Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 153 de voturi favorabile, 123 împotrivă şi o abţinere Ordonanţa Guvernului prin care se impune obligativitatea echipării autoturismelor cu anvelope de iarnă în sezonul rece.
Proiectul prevede sancţionarea conducerii autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără anvelope de iarnă cu reţinerea talonului auto şi amendă de până la 4.000 de lei.
Textul de lege privind adoptarea Ordonanţei Guvernului 5/2011 stabileşte că neechiparea cu anvelope de iarnă, precum şi cu lanţuri în cazul vehiculelor de transport de marfă de peste 3,5 tone şi a celor de transport de persoane cu peste nouă locuri, atrage reţinerea talonului auto şi a unei amenzi cuprinse între 2.500 şi 4.000 de lei.
Sancţiunile cuprind amendă, la care se adaugă o sumă dedicată reparării drumurilor şi despăgubirilor pentru pagubele produse în urma accidentelor ca urmare a nedotării corespunzătoare a maşinilor.
De asemenea, conform definiţiei prevăzute de reglementare, cauciucurile all-seasons sunt acceptate ca fiind anvelope de iarnă.
Ordonanţa permite utilizarea lanţurilor antiderapante, însă numai pe drumurile acoperite de zăpadă, iar pe alte suprafeţe se aplică sancţiuni şi în acest caz, pentru deteriorarea carosabilului.
Actul normativ stipulează aplicarea de către Registrul Auto Român a sancţiunilor referitoare la starea tehnică a autovehiculelor comerciale în cazul controalelor tehnice efectuate de către RAR împreună cu Poliţia Română.
În acelaşi timp, vizează creşterea fondurilor încasate de către CNADNR, de fonduri destinate remedierii stării tehnice a drumurilor şi a pagubelor provocate de accidente care se produc pe drumurile naţionale şi autostrăzi.
Obligativitatea echipării autovehiculelor cu anvelope de iarnă se impune începând cu data de 1 noiembrie a fiecărui an până la 1 martie.
Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui act normativ, aprobat de Senat pe 26 aprilie.
*STIRI*NEWS*PRESS*COMUNICATE DE PRESA*BANAT
marți, 28 iunie 2011
Timişoara / Cetăţean de Onoare - WILHELM FRIEDL
A urmat cursurile şcolilor primare, gimnaziale şi universitare în Timişoara.
În timpul anilor de liceu şi de studenţie a reprezentat cu cinste oraşul Timişoara în cadrul competiţiilor sportive naţionale şi balcanice, fiind campion naţional la canotaj în anul 1969.
În anul 1977 obţine titlul de doctor medic cu “magna cum laudae”, la Universitatea de Medicină din Heidelberg.
Între anii 1988-1992 este Şef Adjunct la Departamentul de Chirurgie Ortopedică şi Traumatologie al Universităţii de Medicină din Heidelberg.
În anul 1992 devine profesor asistent la Universitatea de Medicină din Heidelberg, iar între anii 1992-1994 este consultant-şef la Departamentul de Ortopedie, Traumatologie şi Reconstrucţia Mâinii la Universitatea de Medicină din Heidelberg.
Din anul 1994 şi până în prezent este coordonatorul Departamentului de Ortopedie, Traumatologie şi Reconstrucţia Mâinii la Clinica Aschaffenburg al Spitalului Universitar Wuerzburg. De asemenea, este membru în Corpul Profesoral al Universităţii de Medicină din Heidelberg şi Corpul Profesoral al Universităţii de Medicină din Wuerzburg.
După anul 2004 devine membru în Comisia Naţională de Examinare şi Competenţe în Chirurgia Ortopedică şi Traumatologică din Germania.
Cercetător stiinţific, membru al mai multor societăţi ştiinţifice medicale germane (German Trauma Society, German Surgical Society, Bavarian Surgical Sopcietz, AAOS , Kuntscher Kreis- Osteosynthesis International, Cancer German Society), este autorul a unui număr de peste 250 articole de specialitate, 3 monografii şi peste 600 de lucrări ştiinţifice.
Este un recunoscut specialist în chirurgia reconstructivă a tumorilor osoase, în transplantul meniscal, în artroplastiile de şold, genunchi, umăr, cot şi în chirurgia mâinii.
Timişoara / Licitaţie pentru construcţia de creşe şi grădiniţe în judeţul Timiş
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a lansat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia prin PNDI a 101 de creşe/grădiniţe în judeţele Hunedoara, Timiş, Arad, Bihor, Prahova, Giurgiu şi Ilfov.
Criteriul de atribuire a contractului este preţul cel mai scăzut.
Valoarea estimată maximă pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor este:
*pentru judeţele Hunedoara şi Timiş: 29.212.435 lei fără TVA
*pentru judeţele Arad şi Bihor: 27.899.038 lei fără TVA
*pentru judeţele Prahova, Giurgiu şi Ilfov: 44.325.981 lei fără TVA.
Valoarea estimată include costurile de proiectare şi execuţie, precum şi pe cele de finanţare.
Obiectivele de investiţii au fost stabilite în funcţie de propunerile înaintate de autorităţile publice locale şi în urma analizei Comisiei Tehnico-Economice a ministerului, în baza criteriilor de prioritizare prevăzute de legislaţia în vigoare.
