere din Berlin, Praehistorische Archaeologie in Suedosteuropa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)