Proiectele-tip utilizate pentru aceste obiective de investiţii sunt de trei categorii, respectiv pentru creşe/grădiniţe cu una, două sau trei grupe de copii, şi sunt puse la dispoziţie de MDRT.
Autorităţile publice locale beneficiare ale investiţiilor sunt cele care identifică terenul pe care vor fi amplasate construcţiile. De asemenea, tot ele vor realiza, la finalizarea investiţiei, dotările tehnico-edilitare.
Criteriul de atribuire a contractului este preţul cel mai scăzut.
Valoarea estimată maximă pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor este:
*pentru judeţele Hunedoara şi Timiş: 29.212.435 lei fără TVA
*pentru judeţele Arad şi Bihor: 27.899.038 lei fără TVA
*pentru judeţele Prahova, Giurgiu şi Ilfov: 44.325.981 lei fără TVA.
Valoarea estimată include costurile de proiectare şi execuţie, precum şi pe cele de finanţare.
Obiectivele de investiţii au fost stabilite în funcţie de propunerile înaintate de autorităţile publice locale şi în urma analizei Comisiei Tehnico-Economice a ministerului, în baza criteriilor de prioritizare prevăzute de legislaţia în vigoare.
Proiectele-tip utilizate pentru aceste obiective de investiţii sunt de trei categorii, respectiv pentru creşe/grădiniţe cu una, două sau trei grupe de copii, şi sunt puse la dispoziţie de MDRT.
Autorităţile publice locale beneficiare ale investiţiilor sunt cele care identifică terenul pe care vor fi amplasate construcţiile. De asemenea, tot ele vor realiza, la finalizarea investiţiei, dotările tehnico-edilitare.
Timişoara / Judeţul Timiş plăteşte dobânzile pentru obligaţiunile municipale
Judeţul Timiş anunţă plata dobânzii aferente primului cupon şi a plăţii primei rate de principal pentru obligaţiunile municipale emise de judeţul Timiş începând cu data de 27 iunie, conform prospectului de ofertă publică primară de vânzare de obligaţiuni autorizată de CNVM sub numărul 188 din 24 februarie 2011.
Pentru cuponul I, la valoarea nominală de 100 lei/ obligaţiune, dobânda este de 1,99 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 iunie - 8 iulie,judeţul Timiş va plăti prima rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei / obligaţiune. Rata dobânzii aferentă primului cupon este de 7,52 % pe an.
Pentru cuponul 2 aferent obligaţiunilor municipale emise de judeţul Timiş, rata anuală a dobânzii este de 6,82 %, la o valoare nominală de 98,53 lei/obligaţiune, dobânda fiind de 1,72 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 septembrie - 10 octombrie, judeţul Timiş va plăti şi cea de-a doua rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei/obligaţiune.
Pentru cuponul I, la valoarea nominală de 100 lei/ obligaţiune, dobânda este de 1,99 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 iunie - 8 iulie,judeţul Timiş va plăti prima rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei / obligaţiune. Rata dobânzii aferentă primului cupon este de 7,52 % pe an.
Pentru cuponul 2 aferent obligaţiunilor municipale emise de judeţul Timiş, rata anuală a dobânzii este de 6,82 %, la o valoare nominală de 98,53 lei/obligaţiune, dobânda fiind de 1,72 lei/obligaţiune. De asemenea, în perioada 27 septembrie - 10 octombrie, judeţul Timiş va plăti şi cea de-a doua rată a împrumutului obligator în valoare de 1,47 lei/obligaţiune.
Timişoara / Oportunități de afaceri și condițiile existente în zona transfrontalieră Timiş - Csongrad
Miercuri, 29 iunie 2011, cu începere de la ora 11, la sediul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor, va avea loc lansarea Proiectului ”Să formăm noi antreprenori - Growing New Entrepreneurs”, finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013, derulat de Universitatea de Vest Timișoara în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, Universitatea de Științe Szeged și Camera de Comerț și Industrie a Județului Csongrad (Ungaria), .
Proiectul a început în data de 1 martie 2011 și are durata de implementare de 12 de luni.
Proiectul vizează în principal creșterea competitivității și a potențialului antreprenorial din zona transfrontalieră prin promovarea și încurajarea antreprenoriatului, îmbunătățirea resurselor umane, dezvoltarea de noi inițiative de afaceri transfrontaliere.
Județele vizate sunt Timiș și Csongrad unde nivelul șomajului în rândul tinerilor se află între mediu și ridicat, cu mari diferențe între localități.
Partenerii de proiect își propun să analizeze mediul antreprenorial din județele țintă și să ofere, prin intermediul unui studiu și al unui ghid, informații utile despre oportunitățile de afaceri și condițiile existente în zona transfrontalieră pentru înființarea unei afaceri.
Printr-un chestionar vor fi identificate nevoile principale ale grupului țintă pe baza cărora se vor elabora module de training susținute la Timișoara și la Szeged, ocazie cu care beneficiarii își vor dezvolta aptitudini, abilități practice și vor asimila cunștiințele necesare începerii unei cariere ca antreprenor.
Grupurile țintă pentru modulele de training sunt: femeile care doresc să-și înceapă propria afacere, tinerii cu studii superioare fără locuri de muncă (între 24 și 35 ani) și persoanele dezavantajate – emigranți, minorități etnice.
Totodată, proiectul se concentrează și pe colaboarea dintre universități și camerele de comerț din regiunile vizate.
Rezultatele proiectului vor consta în elaborarea unui website al proiectului cu informatii utile pentru cei care doresc să înceapă o afacere, organizarea unei conferințe internaționale despre antreprenoriat și tineri, într-o lume globalizată, elaborarea unui studiu despre oportunitățile de afaceri și harta antreprenorială din zona transfrontalieră România-Ungaria, elaborarea unui ghid practic referitor la pașii care trebuie urmați pentru înfiintarea unei firme în zona transfrontalieră România-Ungaria, module de training pentru grupul țintă (selectat în urma analizei chestionarelor completate de persoanele interesate).
Proiectul a început în data de 1 martie 2011 și are durata de implementare de 12 de luni.
Proiectul vizează în principal creșterea competitivității și a potențialului antreprenorial din zona transfrontalieră prin promovarea și încurajarea antreprenoriatului, îmbunătățirea resurselor umane, dezvoltarea de noi inițiative de afaceri transfrontaliere.
Județele vizate sunt Timiș și Csongrad unde nivelul șomajului în rândul tinerilor se află între mediu și ridicat, cu mari diferențe între localități.
Partenerii de proiect își propun să analizeze mediul antreprenorial din județele țintă și să ofere, prin intermediul unui studiu și al unui ghid, informații utile despre oportunitățile de afaceri și condițiile existente în zona transfrontalieră pentru înființarea unei afaceri.
Printr-un chestionar vor fi identificate nevoile principale ale grupului țintă pe baza cărora se vor elabora module de training susținute la Timișoara și la Szeged, ocazie cu care beneficiarii își vor dezvolta aptitudini, abilități practice și vor asimila cunștiințele necesare începerii unei cariere ca antreprenor.
Grupurile țintă pentru modulele de training sunt: femeile care doresc să-și înceapă propria afacere, tinerii cu studii superioare fără locuri de muncă (între 24 și 35 ani) și persoanele dezavantajate – emigranți, minorități etnice.
Totodată, proiectul se concentrează și pe colaboarea dintre universități și camerele de comerț din regiunile vizate.
Rezultatele proiectului vor consta în elaborarea unui website al proiectului cu informatii utile pentru cei care doresc să înceapă o afacere, organizarea unei conferințe internaționale despre antreprenoriat și tineri, într-o lume globalizată, elaborarea unui studiu despre oportunitățile de afaceri și harta antreprenorială din zona transfrontalieră România-Ungaria, elaborarea unui ghid practic referitor la pașii care trebuie urmați pentru înfiintarea unei firme în zona transfrontalieră România-Ungaria, module de training pentru grupul țintă (selectat în urma analizei chestionarelor completate de persoanele interesate).
România / Masonii de rit scoţian antic sărbătoresc solstiţiul de vară
Solstiţiul şi celebrarea sa îşi pierde urma în negura timpului, fiind un ceremonial prezent în toate culturile cunoscute ale Umanităţii. Ca o particularitate, ceremonialul masonic solstiţial este de sorginte scoţiană şi reuneşte elemente de caracter universal, având ca rezultat solemnitatea şi simbolistica ecumenismului pur ce permite echilibrarea sensibilităţilor umane şi configurează cu adevărat Centrul Uniunii spirituale şi umane. Plecând de la simbolurile ce sunt instrumente şi ajungând la recunoaşterea fidelităţii celor din jurul nostru care cred în principiile noastre fundamentale, această ceremonie reuneşte deopotrivă Masonii şi profanii din întreaga lume.
luni, 27 iunie 2011
Timişoara / Schimbările demografice şi de structură din cadrul societăţii
În perioada 28-29 iunie, va avea loc la Timişoara o vizită de studiu în cadrul proiectului „People”, cofinanţat prin Programul de cooperare interregională INTERREG IV C.
Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc în 28 iunie, de la ora 9, în Sala Multifuncţională a Palatului Administrativ cu prezentări legate de avantajele sistemului medical integrat de infrastructură – IT ICMed; drepturile pacientului şi Directiva UE în acest domeniu, transpusă în practică regională; proiectele regionale şi euroregionale aflate în derulare; evaluarea sănătăţii copiilor; politica regională în cardiologie; sectorul medical în judeţul Timiş.
De la ora 13.30 vor avea loc prezentări privind două subproiecte derulate în judeţul Timiş: „Share IT” (în domeniul protecţiei copiilor lăsaţi în grija bunicilor/rudelor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate) şi „T-Cares” (în domeniul e-medicinii), prezentări realizate de directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Rodica Negrea. La ora 14.45 este programată o expunere privind Şcoala de vară în domeniul IT pentru adolescenţi.
La ora 16, tot în Sala multifuncţională va avea loc o declaraţie de presă pe tema proiectului „People”, susţinută de managerul acestui proiect din partea Timişului, consilierul judeţean Cătălin Tiuch.
Ziua de 29 iunie este dedicată unor şedinţe tehnice şi vizitării Incubatorului de Afaceri din Timişoara şi Centrului pentru bolnavii de alzheimer din Ciacova.
În 2007, Guvernul regiunii Andaluzia prin Ministerul pentru Egalitate şi Asistenţă Socială a depus o cerere de finanţare europeană pentru acest proiect, având ca parteneri următoarele regiuni europene: South East England (Marea Britanie), Veneţia (Italia), Noord-Brabant (Olanda), Malopolska (Polonia), Stockholm (Suedia) şi Timiş (România).
Contractul de finanţare a acestui proiect a fost semnat în 1 octombrie 2008. “People” vizează spijinirea eforturilor depuse la nivel regional pentru a răspunde la schimbările demografice şi de structură din cadrul societăţii, bugetul total pentru Timiş fiind de 120.000 de euro, din care 85% (respectiv 102.000 euro) sunt asiguraţi de FEDR, 13% reprezintă cofinanţarea asigurată la nivel naţional (Ministerul Dezvoltării), iar 2% cea a Consiliului Judeţean Timiş.
În procesul de implementare a proiectului sunt incluse activităţi de evaluare, de elaborare a unei strategii regionale, organizarea unor conferinţe internaţionale, schimburi de experienţă.
Proiectul vizează 6 teme/sub-obiective principale, şi anume: relaţionarea la locul de muncă şi viaţa privată, e-sănătatea si autonomia; impactul persoanelor de vârsta a treia asupra economiei: socialul şi e-incluziunea; antreprenoriatul social; întărirea autonomiei societăţii civile.
Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc în 28 iunie, de la ora 9, în Sala Multifuncţională a Palatului Administrativ cu prezentări legate de avantajele sistemului medical integrat de infrastructură – IT ICMed; drepturile pacientului şi Directiva UE în acest domeniu, transpusă în practică regională; proiectele regionale şi euroregionale aflate în derulare; evaluarea sănătăţii copiilor; politica regională în cardiologie; sectorul medical în judeţul Timiş.
De la ora 13.30 vor avea loc prezentări privind două subproiecte derulate în judeţul Timiş: „Share IT” (în domeniul protecţiei copiilor lăsaţi în grija bunicilor/rudelor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate) şi „T-Cares” (în domeniul e-medicinii), prezentări realizate de directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Rodica Negrea. La ora 14.45 este programată o expunere privind Şcoala de vară în domeniul IT pentru adolescenţi.
La ora 16, tot în Sala multifuncţională va avea loc o declaraţie de presă pe tema proiectului „People”, susţinută de managerul acestui proiect din partea Timişului, consilierul judeţean Cătălin Tiuch.
Ziua de 29 iunie este dedicată unor şedinţe tehnice şi vizitării Incubatorului de Afaceri din Timişoara şi Centrului pentru bolnavii de alzheimer din Ciacova.
În 2007, Guvernul regiunii Andaluzia prin Ministerul pentru Egalitate şi Asistenţă Socială a depus o cerere de finanţare europeană pentru acest proiect, având ca parteneri următoarele regiuni europene: South East England (Marea Britanie), Veneţia (Italia), Noord-Brabant (Olanda), Malopolska (Polonia), Stockholm (Suedia) şi Timiş (România).
Contractul de finanţare a acestui proiect a fost semnat în 1 octombrie 2008. “People” vizează spijinirea eforturilor depuse la nivel regional pentru a răspunde la schimbările demografice şi de structură din cadrul societăţii, bugetul total pentru Timiş fiind de 120.000 de euro, din care 85% (respectiv 102.000 euro) sunt asiguraţi de FEDR, 13% reprezintă cofinanţarea asigurată la nivel naţional (Ministerul Dezvoltării), iar 2% cea a Consiliului Judeţean Timiş.
În procesul de implementare a proiectului sunt incluse activităţi de evaluare, de elaborare a unei strategii regionale, organizarea unor conferinţe internaţionale, schimburi de experienţă.
Proiectul vizează 6 teme/sub-obiective principale, şi anume: relaţionarea la locul de muncă şi viaţa privată, e-sănătatea si autonomia; impactul persoanelor de vârsta a treia asupra economiei: socialul şi e-incluziunea; antreprenoriatul social; întărirea autonomiei societăţii civile.
Timişoara / Instituţiile publice au restanţe la apa caldă de 5.368.653 lei
Colterm are datorii către Ministerul de Finanţe de 60.712.894 lei, sumă înregistrată la data de 9 iunie 2011, dar în acelaşi timp are de încasat sume reprezentând creşterea neprevizionată a preţului la combustibil de la bugetul de stat, din perioada 2007 - 2011, în cuantum de 58.210.869 lei.
Conform balanţei de verificare încheiată la sfârşitul lunii aprilie, Colterm are creanţe de încasat în sumă de 183.047.917 lei, din care subvenţii de 90.848.238 lei.
Pe de altă parte, există un volum ridicat de facturi restante de la instituţii publice în valoare de 5.368.653 lei, dar şi de la agenţi economici în sumă de 1.213.504 lei, care dacă nu plătesc li se va întrerupe furnizarea apei calde la sfârşitul semestrului I.
Asociaţiile de locatari aveau de achitat 78.461.427 lei, dintre care 4.184.663 lei au depăşit termenul de scadenţă la 30 aprilie 2011.
Totalul obligaţiilor de plată la sfârşitul lunii aprilie era de 130.286.448 lei, din care obligaţiile scadente către Ministerul Finanţelor se cifra la 60.383.935 lei, obligaţiile de plată către furnizori - 66.877.082 lei, din care la furnizorii de combustibil - 59.398.137 lei.
Conform balanţei de verificare încheiată la sfârşitul lunii aprilie, Colterm are creanţe de încasat în sumă de 183.047.917 lei, din care subvenţii de 90.848.238 lei.
Pe de altă parte, există un volum ridicat de facturi restante de la instituţii publice în valoare de 5.368.653 lei, dar şi de la agenţi economici în sumă de 1.213.504 lei, care dacă nu plătesc li se va întrerupe furnizarea apei calde la sfârşitul semestrului I.
Asociaţiile de locatari aveau de achitat 78.461.427 lei, dintre care 4.184.663 lei au depăşit termenul de scadenţă la 30 aprilie 2011.
Totalul obligaţiilor de plată la sfârşitul lunii aprilie era de 130.286.448 lei, din care obligaţiile scadente către Ministerul Finanţelor se cifra la 60.383.935 lei, obligaţiile de plată către furnizori - 66.877.082 lei, din care la furnizorii de combustibil - 59.398.137 lei.
Timişoara / Colegiul prefectural
Mâine, 28 iunie, la ora 10, în Sala de Consiliu a Palatului Administrativ, va avea loc ședința Colegiului prefectural al judeţului Timiş cu următoarea ordine de zi:
1.Informare privind –programul și stadiul pregătirii taberelor școlare pentru sezonul estival – prezentată de către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș.
2.Programul de controale igienico-sanitare care se vor efectua în centrele de agrement pentru tineret, tabere școlare, ștranduri, pe parcursul sezonului estival – prezentat de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș.
3.Măsuri operative în timpul perioadei de caniculă – prezentate de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al Județului Timiș.
4.Raport asupra controalelor efectuate cu privire la transportul de animale vii, produse și subproduse de origine animală pe drumurile publice – prezentată de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș.
5.Informare referitoare la oportunități de finanțare prin intermediul fondurilor europene – prezentată de către Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Timișoara.
6.Diverse.
1.Informare privind –programul și stadiul pregătirii taberelor școlare pentru sezonul estival – prezentată de către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș.
2.Programul de controale igienico-sanitare care se vor efectua în centrele de agrement pentru tineret, tabere școlare, ștranduri, pe parcursul sezonului estival – prezentat de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș.
3.Măsuri operative în timpul perioadei de caniculă – prezentate de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al Județului Timiș.
4.Raport asupra controalelor efectuate cu privire la transportul de animale vii, produse și subproduse de origine animală pe drumurile publice – prezentată de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș.
5.Informare referitoare la oportunități de finanțare prin intermediul fondurilor europene – prezentată de către Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Timișoara.
6.Diverse.
Timişoara / Asocieri și parteneriate comerciale
KAS a lansat pe piață rețeaua națională de distribuție și consum RND|KAS - prima platformă comercială și de afaceri, realizată prin asocieri profesionale între firme și consumatori. Asocierea este destinată celor care doresc să se implice și să susțină în mod activ dezvoltarea rețelei și activitatea comercială a firmelor românești din grup, pentru a obține în permanență beneficii financiare - sub forma unei cote părți, din rulajele lor.
Detaliile afacerii și beneficiile financiare ale acestei afaceri se pot afla marți, 28 iunie 2011, între orele 19-20, la Centrul Regional de Afaceri Timișoara, sala Bega - la evenimentul cu tema "Asocieri și parteneriate comerciale - Soluții la îndemână pentru bugetul și afacerea ta", eveniment sprijinit de CCIAT, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, Club PARY, ANPCPPSR și Asocoiația Partenerilor KAS - APK, Asociația Școala Mamei Junior.
La întâlnire sunt așteptați persoane fizice și juridice care doresc sa-și crească veniturile prin deținerea unei cote parți din veniturile rețelei, administratori de societăți comerciale/ reprezentanții lor - care doresc să devină furnizori ai rețelei, membrii ai comunității și ai administratiei locale - care doresc sa sprijine mediul de afaceri autohton, persoanele care doresc să-și demareze o afacere independentă în franciză sau ca parteneri ai rețelei, absolvenții care sunt în căutarea unui loc de muncă, persoane dinamice care vor să câștige bani prin dezvoltarea unei activități independente în parteneriat cu firmele din grup.
Detaliile afacerii și beneficiile financiare ale acestei afaceri se pot afla marți, 28 iunie 2011, între orele 19-20, la Centrul Regional de Afaceri Timișoara, sala Bega - la evenimentul cu tema "Asocieri și parteneriate comerciale - Soluții la îndemână pentru bugetul și afacerea ta", eveniment sprijinit de CCIAT, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, Club PARY, ANPCPPSR și Asocoiația Partenerilor KAS - APK, Asociația Școala Mamei Junior.
La întâlnire sunt așteptați persoane fizice și juridice care doresc sa-și crească veniturile prin deținerea unei cote parți din veniturile rețelei, administratori de societăți comerciale/ reprezentanții lor - care doresc să devină furnizori ai rețelei, membrii ai comunității și ai administratiei locale - care doresc sa sprijine mediul de afaceri autohton, persoanele care doresc să-și demareze o afacere independentă în franciză sau ca parteneri ai rețelei, absolvenții care sunt în căutarea unui loc de muncă, persoane dinamice care vor să câștige bani prin dezvoltarea unei activități independente în parteneriat cu firmele din grup.
duminică, 26 iunie 2011
USL: România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană
Uniunea Social Liberală şi-a lansat programul privind agricultura și dezvoltarea satului. Dincolo de promisiunile făcute, programul prezintă şi câteva informaţii statistice despre ce înseamnă agricultura românească în prezent, unele raportate şi în funcţie de ceea ce există la nivelul Uniunii Europene.
*Suprafața agricolă a României este de 14,8 milioane de hectare, adică 8.2% din total UE
*România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia din acest punct de vedere
*Suprafața arabilă/cap de locuitor:
– România 0,41 ha
– Media Uniunii Europene 0,21 ha
*În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha, media europeană fiind de 750 euro/ha
*44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media de peste 50% din UE.
*România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din totalul fermelor din UE
*Exploataţiile de subzistență și semisubzistență reprezintă 93,7% din numărul total de ferme
*1 % din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață
*Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă 25.5% (2,4 mil. ha)
*22.4% din suprafețele ce primesc subvenții au sub 5 ha
*9,39 milioane ha primesc subvenții în România
*România are 1,7 mil. fermieri cu vârstă de peste 65 de ani, cei mai mulţi din UE.
*În 1990 existau peste 3 milioane ha amenajate pentru irigații
*Doar pentru 22% din suprafaţa agricolă a ţării există astăzi infrastructură pentru irigații
• 2009 s-a irigat 9,6 %
• 2010 s-a irigat 2,5 %
*România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile în 2009.
*Se pierd anual peste 3 miliarde euro în piața neagră din agricultură.
*Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia neagră.
*România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia din acest punct de vedere
*Suprafața arabilă/cap de locuitor:
– România 0,41 ha
– Media Uniunii Europene 0,21 ha
*În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha, media europeană fiind de 750 euro/ha
*44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media de peste 50% din UE.
*România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din totalul fermelor din UE
*Exploataţiile de subzistență și semisubzistență reprezintă 93,7% din numărul total de ferme
*1 % din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață
*Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă 25.5% (2,4 mil. ha)
*22.4% din suprafețele ce primesc subvenții au sub 5 ha
*9,39 milioane ha primesc subvenții în România
*România are 1,7 mil. fermieri cu vârstă de peste 65 de ani, cei mai mulţi din UE.
*În 1990 existau peste 3 milioane ha amenajate pentru irigații
*Doar pentru 22% din suprafaţa agricolă a ţării există astăzi infrastructură pentru irigații
• 2009 s-a irigat 9,6 %
• 2010 s-a irigat 2,5 %
*România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile în 2009.
*Se pierd anual peste 3 miliarde euro în piața neagră din agricultură.
*Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia neagră.
România / Topul oraşelor universitare
Incepand cu 2008, numarul studentilor a inceput sa scada, astfel incat, potrivit datelor INS, in anul universitar 2009/2010 au mai ramas doar 775.319 studenti, dintre care 322.337 (41,5%) invatau in universitati private. O parte din aceasta scadere a fost determinata insa de introducerea licentei de trei ani.
De remarcat faptul ca, intre 2008/2009 si 2009/2010, numarul studentilor din universitatile private a scazut cu 21% (de la 410.000 la 322.000), in timp universitatile de stat s-au confruntat cu o scadere de doar 6% (de la 481.000 la 453.000).
Pe primul loc se situeaza bineinteles Bucuresti, aici invatand aproape 300.000 de studenti, numar in scadere semnificativa fata de anul anterior, cand in universitatile din Capitala erau cuprinsi aproape 400.000 de studenti.
Urmeaza apoi Cluj, Brasov si Iasi cu 58-60.000 de studenti, urmate de Timisoara cu putin peste 42.000.
Timişoara / Proiect european de învăţat cum se mănâncă româneşte
Primăria Timişoara a fost contactată de către Universitatea Maribor – Slovenia, în calitate de coordonator şi lider de proiect, în vederea includerii municipiului Timişoara într-un proiect, „Traditional Food Culture and Lifestyles for Climate Change Adaptation in South East Europe" (TRAFLICCA), cu finanţare europeană prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei.
Proiectul se încadrează în contextul viitoarei dezvoltări a Grădinii Zoologice care va lua în considerare o mai atentă conturare a zonei KINDERZOO, prin includerea animalelor de fermă existente într-un concept mai amplu - a gospodăriei ţărăneşti, prin prezentarea animalelor, grădinii şi uneltelor specifice casei rurale.
Primăria municipiului Timişoara a demarat în acest sens acţiuni locale de atragere a micilor producători agricoli din Timişoara şi localităţile polului de creştere, în furnizarea pe piaţa locală a produselor agro-alimentare, organizarea unor întâlniri cu reprezentaţii societăţilor de desfacere a produselor, în vederea promovării produselor tradiţionale locale, a produselor de tip bio şi în general a hranei produse local, cunoscut fiind faptul că importurile de produse agroalimentare din zone îndepărtate geografic tind să fie preponderente pe piaţa locală.
Bugetul proiectului propus municipiului Timişoara este de 85.200 Euro, din care susţinerea prin contribuţie proprie de la bugetul local al municipiului Timişoara - 2 % (1.704 Euro), 98% - asistenţă financiară nerambursabilă.
Proiectul se încadrează în contextul viitoarei dezvoltări a Grădinii Zoologice care va lua în considerare o mai atentă conturare a zonei KINDERZOO, prin includerea animalelor de fermă existente într-un concept mai amplu - a gospodăriei ţărăneşti, prin prezentarea animalelor, grădinii şi uneltelor specifice casei rurale.
Primăria municipiului Timişoara a demarat în acest sens acţiuni locale de atragere a micilor producători agricoli din Timişoara şi localităţile polului de creştere, în furnizarea pe piaţa locală a produselor agro-alimentare, organizarea unor întâlniri cu reprezentaţii societăţilor de desfacere a produselor, în vederea promovării produselor tradiţionale locale, a produselor de tip bio şi în general a hranei produse local, cunoscut fiind faptul că importurile de produse agroalimentare din zone îndepărtate geografic tind să fie preponderente pe piaţa locală.
Bugetul proiectului propus municipiului Timişoara este de 85.200 Euro, din care susţinerea prin contribuţie proprie de la bugetul local al municipiului Timişoara - 2 % (1.704 Euro), 98% - asistenţă financiară nerambursabilă.
Timişoara / Consiliul Judeţean Timiş vrea diguri gonflabile
Consiliul Judeţean Timiş a aprobat săptămâna trecută promovarea proiectului "Management în comun pentru prevenirea riscurilor în situaţii de urgenţă în aria de cooperare transfrontalieră româno-sârbă", de care se va ocupa Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (ADIVEST).
Se urmăreşte elaborarea şi implementarea în comun a unor activităţi de conştientizare a opiniei publice, de pregătire profesională, de planificare strategică în domeniul pregătirii pentru situaţii de urgenţă, dar şi investiţii la scară redusă în infrastructura fizică comună legatăde pregătirea pentru situaţii de urgenţă.
Printre altele, se doreşte achiziţia unui sistem de dig modular format din panouri metalice înclinate sprjite pe un picior metalic, care se aşează în zonele ce trebuie protejate de viituri, precum şi a altor tipuri de echipamente, ca diguri gonflabile şi echipammente specifice intervenţiei în caz de cutremure.
Bugetul prevăzut pentru întregul proiect este de 2.300.000 de euro.
Se urmăreşte elaborarea şi implementarea în comun a unor activităţi de conştientizare a opiniei publice, de pregătire profesională, de planificare strategică în domeniul pregătirii pentru situaţii de urgenţă, dar şi investiţii la scară redusă în infrastructura fizică comună legatăde pregătirea pentru situaţii de urgenţă.
Printre altele, se doreşte achiziţia unui sistem de dig modular format din panouri metalice înclinate sprjite pe un picior metalic, care se aşează în zonele ce trebuie protejate de viituri, precum şi a altor tipuri de echipamente, ca diguri gonflabile şi echipammente specifice intervenţiei în caz de cutremure.
Bugetul prevăzut pentru întregul proiect este de 2.300.000 de euro.
Topul comercianţilor / Timişul este judeţul cu cele mai multe firme de comerţ
Numărul total de comercianţi activi din punct de vedere juridic la începutul lunii iunie, în România, era de 900.888, dintre care persoane fizice autorizate - 263.923, iar persoane juridice - 636.965.
Evident, partea leului aparţine municipiului Bucureşti cu 174.064 de comercianţi, 153.575 fiind persoane juridice, adică aproape un sfert dintre firmele de comerţ româneşti.
La nivelul judeţelor, primul loc îl ocupă Clujul, urmat de Timiş şi Constanţa. La polul opus, se situează Covasna, Giurgiu şi Ialomiţa, cu cei mai puţini comercianţi activi.
Interesant este că la persoane fizice autorizate Clujul este din în frunte cu 12047, dar este urmat de Iaşi, cu 11355, şi de Prahova, cu 9913, iar la persoane juridice judeţul Timiş trece pe locul întâi cu 29137, Clujul îl urmează cu 28968, după care vine Constanţa, cu 27034.
Iată cum arată Topul judeţelor la numărul total de comercianţi activi, în paranteze fiind trecute persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice:
1.Cluj 41015 (12047 / 28968)
2.Timiş 36671 (7534 / 29137)
3.Constanţa 35160 (8126 / 27034)
4.Iaşi 31486 (11355 / 20131)
5.Bihor 31115 (9573 / 21542)
6.Prahova 30448 (9913 / 20535)
7.Braşov 27715 (6467 / 21248)
8.Argeş 25025 (7565 / 17460)
9.Dolj 22687 (6617 / 16070)
10.Ilfov 22390 (2996 / 19394)
11.Mureş 21999 (7719 / 14280)
12.Bacău 21211 (7828 / 13383)
13.Arad 20690 (7958 / 12732)
14.Maramureş 19758 (7700 / 12058)
15.Suceava 19366 (7740 / 11626)
16.Galaţi 19070 (5827 / 13243)
17.Sibiu 17934 (6133 / 11801)
18.Hunedoara 17423 (5485 / 11938)
19.Neamţ 16372 (6167 / 10205)
20.Alba 16278 (6960 / 9318)
21.Harghita 16143 (7544 / 8599)
22.Buzău 16046 (4864 / 11182)
23.Dâmboviţa 16011 (7081 / 8930)
24.Satu Mare 13739 (5450 / 8289)
25.Vâlcea 13728 (5329 / 8399)
26.Bistriţa-Năsăud 12295 (5408 / 6887)
27.Olt 12127 (4429 / 7698)
28.Brăila 12108 (4141 / 7967)
29.Teleorman 11303 (4239 / 7064)
30.Botoşani 11245 (5357 / 5888)
31.Vrancea 10718 (4174 / 6544)
32.Gorj 10239 (3527 / 6712)
33.Caraş-Severin 10021 (3301 / 6720)
34.Vaslui 9914 (4377 / 5537)
35.Sălaj 9303 (4228 / 5075)
36.Tulcea 8594 (3461 / 5133)
37.Călăraşi 8445 (2941 / 5504)
38.Mehedinţi 8246 (3902 / 4344)
39.Covasna 7744 (3243 / 4501)
40.Giurgiu 7640 (1989 / 5651)
41.Ialomiţa 7402 (2739 / 4663)
Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului în perioada 1990-31 mai 2011, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolventă, etc.
Evident, partea leului aparţine municipiului Bucureşti cu 174.064 de comercianţi, 153.575 fiind persoane juridice, adică aproape un sfert dintre firmele de comerţ româneşti.
La nivelul judeţelor, primul loc îl ocupă Clujul, urmat de Timiş şi Constanţa. La polul opus, se situează Covasna, Giurgiu şi Ialomiţa, cu cei mai puţini comercianţi activi.
Interesant este că la persoane fizice autorizate Clujul este din în frunte cu 12047, dar este urmat de Iaşi, cu 11355, şi de Prahova, cu 9913, iar la persoane juridice judeţul Timiş trece pe locul întâi cu 29137, Clujul îl urmează cu 28968, după care vine Constanţa, cu 27034.
Iată cum arată Topul judeţelor la numărul total de comercianţi activi, în paranteze fiind trecute persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice:
1.Cluj 41015 (12047 / 28968)
2.Timiş 36671 (7534 / 29137)
3.Constanţa 35160 (8126 / 27034)
4.Iaşi 31486 (11355 / 20131)
5.Bihor 31115 (9573 / 21542)
6.Prahova 30448 (9913 / 20535)
7.Braşov 27715 (6467 / 21248)
8.Argeş 25025 (7565 / 17460)
9.Dolj 22687 (6617 / 16070)
10.Ilfov 22390 (2996 / 19394)
11.Mureş 21999 (7719 / 14280)
12.Bacău 21211 (7828 / 13383)
13.Arad 20690 (7958 / 12732)
14.Maramureş 19758 (7700 / 12058)
15.Suceava 19366 (7740 / 11626)
16.Galaţi 19070 (5827 / 13243)
17.Sibiu 17934 (6133 / 11801)
18.Hunedoara 17423 (5485 / 11938)
19.Neamţ 16372 (6167 / 10205)
20.Alba 16278 (6960 / 9318)
21.Harghita 16143 (7544 / 8599)
22.Buzău 16046 (4864 / 11182)
23.Dâmboviţa 16011 (7081 / 8930)
24.Satu Mare 13739 (5450 / 8289)
25.Vâlcea 13728 (5329 / 8399)
26.Bistriţa-Năsăud 12295 (5408 / 6887)
27.Olt 12127 (4429 / 7698)
28.Brăila 12108 (4141 / 7967)
29.Teleorman 11303 (4239 / 7064)
30.Botoşani 11245 (5357 / 5888)
31.Vrancea 10718 (4174 / 6544)
32.Gorj 10239 (3527 / 6712)
33.Caraş-Severin 10021 (3301 / 6720)
34.Vaslui 9914 (4377 / 5537)
35.Sălaj 9303 (4228 / 5075)
36.Tulcea 8594 (3461 / 5133)
37.Călăraşi 8445 (2941 / 5504)
38.Mehedinţi 8246 (3902 / 4344)
39.Covasna 7744 (3243 / 4501)
40.Giurgiu 7640 (1989 / 5651)
41.Ialomiţa 7402 (2739 / 4663)
Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului în perioada 1990-31 mai 2011, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolventă, etc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)